„Îmi este așa de lene acum…” – ce este procrastinarea, ce încearcă să ne transmită și cum o depășim?

Fiecare dintre noi am avut momente în care am amânat anumite sarcini, le-am evitat, am renunțat la finalizarea lor sau, pur și simplu ne-am găsit alteva „important” de făcut. Procrastinarea face parte din viața noastră și este intensificată de anumite circumstanțe precum oboseala, lipsa motivației sau a timpului. Iată cum putem interveni atunci când devine o problemă în îndeplinirea responsabilităților.

Ce înseamnă procrastinarea

Cuvântul procrastinare vine din limba latină și înseamnă a amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini.

Avem un comportament de procrastinare atunci când amânăm, în mod intenționat, începerea unei activități până în ultimul moment, până când nu se mai poate amâna.

Este procrastinare atunci când alegem să facem orice altceva în locul începerii sarcinii noastre, orice altă activitate care ne face să „ne pierdem timpul”, alegem activități banale, vorbim la telefon, stăm pe rețele de socializare, ne jucăm sau pur și simplu spunem că nu avem chef, nu suntem în dispoziția necesară și multe altele.

Bineînțeles că toți ne-am trezit măcar o dată că amânăm sau că renunțăm să finalizăm o sarcină sau că ignorăm anumite sarcini la muncă sau acasă; bineînțeles că toți avem și un  motiv pentru acest comportament; bineînțeles că procrastinarea într-o anumită măsură este normală.

Dar indiferent de motivul pentru care alegem să procrastinăm, pe termen mediu și lung resimțim efecte negative ale acestui comportament, efecte precum lipsa productivității în gestionarea sarcinilor acasă sau la muncă, managementul defectuos al timpului și o stimă de sine scăzută.

Cauzele procrastinării

Cele mai des întâlnite cauze nemedicale ale procrastinării sunt:

• Oboseala;
• Lipsa timpului;
• Alte activități mai presante, mai importante;
• Estimarea greșită a timpului de lucru – subevaluarea sau supraevaluarea;
• Sarcini neplăcute de îndeplinit;
• Așteparea momentului potrivit de muncă/inspirație/liniște, etc.;
• Convingerea (falsă) că muncim mai bine sub presiune;
• Lipsa de cunoștințe;
• Lipsa inițiativei în muncă;
• Lipsa motivației;
• Lipsa prioritizării activităților;
• Lipsa disciplinei.

Ce se poate ascunde în spatele procrastinării

Procrastinarea ne poate afecta viața de termen scurt, mediu și lung în diverse moduri, de la cele mai simple, frustrante până la disfuncționaliatea profundă în muncă, în relații sau acasă.

Atunci când afectarea vieții noastre este pe termen lung și pe toate planurile, putem suspecta că în spatele procrastinării se află ceva mai „serios” precum simptome medicale date de depresie, anxietate, tulburare obsesiv-compulsivă sau ADHD.

Criterii de clasificare a procrastinării

Deși avem mai multe tipuri de procrastinare, după mai multe criterii, psihologii vorbesc de utilizarea următorilor 3 criterii pentru stabilirea acestui comportament. Așadar, pentru ca un comportament să fie considerat de procrastinare el trebuie să fie: întârziat, inutil și neproductiv.

Când apare procrastinarea

Oamenii amână adesea pentru că se tem să nu reușească la îndeplinirea sarcinilor pe care trebuie să le facă. Această teamă de eșec poate promova amânarea în diferite moduri, cum ar să evite finalizarea unei sarcini sau prin a-i determina să evite să înceapă o sarcină în primul rând.

Procrastinarea nu are o anumită perioadă sau vârstă la care începe să se manifeste. Ne aducem aminte cu toții de momentele din școală când amânam să începem realizarea anumitor teme sau să învățăm pentru un anumit examen. Deci la orice vârstă și în orice context social putem procrastina.

Cele 4 tipuri de procrastinatori

Executantul sau cel care spune că „lucrează bine sub presiune”, este cel care se forțează să se concentreze comprimând timpul pe care îl are pentru a aborda o sarcină. Cea mai mare provocare a lui este să înceapă o sarcină.

Soluția pentru acest tip de procrastinator este să seteze data de începere a sarcinii în loc de data de încheiere a sarcinii, pentru a reduce stresul resimțit.

Auto-denigratorul sau cel care spune „îmi este așa de lene acum”, este cel care tinde să dea vina amânării pe lene sau pe încăpățânare, mai degrabă decât să recunoască că este prea obosit. Ceea ce are cu adevărat nevoie este să fie mai plin de compasiune, de înțelegere cu el însuși. Cea mai mare provocare a lui este să ia o pauză.

Soluția pentru el ar fi să se reîncarce. Fă o plimbare pentru a-ți oferi spațiu și pentru a începe să îți reconstruiești energia.

Cel care este supra-implicatul și spune „sunt atât de ocupat” este un profesionist în completarea calendarului și este adesea copleșit. „Sunt atât de ocupat” este probabil scuza pe care o auzim cel mai des. Interesant este că unii dintre cei mai aglomerați oameni cu care lucrăm, chiar lucrează cel mai mult fără să se plângă de acest aspect. Deci, când „aglomerarea programului” vine însă ca o scuză, este, în fapt, motiv de evitare.

Cea mai mare provocare a lor este să creeze haos pentru a evita confruntarea cu ceea ce știu că trebuie să înfrunte!

Soluția pentru ei ar fi să facă introspecție și să se întrebe „Ce anume vreau să evit de fapt?”

Cel care caută noutatea și spune „tocmai ce am avut cea mai bună idee”: acesta pare că suferă de sindromul Shiny Object. El vine constant cu noi proiecte pe care să le pună în aplicare – și apoi se plictisesște de ele, o săptămână mai târziu; ajunge să-și piardă mult timp și să intre în efectul de burnout, deoarece nu ia măsuri într-o singură direcție pentru a vedea rezultatele. Cea mai mare provocare a lui este să ducă la bun sfârșit o sarcină, fără alte modificări, abateri!

Soluția pentru el ar fi să își scrie toate ideile noi pe un post it – dar pe care să nu le înceapă până nu termină ceea ce are deja în lucru.

Care sunt efectele procrastinării

Principalele efecte ale procrastinării date de cauzele nemedicale, sunt stresul, sentimentul de vinovăție, pierderea productivității, crearea unei crize și dezaprobare din partea celorlalți, deteriorarea stării de sănătate, posibile probleme fianaciare sau antipatie din partea celorlalți.

Acestea luate împreună dau un efect de spirală pentru că ele în sine ne mențin comportamentul de procrastinare.

Cum combatem procrastinarea

Ca să intervenim eficient în combaterea procrastinării este util să încercăm să respectăm câțiva pași importanți precum:

• Să recunoaștem față de noi că procrastinăm
• Să lucrăm cu noi pentru a identifica motivul pentru care procrastinăm
• Să adoptăm strategii împotriva procrastinării.

Dacă procrastinarea este dată de motive medicale îți recomand psihoterapia cu psihologi specializați în diverse tehnici.

Iată câteva strategii utile în lupta cu procrastinarea:

• Nu te mai învinovăți pentru procrastinarea din trecut;
• Concentrează-te doar pe ceea ce ai de făcut;
• Acordă-ți o recompensă pentru încheierea sarcinii;
• Găsește pe cineva care să îți verifice statusul sarcinii;
• Apucă-te de sarcină imediat ce ai primit-o;
• Alege cu grijă cuvintele din discursul tău interior: în loc de „trebuie să fac asta” spune „eu aleg să fac asta” ;
• Minimizează distragerile din exterior;
• Alege să începi ziua cu acele sarcini care îți sunt cel mai neplăcute.

Ponturi ca să finalizezi ce ai de făcut fără stres

Dacă te simți dezorganizat în orice faci, îți propun câteva ponturi pentru a duce la bun sfârșit orice activitate pe care o ai de făcut, cu minimum de stres acumulat:

• Fă liste cu sarcinile zilnice în ordinea priorităților;
• Planifică și programează orice sarcină pe care o ai de făcut;
• Începe cu sarcinile cele mai neplăcute;
• Setează timpul de încheiere a sarcinii;
• Folosește tehnologia (pe telefon sau PC) pentru a-ți optimiza timpul de lucru;
• Setează-ți timpul liber;
• Vorbește cu un psiholog.