Tot ce trebuie să ştii despre menopauză

    Pentru majoritatea femeilor, menopauza reprezintă un motiv de îngrijorare. Această etapă a vieţii unei femei poate fi definită ca încetarea definitivă a perioadei menstruale, în consecinţă şi a perioadei fertile. Schimbările hormonale specifice menopauzei sunt resimţite sub formă de bufeuri, iritabilitate, migrene, insomnie, stări de anxietate, depresie etc. De asemenea, femeile sunt predispuse la anumite probleme de sănătate odată cu debutul acestui proces biologic. Pentru a fi pregătită să faci faţă cu brio menopauzei, iată tot ce trebuie să ştii despre acest pas firesc în viaţa ta.

    Înaintarea în vârstă, stilul de viaţă, anumite afecţiuni şi moştenirea genetică fac diferenţa în ceea ce priveşte momentul instalării menopauzei. Acest proces normal pentru orice femeie se împarte în trei etape:

    Perimenopauză (menopauza de tranziţie) –  poate să debuteze după 40 de ani sau chiar mai devreme, apar menstrele neregulate sau chiar perioade în care ciclul menstrual lipseşte, sângerările pot fi abundente, pot dura mai mult sau mai puţin decât de obicei, accentuarea sindromului premenstrual (PMS), sensibilitate accentuată la nivelul sânilor etc.

    Perimenopauza durează în medie 4 ani, dar de la caz la caz, această perioadă poate să varieze între 6 luni şi 10 ani;

    Menopauză – apare, de regulă, în jurul vârstei de 50 de ani.

    De regulă, se consideră că o femeie a intrat la menopauză dacă ciclul menstrual nu a mai avut loc timp de un 12 luni (ovarele nu mai eliberează ovule în tuburile falopiene, deci femeia nu mai are ciclu menstrual). Uneori se recomandă realizarea unor analize specifice, de măsurare a nivelului hormonilor, pentru a afla cu siguranţă dacă este vorba despre instalarea menopauzei. ;

    Postmenopauză – perioada în care simptomele obişnuite ale menopauzei se diminuează sau dispar treptat, odată cu înaintarea în vârstă. 

    Menopauza se manifestă diferit la fiecare femeie, dar are aceleași etape de evoluție: premenopauza – cu subdiviziunea perimenopauza -, menopauza și postmenopauza.
    Foto: Shutterstock.

    Menopauza şi modificările hormonale 

    Instalarea menopauzei apare odată cu înaintarea în vârstă şi cu modificarea nivelului unor hormoni esenţiali precum estrogenul, progesteronul şi testosteronul. 

    Estrogen (principalul hormon feminin) – în timpul perimenopauzei, nivelul de estrogen fluctuează destul de mult şi, în final, ajunge la un nivel foarte scăzut, aceasta fiind şi perioada în care pot să apară simptome precum bufeurile şi transpiraţiile nocturne.

    Estrogenul are în organism şi rolul important de a proteja sănătatea vaselor de sânge (implicit, protector al sănătăţii inimii) şi a sistemului osos. 

    Progesteron – Producţia de progesteron se opreşte în timpul ciclurilor menstruale în care nu are loc ovulaţia şi după încheierea definitivă a perioadei menstruale.

    Lipsa progesteronului face ca menstrele din timpul perimenopauzei să fie neregulate, cu sângerări abundente şi de durată mai mare.

    Testosteron – nivelul testosteronului ajunge la nivelul maxim atunci când femeia are 20 de ani, după care începe să descrească încet. La momentul menopauzei, testosteronul mai atinge abia jumătate din nivelul său maxim.  

    Simptomele perimenopuzei şi menopauzei

    • bufeuri – este unul dintre cele mai întâlnite simptome ale perimenopauzei şi menopauzei şi afectează între 75%-85% din femei. Debutează, de obicei, înainte de oprirea definitivă a menstruaţiei şi, în medie, pot să dureze între 7 şi 10 ani, uneori chiar mai mult. Pe măsură ce trece timpul, bufeurile scad în intensitate şi sunt tot mai rare. Nu se cunoaşte exact cauza apariţiei bufeurilor, dar studiile arată că ar fi vorba despre o resetare a hipotalamusului, considerat şi „termostatul creierului”, responsabil de controlul temperaturii corpului, după cum se menţioneză în Manualul medical Merck.
    • Ca urmare, o creştere mică a temperaturii corpului poate face ca femeia să resimtă aceste stări de fierbinţeală. Simptomul este pus şi pe seama fluctuaţiei nivelurilor hormonale. Un bufeu poate să dureze între 30 de secunde şi 5 minute, fiind adesea urmat de apariţia unei transpiraţii reci; 
    • transpiraţii nocturne; 
    • migrene; 
    • insomnie; 
    • oboseală accentuată; 
    • iritabilitate, indispoziţie; 
    • sensibilitatea sânilor;
    • uscăciune vaginală;
    • libido scăzut; 
    • creşterea în greutate;
    • căderea părului şi/sau subţierea firului de păr; 
    • probleme temporare de concentrare şi de memorare; 
    • scăderea densităţii osoase (predispoziţie la apariţia osteoporozei). În primii cinci ani după instalarea menopauzei, densitatea osoasă este afectată cel mai mult, apoi se stabilizează la o rată de afectare cuprinsă între 1% – 3%;  
    • dureri ale articulaţiilor;
    • creşte riscul infecţiilor urinare;
    • scăderea nivelului de estrogen, a producţiei de colagen şi de elastină afectează calitatea pielii, care devine mai uscată, mai subţire şi mai puţin elastică;
    • creşterea colesterolului „rău” (LDL) şi scăderea colesterolului „bun” (HDL) , urmare a diminuării nivelului de estrogen, ceea ce presupune apariţia riscului de afecţiuni cardiovasculare.

    Modalităţi de diminuare a simptomelor menopauzei 

    Pentru diminuarea simptomelor menopauzei există anumite indicaţii, inclusiv terapia cu hormoni realizată sub strictă supraveghere a uni medic specialist, care presupune înlocuirea hormonilor naturali, atunci când oganismul nu mai produce suficienţi.

    Totuşi, trebuie ţinut cont de faptul că terapia de substituţie hormonală presupune riscuri, nu numai beneficii, cum ar fi problemele cardiace, formarea de cheaguri de sânge etc.

    De aceea, acest tratament nu este recomandat femeilor cu antecedente de cancer ovarian, mamar sau uterin, boli hepatice, tensiune arterială, cheaguri de sânge

    Stilul de viață și menopauza

    Putem face o serie de schimbări ale stilului de viaţă care ne vor ajuta să ne adaptăm mai bine la această nouă etapă.

    Este indicat să renunţăm la alimentele prăjite, la grăsimile saturate, la semipreparate, dulciuri şi sucuri cu zahăr, la fumat şi să reducem cantitatea de alcool.

    În schimb, este bine să adoptăm o dietă care să furnizeze suficiente vitamine, minerale, fibre şi proteine, conform recomandărilor Fundaţiei Britanice de Nutriţie

    Pentru a preveni osteoporoza, dieta zilnică trebuie să includă lactate şi alte alimente cu conţinut cât mai ridicat de calciu şi vitamina D. Uneori, medicul poate recomanda suplimente de vitamina D; 

    Activitatea fizică susţinută este esenţială, chiar dacă este vorba despre plimbări regulate, de grădinărit, şi nu neapărăt de mers la sala de fitness; 

    Medicul poate să prescrie pentru ameliorarea uscăciunii vaginale o cremă cu estrogen sau tablete pentru uz intravaginal; 

    Posibilia apariţie a incontinenţei urinare, urmare a slăbirii muşchilor vaginali (scăderea elasticităţii), poate fi prevenită prin efectuarea de exerciţii Kegel (PFM exercises). Acestea presupun încordarea repetată a muşchilor planşeului pelvian şi menţinerea lor astfel timp de 10 secunde, ca şi cum am încerca să oprim urinarea.

    Pentru a avea efect, trebuie contabilizate cel puţin 24 de contracţii pe zi, pe o perioadă de şase săptămâni, conform unei meta-analize realizate pe acest subiect.

    Depresia şi anxietatea la menopauză

    Conform Anxiety and Depression Association of America, 1 din 8 femei se confruntă cu depresia de-a lungul vieţii, de două ori mai multe decât bărbaţii, iar cel mai frecvent problemele apar în momentul în care acestea intră la perimenopauză.

    Cel mai probabil, după cum arată studiile, depresia şi anxietatea apar pe fondul scăderii drastice a nivelului de estrogen din timpul perimenopauzei.

    Depresia poate fi însă tratată şi ţinută sub control, iar pentru schimbările emoţionale survenite la perimenopauză şi menopauză, medicii pot prescrie inclusiv contraceptive orale în doze minime pentru a stabiliza nivelul hormonal.  

    Menopauza prematură

    Insuficienţă ovariană primară poate să apară înainte de vârsta de 40 de ani, fiind denumită şi menopauză prematură.

    Deşi cauzele exacte ale acestei afecţiuni nu sunt cunoscute, se consideră că este implicat un proces în care propriul sistem imunitar atacă şi distruge într-un ritm mai alert ovarele şi foliculii ovarieni ori că de vină ar fi anumite anomalii genetice, cum ar fi sindromul de cromozom X fragil sau sindromul Turner, ambele legate direct de scăderea rapidă a numărului de foliculi ovarieni. 

    Totuşi, spre deosebire de menopauză, femeile cu menopauză prematură pot să mai prezinte ocazional activitate ovariană şi chiar să aibă capacitatea de a rămâne însărcinate.

    Apare la 1% dintre femei

    Conform cercetărilor efectuate de Cleveland Clinic, menopauza prematură afectează aproximativ 1% din femeile care nu au împlinit 40 de ani.

    Menopauza prematură poate să se instaleze şi în urma unor afecţiuni sau tratamente medicale ca îndepărtarea chirurgicală a ovarelor, histerectomie (îndepărtarea chirurgicală a uterului), ca efect secundar al chimioterapiei, antecedente de menopauză prematură în familie etc. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook