Ce înseamnă „brain rot“, desemnat termenul anului 2024 de Oxford? Psiholog: „Conținutul rețelelor sociale ne obosește creierul și poate distorsiona realitatea“
În fiecare an, Oxford Dictionaries alege un cuvânt care reflectă schimbările culturale, sociale și lingvistice ale momentului. Termenul anului 2024 este „brain rot” (putregaiul creierului) și face referire la declinul mintal asociat cu consumul exagerat de conținut de pe rețelele sociale.
Ce înseamnă acest termen, cum a câștigat popularitate și care sunt implicațiile lui asupra sănătății mintale?
Cuvântul „brain rot” a fost ales cu titlul de „Cuvântul anului 2024” de către Oxford Dictionaries, după un proces în care peste 37.000 de oameni din întreaga lume au avut ocazia să își exprime opinia. În mod oficial, termenul este definit ca „presupusa deteriorare a capacității mintale sau intelectuale a unei persoane, drept rezultat al consumului excesiv de material online considerat trivial sau ușor de digerat”.
Originea termenului „brain rot”
„Brain rot” nu descrie doar un fenomen lingvistic, ci o realitate culturală tot mai prezentă în viața cotidiană. Termenul a fost folosit pentru prima dată de către Henry David Thoreau în 1854, în cartea sa „Walden”, pentru a critica societatea care, în viziunea lui, se abătea de la idei complexe și valoroase, în favoarea celor simple și banale. La momentul respectiv, Thoreau nu se referea la tehnologia modernă, dar observațiile sale asupra tendinței de a simplifica gândirea se potrivesc perfect cu noțiunile din lumea digitală de astăzi. El scria: „În timp ce Anglia se străduiește să vindece putrezirea cartofilor, nu va încerca nimeni să vindece putrezirea creierului, care este mult mai răspândită și fatală?”
Astăzi, „brain rot” a renăscut în peisajul digital, unde descrie efectele dăunătoare ale consumului excesiv de conținut de slabă calitate de pe internet. Potrivit Oxford Languages, utilizarea termenului a crescut cu 230% între 2023 și 2024, o popularitate alimentată în special de comunitățile online de pe platforme precum TikTok.
Cum a câștigat popularitate „brain rot”?
Generațiile mai tinere – Z și Alpha – au adoptat termenul pentru a descrie atât cauza, cât și efectul acestui fenomen: conținutul simplist și trivial, pe de o parte, și impactul negativ asupra sănătății mintale și comportamentului, pe de altă parte.
Fenomenul „brain rot” este strâns legat de trendurile și meme-urile virale care domină cultura online. Exemple în acest sens includ seria „Skibidi toilet”, un concept absurd cu toalete umanoide, și meme-urile „only in Ohio,” care ironizează evenimente bizare asociate cu statul Ohio. Aceste fenomene au captat atenția publicului și au generat un limbaj digital nou, cu termeni precum „skibidi” (care sugerează ceva fără sens) și „Ohio” (care descrie ceva ciudat sau stânjenitor).
Acest tip de conținut este adesea consumat compulsiv, iar acest comportament a atras critici și preocupări din partea experților. Psihoterapeutul Monica Dinulescu observă că: „Foarte multă tehnologie poate duce, la un moment dat, la o deteriorare neuronală. Conținutul rețelelor sociale, de multe ori, nu are o valoare culturală sau educațională, este pur și simplu un conținut de valoare submedie care ne obosește creierul și poate distorsiona realitatea.”
Dincolo de amuzamentul pe care îl stârnesc astfel de trenduri, ele subliniază o problemă mai profundă legată de felul în care societatea contemporană prioritizează distracția rapidă și accesibilă în loc să-și pună mintea și emoțiile la contribuție.
Ce înseamnă și care sunt cauzele deteriorării mintale – „brain rot”
„Brain rot” este rezultatul utilizării excesive a tehnologiei. Acest lucru poate însemna vizionarea compulsivă a videoclipurilor pe YouTube, parcurgerea nesfârșită a feed-urilor de pe rețelele sociale sau trecerea rapidă și constantă între diferite tab-uri ale browserului.
Mai mult decât atât, poate implica navigarea pe internet, trimiterea de mesaje și verificarea emailurilor în același timp. Toate aceste activități duc la o suprastimulare a creierului. Când te expui unui flux continuu și excesiv de informații digitale, îți asumi riscul de „brain rot”.
Navigarea pe rețelele sociale stimulează producerea dopaminei, un neurotransmițător asociat cu plăcerea și satisfacția. Cu cât petreci mai mult timp navigând pe rețelele sociale, cu atât dorința de a continua crește. Creierul începe să asocieze această activitate cu un sentiment de gratificare, chiar și atunci când ești conștient de efectele sale negative. Astfel, scrolling-ul poate evolua într-o formă de dependență.
Exemple concrete
Comportamentele care indică „brain rotting” pot lua diferite forme, printre care:
- Jocurile video: deși există oameni care joacă jocuri video fără să dezvolte o dependență, alții devin captivi acestui obicei, ajungând să dezvolte o tulburare de gaming. Aceștia sunt atât de absorbiți de lumile alternative, personajele fantastice și intrigile complexe ale jocurilor, încât întâmpină dificultăți în a-și îndeplini responsabilitățile.
- Zombie scrolling – Scrolling-ul compulsiv, ca un zombie: acest comportament se referă la navigarea fără scop și fără vreun beneficiu evident. În timpul scrolling-ului „zombie”, privirea rămâne fixată pe ecranul telefonului, în timp ce treci automat de la un feed la altul, fără să fii conștient de ceea ce cauți sau urmărești.
- „Doomscrolling”: termenul descrie căutarea obsesivă de informații negative și știri tulburătoare. Persoanele care practică „doomscrolling” simt o nevoie copleșitoare de a fi mereu la curent cu cele mai recente evenimente, chiar dacă acestea sunt profund deranjante sau generatoare de anxietate.
- Dependența de rețelele sociale: se manifestă printr-o nevoie constantă și compulsivă de a verifica rețelele sociale, însoțită de un sentiment de neliniște sau disconfort atunci când încerci să te oprești. Utilizatorii devin incapabili să evite platforme precum YouTube, Instagram sau TikTok. Notificările neîncetate, culorile strălucitoare și sunetele captivante devin hipnotice, până în punctul în care utilizatorii încetează să mai gândească limpede sau să fie prezenți în realitate.
Efectele „brain rot” asupra sănătății mintale și cognitive
Ascensiunea termenului „brain rot” nu este întâmplătoare. Ea coincide cu o creștere a preocupărilor legate de sănătatea mintală, în special în rândul tinerilor. Consumul excesiv de conținut digital a fost corelat cu probleme precum:
- scăderea capacității de concentrare,
- reducerea empatiei,
- dificultăți în gestionarea emoțiilor.
„Este foarte periculos consumul excesiv de tehnologie. Procesele gândirii, cum ar fi memoria, creativitatea, analiza și sinteza, se alterează. În plus, empatia scade, iar o societate care își pierde empatia este vulnerabilă la psihopatizare.”
Monica Dinulescu, psiholog clinician
Un studiu recent publicat de un centru de sănătate mintală din SUA a evidențiat simptomele „brain rot”, printre care se numără:
- lipsa de motivație,
- dificultăți de concentrare,
- o tendință generală de izolare socială.
Aceste simptome sunt agravate de algoritmii care promovează conținut captivant, dar adesea de slabă calitate, care activează recompense rapide în creier, prin secreția de dopamină.
Un alt aspect al popularizării termenului „brain rot” este modul în care generațiile mai tinere, cele mai expuse efectelor acestui fenomen, l-au adoptat într-un mod autoironic. Casper Grathwohl, președintele Oxford Languages, explică: „Gen Z și Gen Alpha, care sunt principalii creatori și consumatori ai conținutului digital asociat cu acest termen, au demonstrat o autoironie remarcabilă în utilizarea sa. Este un exemplu de conștientizare colectivă și de adaptare la provocările mediului digital.”
Această autoironie, exprimată adesea prin meme-uri și comentarii amuzante, maschează însă o preocupare reală: cum poate societatea să navigheze într-un mediu digital care favorizează consumul rapid și constant de conținut, fără a compromite sănătatea mintală?
Ce e de făcut
Pentru a contracara efectele „brain rot”, specialiștii recomandă stabilirea unor limite digitale clare.
„Este important să alegem cât și ce anume consumăm. Timpul petrecut în viața reală, alături de cei dragi, trebuie să fie prioritar. Onlineul nu trebuie să devină o metodă de evadare din realitate.”
Monica Dinulescu, psiholog clinician
Potrivit psihologului, este esențial să găsim recompense în afara mediului digital. „De multe ori, tehnologia oferă recompense rapide, dar acestea sunt iluzorii. Trebuie să ne găsim satisfacția în activități reale, cum ar fi hobby-urile, relațiile interpersonale și explorarea naturii.”
O altă strategie utilă este educarea tinerilor cu privire la impactul consumului de conținut digital asupra creierului. Școlile, familiile și organizațiile pot juca un rol important în cultivarea unor obiceiuri sănătoase de utilizare a tehnologiei.
