Legătura surprinzătoare dintre infecții sexuale și dureri articulare: artrita reactivă
Artrita reactivă este un tip de spondilorartrită și e considerată a fi o boală autoimună. Ea cauzează inflamație și dureri articulare și e declanșată de o infecție localizată în corp – cel mai adesea în intestine, organe genitale sau tract urinar. Interesant este că, de multe ori, artrita reactivă nu se dezvoltă decât după ce infecția a fost tratată cu succes.
Această afecțiune atacă, de obicei, genunchii, gleznele și labele picioarelor. Inflamația poate afecta, de asemenea, ochii, pielea și uretra. Inițial, artrita reactivă era uneori numită sindrom Reiter. Simptomele se manifestă, de regulă, timp de șase luni, dar pot persista mai mult timp, în anumite cazuri.
În unele situații, după ce simptomele se remit, reapar la un anumit interval de timp sau pacienții dezvoltă o altă afecțiune, cum sunt osteoartrita și spondilita anchilozantă.
„Artrita reactivă este, în general, o boală rară care apare mai frecvent la pacienții tineri. Este cauzată de un sistem imunitar scăzut în urma unei infecții.“
– Doz. Dr. Johannes Grisar – specialist în medicină internă și reumatologie
De ce apare artrita reactivă
Artrita reactivă se dezvoltă ca reacție la o infecție din organism, cel mai adesea localizată în intestine, organe genitale sau tract urinar. Este posibil să nu observi infecția care declanșează artrita reactivă, dacă provoacă simptome ușoare sau e asimptomatică.
Numeroase bacterii pot provoca artrita reactivă. Unele se transmit pe cale sexuală, iar altele se transmit prin alimente. Cele mai comune includ:
- Campylobacter (prin alimente);
- Chlamydia (pe cale sexuală);
- Mycoplasma (pe cale sexuală);
- Clostridium difficile (alimente, mâini nespălate, infecție nozocomială);
- Escherichia coli (alimente contaminate);
- Salmonella (alimente contaminate);
- Shigella (mâini murdare, alimente contaminate);
- Yersinia (alimente contaminate, în special carne de porc crudă sau gătită insuficient).
„Cele mai frecvente bacterii care cauzează artrita reactivă sunt Chlamydia, Mycoplasma și Yersinia. Acestea pot cauza infecții ale tractului urinar, ale tractului respirator sau gastroenterite.”
Doz. Dr. Johannes Grisar, specialist în medicină internă și reumatologie
Artrita reactivă nu este contagioasă. Cu toate acestea, bacteriile care o cauzează se pot transmite pe cale sexuală sau prin alimente contaminate. Doar câteva dintre persoanele care sunt expuse la aceste bacterii dezvoltă artrită reactivă.
Cine e mai predispus
„Infecțiile genitale sunt relativ frecvente și uneori pot fi și asimptomatice. Infecțiile duc la o reacție imunitară, cu rolul de combatere a bacteriei. Această reacție duce la o activare excesivă a sistemului imunitar, care provoacă artrita reactivă. Pacienții care poartă gena HLA-B27 (aproximativ 10% din populație) suferă mai frecvent de artrită reactivă.”
Doz. Dr. Johannes Grisar – specialist în medicină internă și reumatologie
Factori de risc
Anumiți factori cresc riscul de artrită reactivă:
- Vârsta – artrita reactivă apare cel mai frecvent la adulții cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani.
- Sexul – femeile și bărbații au riscuri egale de a dezvolta artrită reactivă ca răspuns la infecțiile alimentare. Cu toate acestea, bărbații sunt mai predispuși să dezvolte artrită reactivă ca răspuns la bacteriile cu transmitere sexuală, potrivit Institutului Național de Artrită și Boli Musculoscheletale și de Piele din SUA.
- Factorii ereditari – un marker genetic specific a fost asociat cu artrita reactivă. Dar majoritatea oamenilor care au acest marker nu dezvoltă niciodată această afecțiune.
Artrita reactivă dă simptome mai ales la nivelul genunchilor
„La câteva zile sau săptămâni după instalarea infecției, care poate fi asimptomatică, pacienții suferă de artrită. Artrita afectează cel mai frecvent genunchii sau gleznele și poate fi observată la mai multe articulații sau doar la o singură articulație (monoartrită).“
Doz. Dr. Johannes Grisar, specialist în medicină internă și reumatologie
Semnele și simptomele artritei reactive apar, în general, de la 1 până la 4 săptămâni după expunerea la o infecție declanșatoare Acestea pot include:
- rigiditate și dureri de articulații – durerea articulară asociată cu artrita reactivă apare cel mai frecvent la genunchi, glezne și picioare. Durerea poate apărea și în călcâie, spate sau fese.
- inflamație la nivelul ochilor – mulți oameni care au artrită reactivă dezvoltă, de asemenea, inflamație oculară (conjunctivită).
- probleme urinare – pot apărea urinarea frecventă și disconfort în timpul urinării, dar și inflamația prostatei sau modificări la nivelul colului uterin.
- inflamația tendoanelor și ligamentelor (entezită) – cel mai adesea la nivelul călcâielor și tălpilor.
- umflarea degetelor de la picioare sau de la mâini – în unele cazuri, degetele de la picioare sau de la mâini se umflă vizibil.
- probleme ale pielii – artrita reactivă poate afecta pielea într-o varietate de moduri, inclusiv prin apariția aftelor bucale și a erupțiilor cutanate pe tălpi și palme.
- dureri lombare – durerea tinde să fie mai accentuată noaptea sau dimineața.
Ce investigații sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului
„În general, se recomandă un tampon uretral pentru testarea bacteriilor menționate. Anticorpii împotriva acestor bacterii pot fi, de asemenea, evaluați în ser.”
Doz. Dr. Johannes Grisar, specialist în medicină internă și reumatologie
În plus, medicul precizează că ar trebui să se efectueze un test de laborator care să includă CRP, HLA-B27, factor reumatoid, anti-ccP și ANA (pentru a face distincția față de alte boli reumatice), precum și o hemogramă, parametri hepatici și renali. În caz de diaree trebuie efectuate culturi de scaun.
Metode de tratament
În general, artrita reactivă trebuie tratată de un reumatolog. Scopul tratamentului este de a gestiona simptomele și de a trata infecția care ar putea fi încă prezentă.
„De obicei, medicamentele antireumatice nesteroidiene reprezintă terapia inițială. Dacă acest lucru nu este suficient, trebuie luați în considerare glucocorticoizi sau chiar medicamente imunomodulatoare, dacă boala devine cronică.”
Doz. Dr. Johannes Grisar, specialist în medicină internă și reumatologie
Medicamente
Dacă boala a fost declanșată de o infecție bacteriană, medicul poate prescrie un antibiotic dacă există dovezi de infecție persistentă.
Semnele și simptomele artritei reactive pot fi atenuate prin:
- antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi indometacina, pentru a atenua inflamația și durerea;
- steroizi – injecțiile cu steroizi făcute în articulațiile afectate pot reduce inflamația, permițându-ți să revii la nivelul de activitate obișnuit. Picăturile pentru ochi cu steroizi pot fi utilizate pentru simptomele oculare, iar cremele cu steroizi pot fi folosite pentru erupțiile cutanate;
- medicamente pentru artrita reumatoidă: unele studii sugerează că medicamentele precum sulfasalazina, metotrexatul sau etanercept pot atenua durerea și rigiditatea din artrită reactivă.
Fizioterapie
Kinetoterapeutul îți poate face un plan de exerciții țintite pentru articulații și mușchi. Exercițiile întăresc musculatura care sprijină articulația și pot crește flexibilitatea articulațiilor reducând rigiditatea.
Prevenție
Factorii genetici par să joace un rol important în declanșarea artritei reactive. Deși nu îți poți schimba moștenirea genetică, îți poți reduce expunerea la bacteriile care cauzează artrită reactivă.
Așadar, păstrează alimentele la temperaturi adecvate și gătește-le corect. Astfel poți evita numeroasele bacterii de origine alimentară care pot provoca artrită reactivă, inclusiv Salmonella, Shigella, Yersinia și Campylobacter.
Unele infecții cu transmitere sexuală pot declanșa artrita reactivă. Prezervativul este cea mai sigură metodă pentru a reduce riscul contractării infecțiilor cu transmitere sexuală și ar trebui folosit indiferent de tipul de sex practicat.
