Prediabet: cum îl recunoști și ce este de făcut dacă îl ai

Prediabetul este reversibil, dacă iei măsurile corecte. Ce înseamnă prediabet și cum știi dacă îl ai?

Dacă ai prediabet nu înseamnă neapărat că vei dezvolta diabet de tip 2, ci doar că ai glicemia mare și un risc crescut. Vestea bună este că, dacă iei măsuri, îți schimbi dieta și stilul de viață, poți trata prediabetul.

O analiză din 2014 a demonstrat că modificările stilului de viață scad riscul persoanelor cu prediabet de a dezvolta diabet de tip doi timp de zece ani. O cercetare anterioară a arătat că, în fiecare an, între 5% și 10% din cei cu prediabet sunt diagnosticați cu diabet de tip 2.

Ce este prediabetul?

Pentru a înțelege ce este prediabetul, trebuie să cunoaștem mai întâi parametrii care definesc diabetul zaharat de tip 2.

Diagnosticul de diabet zaharat se pune pe baza unei valori a glicemiei, dimineața, pe nemâncate, de peste 125 mg/dl, a unei hemoglobine glicate mai mari de 6,5% sau, de asemenea, a unei valori de peste 180 mg/dl la testul de toleranță orală la glucoză la o oră de la administrarea glucozei (acesta se realizează în sarcină pentru a depista diabetul gestațional).


„Prin prediabet se înțelege că metabolismul glucozei este deja în afara limitelor normale. Știm astăzi că deteriorarea organelor – inimă, nervi, rinichi și multe altele – poate duce la apariția prediabetului. Prin urmare, este necesar să se diagnosticheze metabolismul anormal al glucozei într-un stadiu incipient, de prediabet, pentru a putea iniția măsuri la timp. Aceste măsuri constau în modificări ale stilului de viață sau, de asemenea, în medicamente.“

Prof. univ. dr. Martin Clodi – medic de medicină internă la Wiener Privatklinik

Valori glicemie care pot semnala un prediabet

Prediabetul mai poate poartă și alte denumiri, după cum urmează:

  • toleranță alterată la glucoză (IGT), ceea ce înseamnă că ai glicemia mai mare decât cea normală după masă;
  • glicemia a jeun afectată (IFG), ceea ce înseamnă că ai nivelul de zahăr din sânge mai mare decât normalul dimineața, pe stomacul gol;
  • nivelul hemoglobinei glicate (A1C) între 5,7% și 6,4%.

„Vorbim de o valoare normală a glicemiei atunci când dimineața, pe nemâncate este mai mică de 100 mg/dl. Între 100 și 124 mg/dl, dimineața, pe nemâncate, vorbim de o glicemie ridicată sau de prediabet. O hemoglobină glicată – HbA1c – între 5,7% și 6,4% poate fi văzută ca prediabet.“

Prof. univ. dr. Martin Clodi – medic de medicină internă

Rezistența la insulină este un fenomen tot mai frecvent întâlnit la persoanele de peste 20 de ani. Pancreasul sintetizează insulina, însă țesuturile nu sunt capabile să răspundă optim la stimulul pe care-l primesc de la pancreas, iar acest fenomen este premergător apariției diabetului, prediabet.

„Indicele HOMA este un test care ne arată dacă avem rezistență la insulină sau prediabet/diabet. Dozarea glicemiei, a hemoglobinei glicate și a indicelui HOMA ne ajută să identificăm precoce starea prediabetică, rezistența la insulină și să luăm măsuri pentru a preveni apariția diabetului zaharat de tip 2“, explică asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic de laborator și directorul medical Synevo România.

Află de aici ce analize identifică din timp prediabetul, dereglările hormonale și stresul cronic.

Prediabet: primele simptome pot să apară pe piele

Prediabetul nu are simptome clare. Însă, unii pacienți pot experimenta o afecțiune numită acanthosis nigricans (FOTO: Shutterstock), care este un semn că în sânge există un nivel crescut de insulină, potrivit Academiei Americane de Dermatologie. Această afecțiune implică apariția unor pete închise la culoare și îngroșarea pielii.

Aceste pete apar, de obicei, în următoarele zone:

  • coate,
  • genunchi,
  • gât,
  • axile,
  • degetele de la mâini.

„În prediabet nu apar simptome tipice declanșate de glucoză. Cu toate acestea, astăzi știm foarte bine, în urma multor studii, că afectarea sistemului cardiovascular (infarct miocardic, insuficiență cardiacă, insuficiență renală, afectarea ochilor, afectarea nervilor) poate apărea încă din faza prediabetică. Pe de altă parte, stadiul de prediabet este o perioadă care durează foarte mult timp, și din cauza aceasta, organele suferă.“

Prof. univ. dr. Martin Clodi – medic de medicină internă

În cazul în care ai fost diagnosticat deja cu prediabet, este important să mergi la medic dacă ai următoarle simptome:

  • senzație crescută de sete,
  • urinare frecventă, mai ales noaptea,
  • oboseală,
  • vedere încețoșată,
  • răni sau tăieturi care nu se vindecă.

Acestea sunt simptome tipice diabetului de tip 2 și pot indica faptul că prediabetul a progresat către diabet de tip 2. Pentru confirmarea diagnosticului, vei avea nevoie de analize suplimentare.

Citește aici care sunt simptomele diabetului. Cum afli din timp dacă ai boala „tăcută”.

Tratament: cum eviți ca prediabetul să se transforme în diabet

„Prediabetul este reversibil. Diabetul este o boală determinată genetic. Acest lucru înseamnă că, dacă unul dintre părinți are diabet zaharat de tip 2, riscul de diabet la copii este de 40%. Dacă ambii părinți au această boală, riscul crește până la 70%-80%. Bineînțeles, simptomele prediabetului pot fi inversate dacă persoana este activă fizic și își menține o greutate normală. Totodată, pot fi administrate și medicamente.“

Prof. univ. dr. Martin Clodi – medic de medicină internă

Cele mai bune modalități prin care poți să ții sub control prediabetul sunt următoarele:

  • adoptarea unei diete bogate în fibre,
  • practicarea exercițiilor fizice în mod regulat,
  • menținerea unei greutăți corporale moderate,
  • administrarea de medicamente dacă au fost prescrise de către medic.

Regim pentru prediabet

„Multe diete pot fi luate în calcul. Din punct de vedere științific, dieta mediteraneană este cea mai bună dietă pentru prediabet și diabet, dar și pentru toate celelalte persoane. Este esențial, dacă cineva este supraponderal, să reducă numărul de calorii. Această scădere ar trebui să fie de 300 până la 500 kcal pe zi, ceea ce ar conduce la o scădere de 1-2 kg pe lună. Pierderea în greutate ar trebui să se facă întotdeauna și prin activitate fizică, mai exact prin antrenament de rezistență și de forță.“

Prof. univ. dr. Martin Clodi – medic de medicină internă

Mănâncă mai multe alimente bogate în fibre

Fibrele oferă mai multe beneficii. Mențin senzația de sațietate mai mult timp, așa că previn supraalimentarea și favorizează digestia. În plus, alimentele bogate în fibre tind să fie sărace în calorii și bogate în substanțe nutritive.

Află de aici ce semne apar când nu mănânci suficiente alimente bogate în fibre. Care sunt cele mai importante surse

Iată în ce alimente găsești o cantitate crescută de fibre:

  • leguminoase,
  • fructe și legume (mere, portocale, morcovi, pere, căpșuni, avocado etc.),
  • cereale integrale și pseudocereale (quinoa și amaranth),
  • pâine și paste integrale,
  • oleaginoase.

Urmărește indicele glicemic al alimentelor

Indicele glicemic (IG) este o valoare atribuită alimentelor pe baza vitezei cu care determină creșterea nivelului de glucoză din sânge. Alimentele cu indice glicemic mic tind să elibereze glucoza lent și constant. Pe când alimentele cu un indice glicemic crescut eliberează rapid glucoza.

Cu toate acestea, organismul fiecăruia poate procesa aceste alimente în mod diferit. În plus, modul de preparare sau asocierea unui aliment cu proteine sau grăsimi îi poate schimba indicele glicemic.

Alimentele care au un IG scăzut sunt cele mai bune pentru a ține sub control glicemia. Așadar, poți opta pentru următoarele alimente:

  • carne,
  • pește,
  • ovăz,
  • legume fără amidon, cum ar fi morcovii și legumele cu frunze verzi,
  • fasole,
  • cartofi dulci,
  • nuci și semințe.

Alimentele cu indice glicemic mediu sunt, de asemenea indicate, dacă ai prediabet, deși este important să limitezi porțiile. Exemplele includ:

  • pâine integrală,
  • orez brun,
  • produse din porumb (cu excepția fulgilor de porumb și a popcornului).

Alimente cu IG ridicat sunt cele rafinate, procesate și lipsite de fibre și alți nutrienți. Câteva exemple sunt:

  • pâine albă,
  • legume cu amidon: cartofi, cartofi dulci, sfeclă roșie, fulgi de porumb;
  • dulciuri: tort, gogoși, prăjituri, cornuri, brioșe;
  • gustări: biscuiți, popcorn, chipsuri, covrigei;
  • băuturi dulci: răcoritoare, sucuri de fructe, băuturi energizante.

Aceste alimente și băuturi ar trebui evitate sau limitate pe cât posibil.

Consumă carne slabă și alte proteine

Carnea nu conține carbohidrați, dar poate fi o sursă semnificativă de grăsimi. Consumul de grăsimi nesănătoase poate crește, de asemenea, riscul de prediabet, dar și de creștere a nivelului colesterolului și a riscului de boli de inimă.

Citește aici de ce proteinele animale sunt superioare proteinelor vegetale.

Dacă ai prediabet, o dietă săracă în grăsimi saturate și grăsimi trans poate ajuta la reducerea riscului de a dezvolta boli de inimă.

Alege surse de proteine slabe, cum ar fi următoarele:

  • fasole și alte leguminoase,
  • produse din soia, cum ar fi tofu și tempeh,
  • iaurt grecesc cu conținut scăzut de grăsimi,
  • ouă,
  • carne de pui și curcan fără piele,
  • pește, cum ar fi codul, halibutul, tonul și păstrăvul,
  • fructe de mare, cum ar fi crabul, homarul, creveții și scoicile,
  • carne slabă de vită.

Limitează consumul de alcool

Moderația este o regulă după care trebuie să te ghidezi în general și în ceea ce privește alcoolul în special.

Unele cocktailuri pot conține cantități mari de zahăr, ceea ce poate provoca creșteri ale glicemiei.

Consum moderat de alcool înseamnă o băutură pe zi pentru femei, și două pentru bărbați, iar o băutură se referă la:

  • 1 sticlă de bere (330 ml),
  • 1 pahar cu vin (150 ml),
  • 1 doză de băuturi spirtoase distilate, cum ar fi gin, vodcă sau whisky (50 ml).

Găsește aici un top al motivelor pentru care bem alcool și ce înseamnă de fapt consum cu moderație.

Bea multă apă

Apa este o parte importantă a oricărei diete sănătoase. Este esențial să bei suficientă apă în fiecare zi pentru a nu te deshidrata.

Dacă ai prediabet, este recomandat să înlocuiești sucurile și băuturile energizante cu apă. Aceste băuturi conțin de obicei calorii care se traduc în carbohidrați cu eliberare rapidă și au o valoare nutritivă scăzută.

O singură doză de suc acidulat de 350 ml poate conține aproximativ 40 de grame de carbohidrați. Așadar, apa este cea mai bună alegere să-ți potolești setea.

Cantitatea de apă pe care ar trebui să o bei în fiecare zi depinde de numărul de kilograme, de nivelul de activitate și de climă.

Dieta și exercițiile fizice merg mână în mână

Mișcarea este parte a unui stil de viață sănătos și are o importanță deosebită dacă ai prediabet.

Lipsa activității fizice a fost asociată cu creșterea rezistenței la insulină, potrivit Institutului Național de Diabet și Boli Digestive și Renale din SUA. Mișcarea determină mușchii să folosească glucoza (zahărul) drept sursă de energie, iar celulele folosesc mai eficient insulina.

Nu e nevoie să faci exerciții complicate, poți lua în considerare mersul pe jos, dansul, mersul pe bicicletă sau orice altă activitate care îți place. E important însă să faci 150 până la 300 de minute de activitate aerobă de intensitate moderată pe săptămână sau 75 până la 150 de minute de activitate aerobă de intensitate mare pe săptămână.  

„O dietă care include un număr redus de calorii, combinată cu activitatea fizică poate fi suficientă pentru a reduce simptomatologia prediabetului. În unele cazuri, se poate și ar trebui să se ia în considerare terapia medicamentoasă.“

Prof. univ. dr. Martin Clodi – medic de medicină internă

Găsește aici o serie de miniprograme de exerciții fizice pentru acasă, pe care le poți face oricând, chiar și când nu ai timp.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare