Cancerul de plămâni – profilul românilor care fac boala, conform experților

    Cancerul de plâmâni este responsabil de peste 10.000 de decese în fiecare an, în România. La nivel mondial, la fiecare 18 secunde, o persoană își pierde viața, din cauza acestui tip de cancer. Cel mai important factor de risc, asupra căruia se poate interveni, este fumatul, inclusiv cel pasiv.  

    Profilul pacientului român cu cancer de plămâni

    Cancerul de plămâni are anumite particularități în țara noastră. În anul 2018, potrivit GLOBOCAN (Global Cancer Observatory), au apărut 11.340 de cazuri noi de cancer pulmonar, dintre care peste 8.000 în rândul bărbaților. La nivel național, cancerul de plămâni este principala cauză de mortalitate oncologică, aproximativ 10.277 de persoane pierzându-și viața din acestei afecțiuni în fiecare an.

    Potrivit Societății Române de Pneumologie, profilul pacientului român cu cancer pulmonar este următorul:

    • 85% sunt fumători cronici;
    • este întâlnit preponderent la bărbaţi, dar este în creștere și la sexul feminin;
    • 50% dintre pacienţi au vârste cuprinse între 45 și 65 de ani;
    • educaţia medicală precară determină pacienţii să solicite consultul medical în general în stadii avansate ale bolii (sub 5% sunt descoperiţi întâmplător, la controale de rutină);
    • în momentul diagnosticului numai 20-25% sunt operabili (boala nu este foarte avansată);
    • fără tratament, majoritatea pacienţilor mor în primul an de la diagnostic.

    În ciuda tratamentelor de ultimă generație așa cum sunt terapiile țintite sau imunoterapia, doar unul din cinci pacienți supraviețuiesc la cinci ani de la diagnostic.

    Tusea cronică și durerile în piept, primele semne de alarmă

    Atunci când vorbim de cancerul de plămâni, primul simptom este tusea cronică, diferită față de cum o știe fumătorul, atrage atenția dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumologie ”Marius Nasta” și coordonator al Centrul de consiliere pentru renunțarea la fumat. Medicul detaliază manifestările care ar trebui să ridice suspiciuni:

    Dr. Magdalena Ciobanu este unul dintre medicii români foarte implicați în campanii de renunțare la fumat
    • De exemplu, dacă un fumător tuşea în fiecare dimineaţă dar nu expectora foarte mult, dar dintr-o dată începe să aibă firişoare de sânge în spută, sau să tuşească mai frecvent în timpul zilei ori tusea a devenit uscată, iritativă şi nu trece cu nimic, ar trebui să ceară sfatul medicului.
    • Durere toracică într-o zonă fixă care nu e legată de o contracţie musculară (în urma unui efort fizic, mişcare bruscă, etc) şi nu cedează la antialgice obişnuite, cu durată mai  mare de 4-6 săptămâni, ar trebui de asemenea să ridice suspiciuni.
    • Dificultate la respiraţie, respiraţie şuierătoare, scăderea capacităţii de efort.
    • Scădere în greutate, lipsa apetitului alimentar, astenie – nejustificate de cure de slăbire, lucru prelungit.

    Diagnosticul precoce poate salva viața

    Medicii ne sfătuiesc să mergem la analize de rutină, chiar și în lipsa simptomelor, pentru că acestea pot lipsi când cancerul este în stadiu incipient, adică tratabil.

    Pentru stabilirea diagnosticului de cancer pulmonar, e nevoie de investigații precum: radiografie pulmonară, apoi tomografie computerizată (cu substanţă de contrast), bronhoscopie, spirometrie.

    În funcţie de rezultatele acestor investigaţii, se avansează cu analizele și se poate recomanda – toracoscopie, mediastinoscopie, puncţie-biopsie pleurală; investigaţii imunologice pentru identificarea profilului imunologic al tumorii; investigaţii pentru identificarea eventualelor metastaze.

    Din păcate, în multe cazuri, pacienții români sunt depistați cu boala în stadii avansate III (tumora mare, cu adenopatii extinse) si IV (cu metastaze).

    „De multe ori, în România cancerul pulmonar se descoperă în cursul evaluării altui cancer – de exemplu, se face o radiografie pulmonară de control (în cadrul protocolului de diagnostic) unui bărbat cu cancer de prostată/ gastric ori unei femei cu cancer de sân sau ovarian”.   

    dr. Magdalena Ciobanu, medic pneumolog

    După stabilirea diagnosticului, pacientul este trimis la medicul oncolog pentru stabilirea tratamentului adecvat. Dacă tumora este într-un stadiu operabil, pacientul este trimis şi la chirurgul toracic pentru evaluarea posibilităţilor de îndepărtare chirurgicală a tumorii.

    Cancerul de plămâni este provocat de fumat în 81% din cazuri

    Factori de risc pentru apariția cancerului de plămâni, potrivit medicului pneumolog Magdalena Ciobanu, sunt următorii:

    Fumatul este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, 81.7% dintre cazuri se corelează cu consumul de tutun.
    Fumatul pasiv.
    Expunerea la azbest (deşi interzise din 1991, mai există acopeirşuri şi clădiri cu materiale de construcţii ce conţin azbest).
    Particulele PM1 şi PM2,5 din aerul atmosferic (poluarea atmosferică ar trebui şi poate fi redusă, dar nu eliminată).
    Radonul (emanat din scoarţa terestră şi pe care nu îl putem evita).
    Expunerea profesională, de lungă durată, la crom, siliciu, arsenic.

    ”Deci…singurul factor de risc asupra căruia un individ poate interveni este expunerea la fumul de tutun – expunere activă sau pasivă,” punctează dr. Magdalena Ciobanu.

    De ce nefumătorii fac boala iar unii care fumează toată viața nu o fac?

    Cum se explică, totuși că unele persoane fumează toată viața și nu dezvoltă cancer pulmonar, iar altele nefumătoare ajung să facă boala?

    „În primul rând, e vorba de predispoziţia genetică – de aceea cei care au în familie persoane care au suferit de cancer pulmonar au un risc mult mai mare de a face și ei cancer, cu atât mai mult dacă şi fumează”, mai atenționează medicul pneumolog specializat în renunțarea la fumat.

    În apariția cancerului de plâmâni din cauza fumatului, contează doză dar şi de tipul de ţigări. Acum ştim că ţigările light, promovate ca „produse cu risc mai mic”, „mai sănătoase”, „care nu fac atât de mult rău” (adică exact cum sunt azi promovate ţigările electronice şi cele încălzite), au crescut numărul celor care au făcut o anumită formă de cancer pulmonar, foarte agresivă. Şi sunt responsabile, în parte, de creşterea prevalenţei cancerului pulmonar în rândul femeilor. 

    În al treilea rând, e vorba de diagnosticare şi durata vieţii: de cele mai multe ori, cancerul pulmonar apare după vârsta de 50 ani (cu excepţiile de rigoare). Deci, dacă un fumător a murit de infarct sau accident vascular cerebral la 35-40 ani (fumatul fiind cel mai important factor de risc pentru infarctul la tineri), el nu a suferit de cancer pulmonar pentru că nu a ajuns la vârsta la care ar fi putut să îl facă.

    Iar dacă un om de 65-70 de ani nu se duce la medic, înseamnă că e sănătos, nu? Şi după ce moare, rudele vor spune „bunicul meu nu a avut nicio boală, deşi a fumat până la ultima suflare”… Şi nimeni nu avea cum să ştie că, de fapt, avea cancer pulmonar care nu fusese diagnosticat sau care era în faze incipiente…

    „Concluzie: dacă nu vedem un lucru, nu înseamnă că el nu există…. Sau dacă ACUM nu se întâmplă ceva, nu înseamnă că nu se va întâmpla… Aceasta înseamnă prevenţie – să acţionezi ÎNAINTE de a ţi se întâmpla, pe baza experienţelor altora”, mai spune medicul pneumolog. 

    Cancerul de plămâni. Terapiile de ultimă generație, o șansă și pentru cei cu stadii avansate

    În ultimii ani, specialiștii au făcut progrese importante în diagnosticul și tratamentul cancerului de plămâni. Terapiile țintite și imunoterapia pot fi o șansă la viață pentru pacienții diagnosticați cu acest tip de cancer, chiar și în stadii avansate. „Cele mai multe medicamente noi din categoria „terapiilor imunologice” sunt accesibile şi pacienţilor români, fiind înregistrate la Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale,” a mai precizat dr. Ciobanu.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook