Cancerul de plâmâni este responsabil de peste 10.000 de decese în fiecare an, în România. La nivel mondial, la fiecare 18 secunde, o persoană își pierde viața, din cauza acestui tip de cancer. Cel mai important factor de risc, asupra căruia se poate interveni, este fumatul, inclusiv cel pasiv.
Profilul pacientului român cu cancer pulmonar
Cancerul de plămâni are anumite particularități în țara noastră. În anul 2018, potrivit GLOBOCAN (Global Cancer Observatory), au apărut 11.340 de cazuri noi de cancer pulmonar, dintre care peste 8.000 în rândul bărbaților. La nivel național, cancerul de plămâni este principala cauză de mortalitate oncologică, aproximativ 10.000 de persoane pierzându-și viața din cauza acestei afecțiuni în 2020, potrivit datelor colectate de Panorama.ro.
Potrivit Societății Române de Pneumologie, profilul pacientului român cu cancer pulmonar este următorul:
- 85% sunt fumători cronici;
- este întâlnit preponderent la bărbaţi, dar este în creștere și la sexul feminin;
- 50% dintre pacienţi au vârste cuprinse între 45 și 65 de ani;
- educaţia medicală precară determină pacienţii să solicite consultul medical în general în stadii avansate ale bolii (sub 5% sunt descoperiţi întâmplător, la controale de rutină);
- în momentul diagnosticului numai 20-25% sunt operabili (boala nu este foarte avansată);
- fără tratament, majoritatea pacienţilor mor în primul an de la diagnostic.
În ciuda tratamentelor de ultimă generație așa cum sunt terapiile țintite sau imunoterapia, doar unul din cinci pacienți supraviețuiesc la cinci ani de la diagnostic.
Tusea cronică și durerile în piept, primele semne de alarmă în cancerul la plămâni
Atunci când vorbim de cancerul de plămâni, primul simptom este tusea cronică, diferită față de cum o știe fumătorul, atrage atenția dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumologie ”Marius Nasta” și coordonator al Centrul de consiliere pentru renunțarea la fumat. Medicul detaliază manifestările care ar trebui să ridice suspiciuni:
- De exemplu, dacă un fumător tuşea în fiecare dimineaţă dar nu expectora foarte mult, dar dintr-o dată începe să aibă firişoare de sânge în spută, sau să tuşească mai frecvent în timpul zilei ori tusea a devenit uscată, iritativă şi nu trece cu nimic, ar trebui să ceară sfatul medicului.
- Durere toracică într-o zonă fixă care nu e legată de o contracţie musculară (în urma unui efort fizic, mişcare bruscă, etc) şi nu cedează la antialgice obişnuite, cu durată mai mare de 4-6 săptămâni, ar trebui de asemenea să ridice suspiciuni.
- Dificultate la respiraţie, respiraţie şuierătoare, scăderea capacităţii de efort.
- Scădere în greutate, lipsa apetitului alimentar, astenie – nejustificate de cure de slăbire, lucru prelungit.
Diagnosticul precoce în cancerul pulmonar poate salva viața
Medicii ne sfătuiesc să mergem la analize de rutină, chiar și în lipsa simptomelor, pentru că acestea pot lipsi când cancerul este în stadiu incipient, adică tratabil.
Pentru stabilirea diagnosticului de cancer pulmonar, e nevoie de investigații precum: radiografie pulmonară, apoi tomografie computerizată (cu substanţă de contrast), bronhoscopie, spirometrie.
În funcţie de rezultatele acestor investigaţii, se avansează cu analizele și se poate recomanda – toracoscopie, mediastinoscopie, puncţie-biopsie pleurală; investigaţii imunologice pentru identificarea profilului imunologic al tumorii; investigaţii pentru identificarea eventualelor metastaze.
Din păcate, în multe cazuri, pacienții români sunt depistați cu boala în stadii avansate III (tumora mare, cu adenopatii extinse) si IV (cu metastaze).
După stabilirea diagnosticului, pacientul este trimis la medicul oncolog pentru stabilirea tratamentului adecvat. Dacă tumora este într-un stadiu operabil, pacientul este trimis şi la chirurgul toracic pentru evaluarea posibilităţilor de îndepărtare chirurgicală a tumorii.
Cancerul de plămâni este provocat de fumat în 81% din cazuri
Factori de risc pentru apariția cancerului de plămâni, potrivit medicului pneumolog Magdalena Ciobanu, sunt următorii:
Fumatul este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, 81.7% dintre cazuri se corelează cu consumul de tutun. |
Fumatul pasiv. |
Expunerea la azbest (deşi interzise din 1991, mai există acopeirşuri şi clădiri cu materiale de construcţii ce conţin azbest). |
Particulele PM1 şi PM2,5 din aerul atmosferic (poluarea atmosferică ar trebui şi poate fi redusă, dar nu eliminată). |
Radonul (emanat din scoarţa terestră şi pe care nu îl putem evita). |
Expunerea profesională, de lungă durată, la crom, siliciu, arsenic. |
”Deci, singurul factor de risc asupra căruia un individ poate interveni este expunerea la fumul de tutun – expunere activă sau pasivă,” punctează dr. Magdalena Ciobanu.
De ce nefumătorii fac boala iar unii care fumează toată viața nu o fac?
Cum se explică, totuși că unele persoane fumează toată viața și nu dezvoltă cancer pulmonar, iar altele nefumătoare ajung să facă boala?
„În primul rând, e vorba de predispoziţia genetică – de aceea cei care au în familie persoane care au suferit de cancer pulmonar au un risc mult mai mare de a face și ei cancer, cu atât mai mult dacă şi fumează”, mai atenționează medicul pneumolog specializat în renunțarea la fumat.
În apariția cancerului de plâmâni din cauza fumatului, contează doză dar şi de tipul de ţigări. Acum ştim că ţigările light, promovate ca „produse cu risc mai mic”, „mai sănătoase”, „care nu fac atât de mult rău” (adică exact cum sunt azi promovate ţigările electronice şi cele încălzite), au crescut numărul celor care au făcut o anumită formă de cancer pulmonar, foarte agresivă. Şi sunt responsabile, în parte, de creşterea prevalenţei cancerului pulmonar în rândul femeilor.
În al treilea rând, e vorba de diagnosticare şi durata vieţii: de cele mai multe ori, cancerul pulmonar apare după vârsta de 50 ani (cu excepţiile de rigoare). Deci, dacă un fumător a murit de infarct sau accident vascular cerebral la 35-40 ani (fumatul fiind cel mai important factor de risc pentru infarctul la tineri), el nu a suferit de cancer pulmonar pentru că nu a ajuns la vârsta la care ar fi putut să îl facă.
Iar dacă un om de 65-70 de ani nu se duce la medic, înseamnă că e sănătos, nu? Şi după ce moare, rudele vor spune „bunicul meu nu a avut nicio boală, deşi a fumat până la ultima suflare”… Şi nimeni nu avea cum să ştie că, de fapt, avea cancer pulmonar care nu fusese diagnosticat sau care era în faze incipiente…
„Concluzie: dacă nu vedem un lucru, nu înseamnă că el nu există…. Sau dacă ACUM nu se întâmplă ceva, nu înseamnă că nu se va întâmpla… Aceasta înseamnă prevenţie – să acţionezi ÎNAINTE de a ţi se întâmpla, pe baza experienţelor altora”, mai spune medicul pneumolog.
Cel mai frecvent tip de cancer pulmonar
Există mai multe tipuri de cancer pulmonar, cel mai frecvent tip fiind cancerului pulmonar fără celule mici (NSCLC). Conform Cancer.org, între 80 și 85% dintre cancerele de plămâni sunt de acest fel. Principalul factor de risc al cancerului pulmonar este fumatul.
Definiția cancerului pulmonar fără celule mici (NSCLC)
• Acesta descrie un grup de cancere pulmonare în care celulele tumorale analizate la microscop nu sunt mici, spre deosebire de cancerul cu celule mici, un alt tip de cancer pulmonar.
• Cele 3 tipuri principale de NSCLC sunt cancerul cu celule scuamoase, adenocarcinomul și cancerul pulmonar cu celule mari. Ele au aceleași principii de diagnostic, însă tratamentul poate fi diferit în funcție de tipul bolii.
Diagnostic și impact
• Cancerul pulmonar poate fi suspectat dacă o persoană are simptome precum tușe, sputa în cantitate mărită, dispnee (dificultăți de respirație), disfonie (răgușeală), dureri în piept și sputa cu sânge sau în urmă examinării clinice.
• Examinarile radiologice sunt obligatorii pentru a determina stadiul și gradul de extindere a bolii.
• O porțiune din tumoare (biopsie) trebuie obținută pentru analiză de laborator, în scopul de a confirmă diagnosticul și a află mai multe detalii despre caracteristicile tumorii.
În zonele dezvoltate, cum ar fi America de Nord și Europa, cancerul pulmonar este al doilea cel mai întâlnit tip de cancer la bărbați și al treilea la femei.
De asemenea, la nivel mondial, cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecvența cauza de deces prin cancer (dintre toate tipurile de cancer) la ambele sexe. În Europa, aproximativ 291.000 de bărbați și 100.000 de femei au fost diagnosticați cu cancer pulmonar în anul 2008. În fiecare an, 93 din 100.000 de persoane sunt diagnosticate cu cancer pulmonar. Există variații considerabile între țările din Europa, iar acestea sunt reflectate de riscul de a dezvoltă boală în timpul vieții. De la naștere și până la vârstă de 75 de ani, mai puțin de 3 din 100 de suedezi și aproximativ 4 din 100 de portughezi vor avea cancer pulmonar, acestea fiind cele mai mici procente din Europa.
În Croația, numărul de bărbați care vor suferi de această boală este de peste 9 din 100, iar în unele zone din Polonia, de 10 din 100. Variațiile nu apar doar de la o țară la altă, ci și în cadrul unei singure țări. Pentru femei, riscul de a dezvoltă cancer pulmonar este mai mic și variază mai mult între țări, decât între regiunile aceleiași țări. Statele nordice au cele mai mari rate de îmbolnăvire (până la 4 din 100 de femei în Islanda, Danemarca și Regatul Unit), în timp ce Spania are cele mai mici rate (mai puțin de una din 100 de femei). Aceste diferențe sunt explicate cel mai bine de obiceiurile legate de fumat din urmă cu câteva decenii. Astfel, în majoritatea țărilor din Europa, incidența este în creștere pentru femei și în descreștere pentru bărbați, dar această tendința apare mai târziu in Europa de Sud și de Est decât în țările nordice. Variațiile prezentate reflectă tendința de a fuma, care diferă de la o regiune la altă. NSCLC reprezintă între 85 și 90% din toate tipurile de cancer pulmonar. Aproximativ 90% din cazurile de cancer la bărbați și 80% din cele apărute la femei au legătură cu fumatul.
Mai multe despre prevenirea cancerelor, inclusiv a celui de plămâni, urmăriți în acest videoclip:
Ce cauzează cancerul pulmonar
Fumatul activ de tigarete reprezintă un factor de risc bine documentat și confirmat pentru cancerul pulmonar fără celule mici. Cu toate acestea, ca și pentru alte tipuri de cancer, cauzalitatea poate fi multifactorială, deoarece și alți factori pot contribui în mod sinergic la apariția bolii. De asemenea, noile descoperiri cu privire la determinismul genetic al cancerului indică o relevanță mărită a interacțiunii dintre factorii de mediu și cei genetici în apariția NSCLC. Înainte de a trece în revista principalii factori de risc pentru apariția NSCLC, este important să precizăm că un factor de risc crește riscul de apariție a cancerului, dar nu este nici necesar și nici suficient pentru a cauza această afecțiune. De fapt, un factor de risc nu reprezintă o cauza în sine. De aceea, este posibil că unele persoane care prezintă următorii factori de risc să nu facă niciodată boală, în timp ce altele, ce nu prezintă niciun factor de risc, să dezvolte NSCLC.
• Fumatul activ de tigarete: NSCLC este unul dintre puținele cancere unde un singur factor de risc, fumatul, este recunoscut de departe că fiind cauza predominantă. Studiile epidemiologice au arătat că fumatul activ de tigarete este responsabil de apariția a până la 90% din totalul cancerelor pulmonare. De reținut este faptul că durata fumatului pare mult mai relevanță, că factor de risc contributiv, decât numărul de țigări fumate zilnic. Așadar, renunțarea la fumat la orice vârstă se poate traduce într-o reducere mult mai semnificativă a riscului de apariție a NSCLC, decât reducerea numărului de țigări fumate zilnic.
• Fumatul pasiv, cunoscut mai recent sub denumirea de „fumat second-hand” sau „expunere la fum ambiental”, crește riscul de apariție a NSCLC, dar cu mult mai puțin față de fumatul activ.
• Radon: radonul este un gaz radioactiv provenit din dezintegrarea uraniului natural. Prezența radonului este ubicuitara, având nivele foarte scăzute în aerul atmosferic, dar gazul se poate acumula în spațiile închise, pătrunzând în locuințe prin fisurile podelelor, pereților sau fundațiilor. Totuși, expunerea domestică la radon depinde foarte mult de modul de construcție și ventilație al locuințelor. Pe de altă parte, că factor de risc ocupațional, radonul este relevant în mod deosebit la minerii din subteran, care sunt expuși în mod uzual la nivele crescute de gaz.
• Azbestul. Acest mineral este un carcinogen ocupațional bine cunoscut. Este utilizat în mai multe produse folosite la izolare termică, protecție antiincendiu, izolare fonică, acoperișuri, pardoseli și alte materiale de construcții. Expunerea la azbest concomitentă cu fumatul activ de tigarete are un efect sinergic asupra creșterii riscului de apariție a NSCLC. În prezent, dată fiind relația puternică dintre expunerea la azbest și apariția mezoteliomului, un alt tip de cancer care apare la nivelul pleurei, multe țări (inclusiv cele din Uniunea Europeană) au interzis total sau parțial utilizarea azbestului.
Și alți factori au fost suspectați de a fi asociați cu un risc crescut de apariție a NSCLC, de exemplu poluanții atmosferici, afecțiunile pulmonare dobândite, ce le includ pe cele rezultate în urmă expunerii profesionale la praf (de exemplu, în cazul minerilor), poluarea aerului din interiorul locuințelor (din cauza sobelor cu cărbuni sau a gazelor emise în timpul gătitului), suspectată de a contribui la cancerul pulmonar care nu este asociat cu fumatul la femei, unele obiceiuri alimentare, factorii virali și susceptibilitatea genetică, dar dovezile sunt mult mai puțin consistente, comparativ cu factorii de risc menționați mai sus. Oricum, alături de ceilalți factori de risc care nu sunt legați de fumat, aceștia din urmă pot juca un rol important în cazurile de NSCLC apărute la indivizi care nu au fost niciodată expuși la fum de țigară.
Cancerul de plămâni. Terapiile de ultimă generație, o șansă și pentru cei cu stadii avansate
În ultimii ani, specialiștii au făcut progrese importante în diagnosticul și tratamentul cancerului de plămâni. Terapiile țintite și imunoterapia pot fi o șansă la viață pentru pacienții diagnosticați cu acest tip de cancer, chiar și în stadii avansate. „Cele mai multe medicamente noi din categoria „terapiilor imunologice” sunt accesibile şi pacienţilor români, fiind înregistrate la Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale,” a mai precizat dr. Ciobanu.