Obezitate grad 3, cel mai grav stadiu de obezitate. Ce funcționează pentru a slăbi

    Obezitate grad 3, adică cel mai sever stadiu de obezitate, poate fi combătură și cu ajutorul dietei, nu doar cu cel al operațiilor la stomac. Chiar dacă restricția calorică face minuni, dietele prea drastice nu sunt indicate pentru că pot încetini metabolismul.

    Obezitatea este clasificată în trei grade, în funcție de valoarea indicelui de masă corporal (IMC), astfel că un IMC <18.5 kg/m2 înseamnă că ești subponderal; 18.5-24.9 kg/m este valoarea unei greutăți normale; 25-29.9 kg/m2 înseamnă că ești supraponderal; 30-34.9 kg/m2 e primul grad de obezitate; 35-39.9 kg/m2 – al doilea grad de obezitate; iar >40 kg/m – obezitate grad 3, sau obezitate morbidă.

    Chiar dacă, în ultimul stadiu de obezitate, pare că nicio dietă nu mai funcționează, medicii susțin contrariul.

    Obezitate grad 3. Dieta, mișcarea și suportul psihoemoțional – cheia succesului

    Dr. Andra Neacșu susține că, indiferent de kilogramele în plus, motivația este cheia

    „În cadrul clinicii de nutriție trec pragul pacienți din toate categoriile de obezitate, cu diferite patologii asociate. Am avut rezultate pozitive atât la pacienți supraponderali sau cu gradul I de obezitate, dar și la pacienți cu obezitate severă (obezitat grad 3). Foarte importantă este motivația acestor pacienți, nu doar de a slăbi, ci de a adopta un stil de viață cât mai sănătos și adaptat nevoilor acestora,” a precizat dr. Andra Neacșu, medic rezident endocrinolog.

    Din experienta sa, dar și din numeroase studii, medicul endocrinolog este de părere că o dietă hipocalorică între 800-1200 kcal/zi, are un efect pozitiv în ceea ce privește scăderea în greutate, nerecomandându-se diete <8000 kcal/zi, deoarece pot încetini metabolismul bazal și astfel determinând apariția unui platou al greutății.

    O dietă atent verificată, asociata cu activitate fizică moderată și constantă și suportul psihoemoțional, reprezintă cheia succesului!

    ”Sunt de părere ca intervențiile chirurgicale recomandate pentru slăbit ar trebui rezervate pacienților care au un număr impresionant de kilograme, multiple comorbidități care i-ar putea împiedica să urmeze o dietă și activitate fizică moderată”.

    dr. Andra Neacșu, medic rezident endocrinolog

    „Am avut pacienți care s-au reingrasat chiar și după intervenția de gastric sleeve și au hotărât in final sa consulte un medic nutriționist. Recomandarea unei diete echilibrate reprezintă o bază inclusiv pentru pacienții care optează pentru intervenții chirurgicale pentru slăbit,” adaugă medicul endocrinolog.

    Dieta mediteraneană și dieta nordică, cele mai eficiente

    Conform Oficiului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, abordarea simultană atât a modificărilor privind dieta și activitatea fizică sunt cele mai eficiente, de asemenea, și consilierea nutrițională având un efect pozitiv în gestionarea greutății, pe termen lung.

    Principiul de bază în alegerea unei dieta pentru scăderea în greutate ține cont de scăderea aportului alimentar, astfel înclinând balanța energetică spre consumul caloric.

    Studiile au stabilit efecte pozitive a două diete europene: dieta mediteraneană și dieta nordică. Dieta mediteraneană se bazează pe consumul de ulei de măsline, fructe, legume, cereale integrale, pește, fructe de mare și consum de carne în cantitate mică și de calitate, conform medicului Andra Neacșu.

    Dieta nordică constă în consumul de fructe (în principal fructe de pădure), pește, legume, cereale integrale și ulei de rapiță.

    Cum pot fi „rezolvate” complicațiile obezității

    În acest moment, 15 țări europene recomandă sau pun în aplicare politici sau intervenții implicând dieta mediteraneană sau nordică. Dieta mediteraneană se regăsește sub formă de recomandări sau linii directoare în Cipru, Grecia, Irlanda, Israel, Malta, Turcia, Macedonia, Spania, iar cea nordică în Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Suedia și Norvegia.

    Dr. Andra Neacșu explică ce măsuri pot fi luate pentru a trata sindromul metabolic, bolile de inimă și colesterolul crescut, asociate obezității.

    Principalele recomandări pentru corectarea sindromului metabolic:

    • Restricție calorică moderată (scădere în greutate cu 5-10% în primul an);
    • Creșterea moderată a activității fizice;
    • Modificarea compoziției dietei.

    Atenție, de asemenea, și la consumul crescut de fructoza, amidon, alcool, grăsimi saturate și trans. Toate acestea pot cauza creșterea nivelului de trigliceride.

    Recomandarile AHA/ACC (American Heart Association) privind modificarea stilului de viata includ:

    • Dietă bogată în legume și fructe, uleiuri vegetale non-tropicale (măsline, avocado, struguri, in, rapiță), pește și proteine slabe, cereale integrale;
    • Evitarea grăsimilor trans (margarina, produsele prăjite, uleiurile parțial hidrogenate) și a celor saturate (recomandat maximum 5-6% din totalul caloriilor/zi), a cerealelor rafinate și a zahărului procesat, aportului crescut de sare (recomandat <2.3 g sare/zi);
    • Consumul moderat de alcool, 17g alcool pur/femeie/zi, 34 g alcool pur/bărbat/zi.

    Obezitate grad 3. Dieta DASH pentru scăderea colesterolului

    Modificarea profilului lipidic prin dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) implică înlocuirea a 5-10% din necesarul zilnic de glucide, cu proteine sau grăsimi nesaturate, asociat cu un consum crescut de fructe și legume, determinându-se astfel scăderea tensiunii arteriale cu 5-6/3 mmHg și, de asemenea, scăderea LDL-C (colesterolul ”rău”), însă fără efect asupra trigliceridelor.

    Un rol important în scăderea în greutate îl are, potrivit medicului endocrinolog, și activitatea fizică, recomandarea fiind de cel puțin 30 minute/zi, 5-7 zile/săptămână, pentru menținerea greutății dorite și protejarea sistemului cardiovascular. Se recomandă ca activitatea fizică să fie cât mai constantă, crescută treptat și adaptată stării de sănătate, vârstei și preferintelor personale.

    „Nu este de neglijat nici suportul psihologic, care ghidează persoanele care își doresc să slăbească, oferă sprijin de-a lungul procesului de slăbit, consolidează deprinderile sănătoase pe perioada menținerii și ajută la înțelegerea modificărilor psiho-comportamentale care au dus la creșterea în greutate”, completează dr. Andra Neacșu.

    Medicamente care scad pofta de mâncare

    Terapia medicamentoasă poate fi o opțiune la persoanele cu supraponderalitate (IMC=27-30 kg/m2) care prezintă și alte comorbidități sau obeze, care nu au atins o scădere în greutate de minim 5% în descursul a 3-6 luni urmând un plan dietetic asociat cu activitate fizică.

    Alegerea tipului de medicament depinde de comorbidități (ce alte boli mai are o persoană), preferințe, reacții adverse și costuri. Majoritatea tratamentelor funcționează prin inhibarea centrală a apetitului. De prima linie este preferat liraglutid (încetinește golirea gastrică și determină apariția sațietății), conform endocrinologului.

    Atunci când răspunsul la liraglutid nu este favorabil, se poate opta pentru orlistat (inhibă digestia și absorbția lipidelor de la nivel intestinal) sau fentermina (reglează homeostazia energetică).

    Obezitate grad 3. Balonul gastric se scoate după 6 luni

    „Din păcate, aceste medicamente au efect pe termen scurt asupra scăderii în greutate, iar efectele adverse sunt numeroase (greață, vărsături, diaree/constipație, insomnie, hipoglicemie),” atrage atenția dr. Neacșu.

    Montarea unui balon intragrastric reprezintă o altă tehnică de slăbit, acesta inserându-se în interiorul stomacului, și are ca scop ocuparea cavității gastrice și apariția senzației de sațietate. Este indicat la persoanele cu un IMC între 30-40 kg/m2, care asociază una sau mai multe comorbidități în relație cu obezitatea. Se asociază cu dietă corectă și exerciții fizice, iar după 6 luni acesta este extras endoscopic.

    Intervențiile bariatrice, doar în anumite situații

    Această metodă de intervenție pentru scăderea în greutate a crescut in popularitate în ultimii 50 ani.

    Ultimile recomandări, la nivel internațional, indică intervenția bariatrică la pacienții cu un IMC>35 kg/m2, care prezintă cel puțin o comorbiditate asociată obezității și care au suferit un eșec în tratamentul medicamentos al obezității, dar si la pacientii adolescenti sau adulți cu un IMC>40 kg/m2.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook