Studiu: Singurele antidepresive naturale care funcționează aproape la fel de bine ca medicamentele. Din 64, doar 4 sunt eficiente
După ce au analizat peste 60 de antidepresive naturale promovate drept remedii eficiente împotriva depresiei, cercetătorii au ajuns la concluzia că doar patru dintre acestea funcționează cu adevărat.
Aproximativ 280 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de depresie, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Această tulburare a devenit una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel mondial și poate scădea dramatic calitatea vieții. Pe lângă terapiile clasice, precum psihoterapia și medicamentele antidepresive, mulți dintre cei afectați se orientează și spre soluții alternative, cum ar fi suplimentele alimentare sau remediile naturiste.
În luna iulie 2025, cercetătorii au publicat o analiză amplă în revista Frontiers in Pharmacology, în care au evaluat eficiența a 64 de suplimente populare, despre care se afirmă frecvent că ar avea efecte benefice în combaterea depresiei. Studiul, coordonat de Rachael Frost, specialistă în fitoterapie și lector universitar la Liverpool John Moores University din Marea Britanie, a inclus 209 studii clinice care au testat aceste produse naturale.
Rezultatele au scos la iveală că doar pentru patru dintre cele 64 de produse studiate există suficiente dovezi că ar putea ameliora simptomele depresive: sunătoarea, șofranul, probioticele și vitamina D.
„Când spunem că există suficiente dovezi, ne referim la faptul că fiecare dintre aceste suplimente a fost evaluat în cel puțin zece studii clinice distincte”, a precizat autoarea studiului, Rachael Frost.
Sunătoarea (Hypericum perforatum)
Studiile au scos la iveală că sunătoarea influențează nivelul neurotransmițătorilor precum serotonina, dopamina și noradrenalina, responsabile pentru reglarea dispoziției și a emoțiilor. Potrivit analizei realizate de Frost și de echipa sa, în majoritatea cercetărilor clinice, sunătoarea a avut rezultate similare antidepresivelor convenționale, uneori cu mai puține efecte secundare. Totuși, National Institutes of Health (NIH) din SUA avertizează că sunătoarea poate reduce eficacitatea unor medicamente importante precum contraceptivele orale, anticoagulantele și medicamentele pentru inimă.
De reținut că dozajul și calitatea suplimentelor pe bază de sunătoare variază destul de mult, motiv pentru care specialiștii recomandă achiziționarea acestora doar din surse certificate și cu standardizare clară a ingredientului activ (hipericină sau hiperforină).
Șofranul (Crocus sativus)
Studiile analizate de Frost au demonstrat că șofranul, administrat zilnic sub formă de supliment (în special sub formă de extracte standardizate, capsule sau tincturi), are efecte similare antidepresivelor tradiționale din categoria inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS).
Unul dintre studiile citate de Frost arată că șofranul poate influența nivelurile de serotonină și dopamină, doi neurotransmițători implicați în reglarea stării de spirit și a energiei. S-a observat și un efect pozitiv asupra anxietății, mai ales în cazul persoanelor care nu tolerează bine medicația clasică din cauza efectelor adverse. În testele clinice, dozele eficiente de extract de șofran au fost cuprinse între 30 și 50 mg pe zi.
- Citește și: Hormonii fericirii și rolul lor în echilibrul psihic. Cum pot fi crescuți prin metode naturale
Probioticele
Probioticele reprezintă o categorie aparte de suplimente antidepresive, întrucât acționează indirect asupra dispoziției prin intermediul microbiomului intestinal. Cercetările incluse în analiza Frontiers au arătat că anumite bacterii probiotice (precum Lactobacillus și Bifidobacterium) pot influența sănătatea creierului prin intermediul axei intestin-creier (gut-brain axis).
Mai exact, consumul constant al unor probiotice bine alese poate reduce inflamația sistemică și nivelul cortizolului, fenomene asociate frecvent cu depresia. Unul dintre studiile incluse în revizuire a demonstrat chiar că administrarea unui probiotic zilnic timp de opt săptămâni a îmbunătățit dispoziția participanților și calitatea somnului acestora, comparativ cu placebo. Totuși, efectele sunt vizibile mai ales la persoanele cu depresie ușoară sau moderată și mai puțin la cele cu simptome severe.
Specialiștii recomandă selectarea unor produse probiotice care au fost deja testate clinic pentru efecte asupra sănătății emoționale și evitarea administrării aleatorii a oricărui supliment probiotic disponibil pe piață.
Vitamina D
Carența de vitamina D este frecvent întâlnită în depresie, iar suplimentarea cu această vitamină s-a dovedit benefică în reducerea simptomelor depresive, deși efectul nu este la fel de puternic ca în cazul sunătoarei sau șofranului. Studiile analizate au indicat că vitamina D ajută la reglarea ciclului somn-veghe și la menținerea echilibrului serotoninei, lucru care poate ameliora dispoziția și atenua oboseala asociată depresiei.
Cu toate acestea, vitamina D este eficientă mai ales în cazurile în care există deja un deficit demonstrat prin analize medicale. Frost menționează că în majoritatea studiilor analizate, doza folosită cel mai des a fost de aproximativ 2.000 UI de vitamina D pe zi.
Omega 3, cel mai studiat supliment, dar fără efecte importante
În privința acizilor grași esențiali omega 3, studiul publicat de Frost a identificat 39 de teste clinice, fiind cel mai studiat supliment pentru depresie. Cu toate acestea, rezultatele au fost mixte. Studiile care au demonstrat beneficii clare au fost mai puține decât cele în care efectul a fost nul sau neclar. De exemplu, o meta-analiză inclusă în revizuirea făcută de Frost indică faptul că omega 3 poate avea efect antidepresiv doar dacă suplimentul conține o doză suficient de mare de acid eicosapentaenoic (EPA), minimum 1.000 mg pe zi. Suplimentele cu o concentrație scăzută de EPA și cele bazate exclusiv pe DHA (acid docosahexaenoic) par să fie mai puțin eficiente sau chiar fără efect în depresie.
Alte suplimente
Pe lângă suplimentele pentru care există deja cercetări serioase, autorii analizei au mai observat câteva produse care par promițătoare, deși informațiile disponibile până acum sunt încă limitate. Printre ele se află lavanda, zincul, rhodiola, triptofanul, acidul folic și melisa. Lavanda și melisa se regăsesc frecvent în ceaiuri sau suplimente cu efect calmant, iar rhodiola a început să fie recomandat tot mai des ca adaptogen în perioade de stres și oboseală mentală.
Pe de altă parte, cercetarea a arătat că unele suplimente populare, precum melatonina, magneziul și curcumina, au avut rezultate contradictorii. În unele cazuri, efectele erau evidente, în altele inexistente. În aceeași categorie se află și vitamina C și scorțișoara, promovate pe rețelele sociale.
Cât de sigure sunt suplimentele antidepresive
Când vine vorba de siguranță, apar unele semne de întrebare. Aproape o treime dintre studiile analizate nu au raportat complet eventualele efecte secundare. Deși majoritatea suplimentelor par să fie tolerate fără probleme, asta nu înseamnă că pot fi luate oricum, oricând. Pentru cei care urmează deja un tratament medicamentos, e important să discute cu medicul înainte de a adăuga un supliment în rutina zilnică.
„Multe suplimente par inofensive, dar pot deveni problematice în doze mari sau în combinație cu alte medicamente”, a atras atenția Robert Piccinini, președintele American Osteopathic Association, pentru Frontiers.
Suplimentele nu pot înlocui medicamentele
Potrivit cercetătorilor, suplimentele alimentare nu pot înlocui tratamentul clasic al depresiei, care include psihoterapie și tratament medicamentos sub supravegherea medicului. Însă, pot fi de ajutor, în special în unele cazuri ușoare sau moderate.
Frost a subliniat că multe dintre suplimentele des întâlnite în reclame sau recomandări, cum ar fi ginsengul, gingko biloba, teiul sau menta, nu au fost încă studiate suficient. Deși sunt promovate intens, lipsesc dovezile științifice care să confirme că ar avea vreun efect real în tratarea depresiei.
„Există multe produse populare despre care încă nu avem destule informații, iar această cercetare este doar începutul unei discuții mai largi despre suplimentele destinate depresiei”, a conchis Rachel Frost. Specialista în fitoterapie recomandă persoanelor interesate să fie selective și să aleagă suplimentele care au deja o bază științifică demonstrată, adăugându-le treptat în tratament pentru a observa efectele individuale.
