Fibroadenomul mamar poate fi tratat fără operație. În ce situații se recomandă termoliza
În mod normal, un fibroadenom mamar nu provoacă alte simptome decât un nodul bine definit, palpabil la o autoexaminare obișnuită FOTO: Shutterstock
Una dintre cele mai frecvente tumori benigne de sân, întâlnite la femeile tinere, poartă numele medical de fibroadenom mamar.
Tratamentul pentru fibroadenom poate cuprinde monitorizare, biopsie, intervenție chirurgicală și termoliză prin radiofrecvență sau radioablație.
„Fibroadenomul mamar este un nodul solid format din țesut glandular și conjunctiv. Se întâlnește mai frecvent la femeile cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani. După menopauză incidența scade, iar în cazurile în care pacientele prezentau astfel de formațiuni, ele se reduc în dimensiune.“
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate
Fibroadenoamele sunt destul de frecvente. Aproximativ 10% din femei au un astfel de nodul la sân, uneori fără să știe. Tumorile benigne de acest tip afectează în special femeile de vârstă reproductivă, pe cele însărcinate sau care alăptează. Unii cercetători au descoperit că femeile cu antecedente familiale de cancer de sân sunt mai predispuse să dezvolte fibroadenoame.
Majoritatea femeilor au un singur fibroadenom. Doar 10%-15% dintre femeile afectate au mai multe fibroadenoame în același timp.
De ce se formează un fibroadenom mamar
Cauza apariției fibroadenoamelor este necunoscută, dar cel mai probabil, este influențată de hormonii de reproducere, mai exact de estrogeni.
„În susținerea teoriei vine faptul că aceste tumori benigne de sân apar mai des la vârsta fertilă, se măresc în perioada sarcinii (când activitatea hormonală este intensă) și se micșorează după menopauză, când nivelul hormonal este în declin. Fac excepție situațiile în care pacienta urmează un tratament hormonal cu estrogeni.“
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate
Unele femei au raportat că, după ce au evitat alimentele și băuturile cu efect stimulant – cum ar fi ceaiul, ciocolata, băuturile energizante și cafeaua – au observat o îmbunătățire a sănătății sânilor. Totuși, nu există studii care să susțină această teorie.
Cum se simte la palpare fibroadenomul mamar și cum diferă de o tumoare suspectă
Fibroadenomul se manifestă, potrivit medicului ginecolog, prin apariția unui nodul la un sân sau la ambii sâni, cu următoarele particularități:
- apare mai frecvent în partea superioară a sânului,
- formațiunea este rotundă sau ovală,
- nodulul la sân este ferm, cu margini netede, distincte, bine delimitate.
La palpare, o tumoare benignă la sân este mobilă, atât în plan superficial, cât și profund. Mai precis, poate fi mișcată cu ușurință și este nedureroasă. Poate deveni sensibilă sau ușor dureroasă în perioada premenstruală. O tumoare benignă la sân nu ar trebui să provoace alte simptome, ca scurgeri anormale sau modificări ale pielii sânului.
Când să mergi la medic
Este indicat să-ți autopalpezi lunar sânii. Mergi cât mai curând la medic dacă descoperi la palpare un nodul la sân sau dacă observi alte modificări la nivelul sânilor.
FOTO: Shutterstock
Ecografia mamară poate identifica un fibroadenom vascularizat
La mamografie, fibroadenoamele apar ca o masă netedă, rotundă sau ovală, foarte bine delimitată. Uneori, sunt însoțite de calcificări grosiere. Un fibroadenom mamar nu poate fi diferențiat de un chist mamar sau de alte tumori la mamografie.
La ecografia mamară, fibroadenomul va apărea ca o formațiune cu un contur bine definit, omogenă, rotundă sau ovală, cu contururi regulate sau lobulate, unele ușor vascularizate.
Tipuri de tumori la sân benigne
„Există mai multe tipuri de fibroadenoame, dar cel mai des întâlnite sunt cele simple, ale căror dimensiuni variază între 1 și 3 cm și ale căror celule privite la microscop au aspect și masă uniforme.“
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate
Celelalte tipuri de fibroadenoame sunt, conform medicului:
- cele complexe, care prezintă modificări și cresc rapid în dimensiune (cu risc ușor mai crescut de malignizare comparativ cu fibroadenoamele simple);
- cele juvenile, care apar în adolescență și apoi se micșorează sau dispar de la sine;
- fibroadenoamele uriașe, care pot depăși 5 centimetri.
„O formațiune adesea confundată cu un fibroadenom mamar este tumora Phyllodes care, spre deosebire de acesta, deși este benignă, are potențial destul de ridicat de a deveni malignă.“
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate
Fibroadenomul și riscul de cancer
Majoritatea fibroadenoamelor nu influențează probabilitatea apariției unui cancer la sân. Cu toate acestea, riscul de cancer mamar poate crește ușor în cazul unui fibroadenom complex sau al unei tumori Phyllodes.
Analize necesare pentru evaluarea unui nodul la sân
- Mamografia: un test imagistic ce folosește raze X pentru a produce o imagine a zonelor suspecte din țesutul mamar. Un fibroadenom poate apărea la mamografie ca o formațiune cu margini netede și rotunde, distincte de țesutul mamar înconjurător.
- Ecografia mamară: acest test folosește ultrasunete pentru a produce imagini ale țesutului mamar. Medicul poate recomanda ecografia, pe lângă mamografie, pentru a evalua sânii atunci când țesutul mamar este dens. În cazul femeilor mai tinere de 30 de ani, medicul ar putea să solicite ecografia ca primă metodă de diagnostic.
- Biopsia: este folosită pentru obținerea unor eșantioane tisulare pe care patologul să le poată examina și să rezulte un diagnostic de certitudine. Este uneori necesară în cazul în care fibroadenomul nu este tipic sau pacienta are risc crescut pentru cancer mamar.
Când se poate interveni minim invaziv prin termoliză
Conduita terapeutică (adică tratamentul) fibroadenomului mamar va fi decisă de medic, în funcție de tipul nodulului, dar și de alți factori.
Faza 1: Monitorizare
„Un fibroadenom cu o dimensiune sub 1 centimetru, care nu doare, nu crește și nu relevă la biopsie existența unor celule atipice, va fi doar monitorizat ecografic pentru a putea fi observată evoluția lui și, eventual, apariția vreunei modificări.“
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate
Faza 2: Intervenție chirurgicală
Când fibroadenomul este de dimensiuni mai mari de 2-3 cm și continuă să crească, este dureros și prezintă celule atipice, se recomandă intervenția chirurgicală de excizare a formațiunii.
„Fibroadenoamele uriașe (n.r. – de cel puțin 5 cm) au, desigur, indicație pentru operație, pentru a înlătura disconfortul creat pe de o parte de durere și pe de altă parte de daunele pe care le poate produce țesuturilor din jur.“
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate
Radioablație sau termoliză prin radiofrecvență
În afara metodei clasice de excizare chirurgicală, fibroadenoamele mai pot fi îndepărtate prin radioablație (termoliză prin radiofrecvență). Tehnica presupune introducerea unui electrod special în interiorul fibroadenomului, dezvoltând local o temperatură înaltă (până la 90-100 de grade Celsius) care determină coagularea vaselor care îl irigă, având ca urmare moartea celulelor care alcătuiesc tumora benignă la sân și resorbția în timp a formațiunii.
„Termoliza este folosită în cazul fibroadenoamelor cu dimensiuni mai mici de 5 cm. Se efectuează cu anestezie generală, durează între 15 și 30 de minute, nu alterează celulele sănătoase, nu necesită spitalizare îndelungată (cel mult 24 de ore), iar cicatricea este adesea invizibilă.“
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate
După eliminarea unui fibroadenom, este posibil să se dezvolte, din nou, unul sau chiar mai multe fibroadenoame. Nodulii nou-apăruți trebuie evaluați prin intermediul mamografiei, ecografiei și, eventual, biopsiei – pentru a determina dacă formațiunea are potențial cancerigen.
