Ce să mănânci dacă ai gastrită. Regulile alimentare care țin în frâu boala responsabilă de milioane de decese premature, anual

    Ce să mănânci dacă ai gastrită. Dieta recomandată în gastrită este una pe termen scurt și vizează eliminarea alimentelor procesate, a prăjelilor și a condimentelor. Mâncărurile recomandate sunt cele preparate prin fierbere sau la cuptor. De evitat ar fi și cafeaua, dar dacă nu putem fără ea, este indicat să o bem cu puțin lapte.

    Gastrita este un termen care se referă la un grup mai larg de afecțiuni care au toate în comun un aspect: inflamația mucoasei gastrice. Cauzele sunt multiple și vor fi detaliate în cele ce urmează, iar evoluția gastritelor poate fi atât acută (apărută brusc), cât și cronică (se resimt efectele acestei afecțiuni luni la rând, uneori recurent, cu perioade de agravare și remisiune).

    dr. Georgiana Mănăilă, medic gastroenterolog.

    ”Gastrita cronică se estimează că afectează aproape jumătate din populația globală (în forme mai mult sau mai puțin serioase), deci automat vorbim de milioane de persoane afectate și poate fi responsabilă, prin complicațiile sale (în special cancerele gastrice pornite de la aceasta afecțiune), de milioane de decese premature anual.”

    dr. Georgiana Mănăilă, medic gastroenterolog

    Cauzele gastritei

    Gastritele acută și cronică pot fi provocate, potrivit medicului gastroenterolog, de un număr mare de agenți cauzali, printre care:

    • -infecția cu bacteria Helicobacter Pylori, infecție care a stat la baza multor gastrite și ulcere, puse înainte pe seama stresului, mâncării codimentate etc. Este cea mai comună cauză pentru gastrica cronică. Aproape 50% din populația globală este infectată cu această bacterie, neprovocând însă în toate cazurile simptome. În general, infecția se dobândește în copilărie însă nu este o regulă strictă;
    • -infecția cu alți agenți patogeni precum Helicobacter Heilmannii, specii de Strongyloides, Dyphyllobotrium latum, virusul CMV, virusul herpes;
    • -gastrita produsă prin consumul larg de antiinflamatorii nesteroidiene (i.e. ipubrofen, nurofen, etc), aspirină  sau prin refluxul biliar în stomac;
    • consumul de tutun este o altă cauză care duce către gastrită sau către agravarea acesteia;
    • -alte cauze: radiații, gastrita ischemică, gastrita eozinoflică, gastrita limfocitică.

    Ce simptome apar în cazul gastritei?

    „Există și pacienți cu gastrită care sunt asimptomatici sau cu simptome foarte discrete la care diagnosticul ajunge să fie pus după efectuarea unei endoscopii care vizualizează direct mucoasa gastrică și poate fi utilă în prelevarea de biopsii,” precizează dr. Mănăilă.

    Simptomele gastritei pot să fie extrem de variabile, în funcție de pacient.

    Dintre posibilele simptome medicul gastroenterolog menționează:

    Dacă vorbim de o formă serioasă de gastrită sau de o complicație precum ulcer sau cancer gastric, acesta poate duce, potrivit specialistului în gastroenterologie, la sângerarea mucoasei gastrice care se poate manifesta prin apariția de vărsături cu sânge, scaune melenice (scaune cu aspect negru închis, cu miros puternic).

    Ulterior, dacă sângerarea este cronică și/sau în cantitate mare, apare secundar anemia, și ea cu manifestări specifice (piele palidă, oboseală, amețeală, incapacitatea de a face efort din cauza oboselii apărute precoce, tahicardie (bătaie rapidă a inimii resimțită de pacient uneori ca neplăcută), etc)

    „Practic, ceea ce am enumerat mai sus sunt dintre simptomele așa zise «de alarmă» care anunță necesitatea imediată de a cosulta un medic deoarece e posibil ca în locul unei banale gastrite să ne confruntăm cu un temut cancer de stomac,” atrage atenția dr. Georgiana Mănăilă.

    Este important însă să menționăm că dacă totuși simptomele unei presupuse gastrite (la care încă nu s-a recurs la efectuarea unei endoscopii digestive superioare) nu se ameliorează după câteva zile de tratament sau apar simptomele de alarmă, acest lucru impune neapărat prezentarea la medic.

    Ce să mănânci dacă ai gastrită

    Dr. Mănăilă detaliază, ma jos, regulile de alimentație, în caz de gastrită.

    În ceea ce privește alimentația, este important să ne obișnuim cu mese regulate la ore cât de cât exacte pentru a putea autoregla secreția de acid clorhidric în mod fiziologic.

    Este important să evităm consumul unor tipuri sau băuturi, cum se spune tradițional, ”pe stomacul gol”. Un exemplu tipic sunt cafeaua și tigara de dimineață, înainte de micul dejun, combinație extrem de proastă pentru mucoasa gastrică.

    ”De menționat, nu atât de mult în ceea ce privește gastrita cât în ceea ce privește cancerul gastric, multă lume nu știe faptul că mezelurile din comerț conțin nitriți, pe care îi găsiți pe marea majoritate a etichetelor de mezeluri.”

    Dr. Georgiana Mănăilă.

    Aceștia sunt folosiți pentru conservare însă sunt cunoscuti ca fiind cancerigeni pe mucoasa gastrică. ”Personal, încerc să caut pateurile care nu conțin asemenea conservant și să evit restul de mezeluri (salamuri, șuncă presată, etc) pentru că foarte rar găsim pe piață aceste produse fără nitriți,” adaugă dr. Mănăilă.

    Medicul mai menționează că unul din factorii des întâlniți și care au un efect nefast asupra mucoasei gastrice este fumatul.

    Acesta afectează barierele de protecție gastrice și, mai ales, dacă mai apar și alți factori precum mese neregulate, alimente înalt procesate, stres psiho-somatic, consum de antiinflamatorii nesteroidiene sau de aspirină (recomandate în alte afecțiuni precum divese tipuri de dureri sau în cazul aspirinei, în cadrul bolilor cardio-vasculare), acesta poate avea efecte nefaste asupra mucoasei gastrice (și nu numai).

    Ce să mănânci dacă ai gastrită

    Fiecare pacient observă, în general, alimentul care îi face bine și cel care nu. Există uneori situații în care pur și simplu un pacient nu tolerează, în general, anumite alimente, fără a putea schimba acest lucru.

    ”Am avut pacienți care nu puteau mânca mere proaspete, fără însă să aibă probleme cu alt gen de alimente și fără să fie diagnosticați în urma investigațiilor cu nicio boală.

    Recomandarea este pur și simplu să evite ce știe că îi face rău. Sau, în cazul exemplificat mai sus, poate încerca prepararea prin coacere care, de multe ori, dă rezultate bune,” completează gastroenterologul.

    Ce să mănânci dacă ai gastrită

    Regulile generale în cazul în care ne confruntăm doar cu o gastrită sunt câteva, pe care medicii le recomandă timp limitat, o lună sau două.

    • Pacienții cu gastrită trebuie să evite alimentele foarte grase, prăjelile, rântașurile. Prepararea hranei trebuie făcuta prin coacere sau fierbere și este foarte important să nu codimentăm mâncarea excesiv.
    • Alimentele iuți/piperate sunt contraindicate într-o gastrită.
    • Carnea preparată prin coacere sau fierbere sau lactatele fără exces de grăsimi pot fi consumate într-o gastrită.
    • În ceea ce privește fructele și legumele, unele dintre acestea pot fi acide.
    • Se recomandă, în principiu, legumele fierte sau la cuptor, deci evitarea acestora crude. Regula se aplică și în cazul fructelor. Totuși, unele dintre acestea, precum bananele, pot fi consumate crude.
    • Evitați citricele, merele, roșiile, ceapa, usturoiul.
    • Tot din categoria alimentelor de evitat sunt sucurile de fructe proaspete sau băuturile carbogazoase.
    • Alcoolul este unul din factorii care afectează mucoasa gastrică și deci trebuie și acesta evitat.
    • Dacă vorbim de băuturile calde, nerecomandate în gastrită sunt: cafeaua, ceaiul negru și ceaiul verde, nessul. Dacă, totuși nu se poate fără cafea, este recomandat să adăugăm și puțin lapte.
    • Cacao este de asemenea nerecomandată, alături de orice alimente din categoria dulciurilor (ciocolata caldă ciocolata rece, prăjituri, etc), atât din cauza conținutului de zahăr cât și din cauza faptului ca sunt foarte bogate, majoritatea dintre ele, în grăsimi.
    • Pe de altă parte, dintre alimentele ce ajuta sunt ceaiul de ghimbir, carnea fără grăsimi (pui, pește, vită), brânzeturi degresate.
    • Pâinea este important a se consuma integrală (deci, evităm pâinea albă rafinată sau orice alimente preparate cu făină albă), la fel și pastele. Este permis consumul de orez, ovăz, hrișcă.

    „Doi mari pași importanți în tratamentul acestor gastrite au fost făcuți în momentul descoperirii  bacteriei Helicobacter Pylori care este responsabilă de un număr mare de gastrite, ulcere și ulterior chiar cancere gastrice dar și de descoperirea Inhibitorilor de Pompa de Protoni, un grup de agenți farmaceutici care au revoluționat tratamentul gastritei și datorită cărora s-a redus drastic numărul intervențiilor chirurgicale efectuate pentru ulcerele perforate,” conchide dr. Georgiana Mănăilă.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook