Prieteni doar la bine: anturajul toxic crește riscul de depresie și anxietate. Cum recunoști semnalele, potrivit psihologului
De Ziua Mondială a Sănătății Mintale, marcată în fiecare an pe 10 octombrie, psihologul Ana-Maria Chiric explică, pentru SmartLiving.ro, cât de mult ne influențează anturajul toxic starea de spirit. De la grupuri de prieteni care ne încurajează să adoptăm comportamente riscante, până la culturi organizaționale abuzive, efectele acestor medii pot fi devastatoare pentru sănătatea psihică și fizică.
Anturaj toxic în rândul adolescenților
Un studiu realizat în februarie 2025 în Bandung, Indonezia, a analizat 246 de adolescenți din cinci licee, evidențiind o legătură semnificativă între anturaj și sănătatea mintală. Aproape 27% dintre participanți au prezentat tulburări mentale, iar cei cu relații de grup slabe aveau un risc mai mare de a dezvolta anxietate și depresie. Este doar una dintre dovezile că un anturaj pozitiv, mai ales în perioada adolescenței, este esențial pentru echilibrul emoțional.
Locuri de muncă toxice
Mediile de lucru toxice au fost asociate cu scăderea angajamentului și cu creșterea dorinței de a părăsi organizația. Un studiu publicat în iulie 2024 a confirmat că liderii toxici și conflictele nerezolvate contribuie la o atmosferă de muncă dăunătoare, afectând sănătatea mintală și productivitatea.
În plus, un sondaj realizat în 2024 arată că 52% dintre angajați și 32% dintre angajatori consideră că organizațiile lor au culturi toxice, ceea ce poate influența direct sănătatea mintală, mai ales dacă faci parte dintr-un grup vulnerabil.
Toxicitatea digitală
Toxicitatea digitală apare atunci când mediile online (social media, forumuri, grupuri de chat) afectează negativ sănătatea mintală și emoțională. Ea se manifestă prin: interacțiuni critice sau jignitoare, comparații sociale constante, amplificarea anxietății sau depresiei, încurajarea comportamentelor periculoase (diete extreme, autoizolare, consum de substanțe). Practic, mediul digital devine la fel de nociv ca un anturaj real disfuncțional.
Efectele toxicității digitale
Expunerea constantă la postări care prezintă vieți „perfecte” poate scădea stima ta de sine și poate crește anxietatea. Adolescenții sunt deosebit de vulnerabili la aceste efecte.
Vorbesc aici despre hărțuire online și bullying: comentarii agresive, trolling, mesaje umilitoare. De asemenea, un efect nociv major îl aupresiunea socială: nevoia de validare prin like-uri sau followers, dezinformare și influență nocivă – grupuri care promovează diete periculoase sau comportamente dăunătoare.
Anatomia unui anturaj toxic
Un anturaj toxic nu se definește doar prin comportamentul altora, ci și prin modul în care îți afectează emoțiile și gândirea:
1. Critica constantă și validarea condiționată îți pot crea auto-îndoială și nesiguranță.
2. Manipularea subtilă și micro-agresiunile emoționale pot distorsiona percepția ta asupra realității.
3. Competitivitatea și invidia cronică te țin într-o stare de alertă permanentă, afectând concentrarea și relaxarea.
4. Toxicitatea nu este doar un „defect al altora”, ci modul în care reacționezi la mediul din jur și la emoțiile tale.
Expunerea prelungită la un anturaj toxic poate provoca:
1. Stres cronic și hiperactivare a sistemului nervos – o stare de alertă care îți slăbește imunitatea și afectează somnul.
2. Anxietate existențială – sentimentul că nu ești suficient de bun sau că nu meriți conexiuni sănătoase.
3. Modelarea inconștientă a comportamentului – poți internaliza tipare distructive, replicând comportamentele negative în alte relații.
Aceste efecte nu se limitează la prezent. Ele pot influența decizii majore, relațiile viitoare și percepția asupra propriei identități.
Anturajul toxic privit ca oglindă
Toxicitatea reflectă adesea propriile vulnerabilități, spre exemplu o persoană poate ajunge să se simtă controlată de cineva dominant pentru că are temeri legate de autonomie.
Dacă te regăsești într-o competiție constantă pentru aprobare, acest lucru poate să îți atragă atenția că ai o stimă de sine fragilă. Iar atunci când te lași manipulat, acest lucru este posibil pentru că nu ți-ai definit clar valorile și limitele personale.
Din aceste motive, anturajul toxic devine o oglindă care te provoacă să te confrunți cu limitele, dar și cu nevoile tale emoționale.
Strategii de echilibrare emoțională
Conștientizează-ți emoțiile: observă ce te rănește și de ce. Poate vei descoperi răni mai vechi care necesită atenția ta și o abordare diferită, care să te ajute să nu îți adâncești suferințele.
Reconectează-te cu sinele tău autentic: gândește-te la valorile și credințele tale pentru a nu mai fi ghidat de presiunea altora. Un anturaj potrivit nouă este acela care reflectă valorile noastre, nu unul în care ar trebui să ne schimbăm sau să ascundem cine suntem pentru a fi acceptați.
Stabilește limite sănătoase: protejează-ți spațiul mental și emoțional. Indiferent cât de dificil ne este să spunem „nu” sau „da”, definirea granițelor personale este modul sănătos de a construi relații cu cei din jur.
Caută conexiuni emoționale vindecătoare: înconjoară-te de oameni care te susțin și te inspiră. Observă-i pe cei care îți sunt alături, care sunt capabili să te asculte, îți respectă intimitatea ta și dau dovadă de compasiune.
Angajează-te într-un proces de vindecare: psihoterapia, meditația sau jurnalul reflexiv te ajută să integrezi experiențele toxice fără a le permite să te definească.
Un anturaj toxic poate afecta semnificativ sănătatea ta mentală și fizică. Relațiile disfuncționale, mediile de lucru toxice și comunitățile online nesănătoase pot duce la stres cronic, anxietate, depresie și comportamente autodistructive. Este esențial să înveți să recunoști semnalele de toxicitate, să stabilești limite sănătoase și să te înconjori de relații care te susțin și te valorizează.
