Ketamina ar putea fi tratamentul ideal pentru depresia severă
Ketamina ar putea fi o soluție salvatoare pentru pacienții cu depresie rezistentă la tratamentele clasice, însă numai sub atenta supraveghere a unui medic FOTO: Shutterstock
Cercetările privind ketamina – drog recreațional și anestezic – ca tratament pentru depresia severă au avut rezultate promițătoare. În plus, pacienții care au încercat terapia cu ketamină susțin că viața li s-a schimbat complet, după ani întregi în care au încercat alte tipuri nenumărate de antidepresive, fără efect.
Specialiștii atrag însă atenția că această substanță poate fi folosită ca tratament doar în centre specializate, sub strictă supraveghere.
Ketamina e folosită ca anestezic general disociativ de peste 50 de ani. De asemenea, Agenția pentru controlul Medicamentelor și Alimentelor din SUA (FDA) a aprobat-o și pentru tratamentul depresiei severe, sub formă de spray nazal, într-o doză mai mică decât cea pentru anestezie.
De obicei, este folosită sub strictă supraveghere pentru a diminua anumite riscuri grave, cum ar fi creșterea tentativelor de suicid la unele persoane. Astfel, pacienții trebuie evaluați și monitorizați nu doar pe durata tratamentului, ci și după finalizarea lui.
„Utilizarea ketaminei în tratarea depresiei este deseori în contextul tratamentelor repetate sau al terapiei de întreținere, doar sub strict control medical de specialitate, în centre supraspecializate.“
– Luiza Spiru, profesor de geriatrie, gerontologie, psihiatrie și medicina longevității
În cadrul primelor studii pe animale, ketamina a condus la creșterea nivelurilor anumitor substanțe chimice din creier, cum ar fi dopamina, cu până la 400%. Datorită acestor rezultatele, cercetătorii au decis să înceapă testele și pe subiecți umani.
Remisia depresiei cu ajutorul ketaminei
O nouă cercetare publicată pe 14 iulie 2023, care a implicat mai multe centre din Australia și Noua Zeelandă, a comparat eficacitatea ketaminei administrate prin injecții subcutanate cu administrarea altui medicament în tratarea persoanelor cu depresie rezistentă la tratament.
Studiul a repartizat aleatoriu cei 184 de participanți în două grupe diferite – unii au primit ketamină, pe când ceilalți au primit midazolam (o benzodiazepină), de două ori pe săptămână, timp de patru săptămâni.
La începutul studiului, toți participanții aveau un scor de depresie clinică de cel puțin 20 (depresie moderată) folosind o anumită scară cunoscută sub numele de Scara de Rating a Depresiei Montgomery-Asberg. După patru săptămâni, exista o diferență semnificativă între persoanele tratate cu ketamină comparativ cu cele tratate cu midazolam. Rezultatele au scos la iveală că 19,6% dintre cei tratați cu ketamină și-au redus scorul depresiei la 11, adică au intrat în remisie, pe când în rândul celor tratați cu midazolam, doar 2% au obținut remisia.
O altă modalitate mai puțin exactă de măsurare a rezultatelor a fost reducerea la jumătate a scorului de depresie. Aici a existat o diferență și mai mare (29% comparativ cu 4%).
Cu toate acestea, la patru săptămâni după încheierea tratamentului, s-a observat o îmbunătățire limitată și susținută a simptomelor în grupul tratat cu ketamină. Aceasta sugerează că tratamentul poate fi necesar o perioadă mai lungă.
Deși, în cadrul studiului, ketamina a fost administrată prin injectare subcutanată, alte modalități pot fi perfuziile și spray-urile nazale. Însă, în afara studiilor clinice, doar ultima variantă este aprobată, în Noua Zeelendă și Australia.
Citește aici povestea unui psiholog cu depresie și a stigmatizării cu care s-a confruntat.
Ce simt pacienții cu depresie severă în timpul și după terapia cu ketamină
Jeff Winograd, care a suferit de depresie de la 20 de ani, spune că la vârstă de 45 de ani, tulburarea era atât de severă, încât se simțea paralizat.
„Stăteam pe canapea toată ziua, incapabil să mă mișc, pur și simplu nu puteam să-mi mișc picioarele. Și eram în stadiul suicidar. Stăteam și încercam să găsesc o modalitate de a-mi lua viața fără să-mi rănesc copiii”, a declarat bărbatul, potrivit webmd.com.
În acea perioadă, un prieten de-ai săi, un medic, i-a vorbit despre ketamină ca potențial tratament pentru depresia severă. Deși inițial a fost reticent, a decis să încerce, și experiența sa cu ketamina a fost una transformatoare.
„A fost prima dată când am înțeles expresia «loc fericit». Era un spațiu în care totul legat de viața mea reală dispăruse și nu mai simțeam povara pe care o duc cu mine oriunde m-aș duce“, a povestit Winograd.
Christa Coulter-Scott, o asistentă medicală de 51 de ani, din Georgia, SUA, a experimentat, de asemenea, beneficiile tratamentului cu ketamină. Femeia spune că s-a luptat cu depresia de când se știe și că a încercat zece tipuri diferite de antidepresive, de-a lungul timpului. Cu toate acestea, nimic nu a funcționat, în afară de ketamină.
„A fost ca o călătorie spirituală. În timpul terapiei am simțit un sentiment de căldură, de încredere și de siguranță. Pe măsură ce tratamentul a continuat, toată greutatea stresului a dispărut, puțin câte puțin. Am simțit că dețin toată puterea universului. Simt că am capul mai ușor și nu am acel sentiment sumbru, întunecat în minte. Și totul în jurul meu are mai multă luminozitate – soarele, luminile din biroul meu“, a povestit Christa, potrivit aceleiași surse.
Citește aici povestea unei depresii începute în adolescență, care a durat mai bine de 25 de ani.
Cum funcționează ketamina
Personalul medical de urgență din SUA poate administra ketamină inclusiv pacienților agitați pe care, de exemplu, îi salvează după o tentativă de suicid. Așa a început să realizeze dr. Ken Stewart că medicamentul are efecte puternice împotriva depresiei și gândurilor de suicid.
„S-a întâmplat să dau ketamină în ambulanță unei persoane care a încercat să se sinucidă, iar după câteva luni, să-mi spună că nu a mai avut asemenea gânduri. După ce s-au adunat mai multe povești de genul ăsta, mi-am dat seama de potențialul tratamentului și am decis să fondez o clinică în care să tratez acești pacienți. Ne adresăm într-un mod nou pacienților care nu au răspuns la alte tipuri de tratamente și îi ajutăm să simtă mai bine“, a precizat specialistul în medicină de urgență și fondatorul centrului Insight Ketamine din Santa Fe, New Mexico, SUA.
Ketamina provoacă ceea ce medicii numesc „o experiență de disociere“ sau trip, așa cum se numește popular.
„Ketamina poate provoca senzații ireale; distorsiuni vizuale și senzoriale; o senzație distorsionată a corpului; gânduri și convingeri neobișnuite temporare; și euforie sau o senzație de relaxare“, a menționat dr. John Krystal, șeful secției de psihiatrie de la Yale-New Haven Hospital și la Școala de Medicină Yale.
Psihiatrul precizează că tripul durează aproximativ două ore. Dar există riscuri în cazul utilizării necontrolate. Cele mai grave sunt pierderea conștienței, tensiunea arterială ridicată și respirația periculos de încetinită. Medicamentul ar putea, de asemenea, să provoace probleme pe termen lung, cum ar fi ulcerele și durerile de vezică urinară; probleme renale; dureri de stomac; depresie; și pierderea memoriei. Ketamina ar putea fi fatală pentru persoanele care abuzează de alcool.
Administrarea ketaminei
Ketamina e disponibilă sub mai multe forme. Singura formă aprobată de FDA ca medicament pentru depresie este un spray nazal numit esketamină (Spravato). Este destinat adulților cu tulburare depresivă majoră sau sunt suicidari și care nu au răspuns la alte medicamente antidepresive. Pacienții continuă tratamentul cu antidepresivele și primesc esketamină la cabinetul medicului sau într-o clinică, unde sunt supravegheați timp de două ore după primirea dozei.
Pentru depresia rezistentă la tratament, pacienții primesc, de obicei, spray-ul nazal de două ori pe săptămână timp de una până la patru săptămâni; apoi, o dată pe săptămână, timp cinci până la nouă săptămâni; și apoi o dată la una sau două săptămâni.
Spray-ul are un avertisment pe etichetă privind riscul de sedare și dificultatea de atenție, judecată și gândire, precum și riscul de abuz sau utilizare incorectă a medicamentului și de gânduri și comportamente suicidare.
Alte forme de ketamină neaprobate de FDA pentru tulburările de sănătate mintală includ perfuziile, injecțiile subcutanate sau pastilele. Cea mai mare parte a cercetărilor se concentrează pe ketamină administrată intravenos.
La clinică, doctorului Stewart ajung doar pacienți care au trimitere de la medic după ce au fost diagnosticați deja cu depresie rezistentă la tratament. Dr. Stewart începe tratamentul cu șase perfuzii, în decurs de 3 săptămâni.
„Pacienții încep cu două perfuzii pe săptămână, apoi ajung la una pe săptămână, iar apoi majoritatea ajung în final la o perfuzie la fiecare 2 până la 4 săptămâni“, subliniază medicul.
Cea mai mare parte a cercetărilor opresc tratamentul inițial la 6 săptămâni. Nu există cercetări care să sugereze că mai mult de 6 săptămâni consecutive de terapie aduc mai multe beneficii, cu toate că pacienții se întorc pentru tratamente de întreținere dacă simptomele reapar.
Perfuzia durează aproximativ 40 de minute. Experiența de disociere începe rapid și durează aproximativ 15 până la 20 de minute. Medicul este întotdeauna prezent pe parcursul întregului proces. Deși nu se află neapărat în aceeași cameră cu pacientul, este disponibil dacă are nevoie de ceva sau dacă devine anxios sau confuz.
În timpul perfuziei, dr. Stewart spune că pacienții par să doarmă. Majoritatea nu se mișcă și nu vorbesc. Cu toate acestea, unii pot vorbi sau face comentarii despre muzica pe care o aud în căști sau despre o parte a experienței lor sau întreabă unde se află.
Revenirea la realitate
După ce experiența cu ketamina s-a încheiat, medicul stă de vorbă cu pacientul în cadrul unui proces numit integrare.
„Consider că acest lucru este important. Când oamenii ies din această experiență cu adevărat profundă, au multe de spus, și acești oameni au un bagaj emoțional încărcat cu multă durere. De multe ori, ketamina duce la deschiderea acestui bagaj“, a spus dr. Ken Stewart.
Medicii care administrează ketamină recomandă adesea pacienților să continue cu tratamentul obișnuit cu antidepresive și cu psihoterapie.
După câteva săptămâni, luni sau ani după prima serie de șase-opt doze de ketamină, pacienții pot reveni pentru o perfuzie de întreținere. Nu există însă o recomandare standard pentru perioada ideală în care să fie administrată doza de întreținere. Aceasta e necesară doar dacă simptomele depresiei încep să reapară.
„Aproximativ 30% dintre cei care fac terapia, nu se mai întorc pentru întreținere. Iar cei care revin pentru doze de întreținere încep să aibă nevoie de ele din ce în ce mai rar până când, în cele din urmă, nu mai au nevoie deloc“, precizează specialistul.
Iată aici lista medicamentelor obișnuite care au ca efect advers depresia.
Efectele ketaminei în creier
Specialiștii susțin că unii dintre pacienții cu depresie nu au parte de tripul cauzat în mod tipic de ketamină, dar raportează o atenuare a simptomelor depresiei, la câteva zile după doză.
„Cât timp ketamina se află în organism, probabil că vei avea efectele de disociere, dar nu acesta este tratamentul. Aceasta este doar starea prin care treci pentru a obține tratamentul. Tratamentul cu ketamină este reacția creierului la ketamină, modul în care creierul răspunde la expunerea la ketamină“, subliniază psihiatrul John Krystal.
Creierul poate răspunde în câteva moduri diferite, în funcție de starea în care se afla inițial. De exemplu, unii oameni care suferă mult timp de depresie pierd unele conexiuni importante din creier (numite sinapse) care permit celulelor nervoase să comunice.
Dar cercetările arată că, în decurs de 24 de ore de la prima doză de ketamină supravegheată medical, acele conexiuni pierdute încep să se regenereze. Cu cât apar mai multe sinapse, cu atât mai bune sunt efectele antidepresive ale ketaminei.
Alte efecte ale ketaminei
Ketamina poate acționa și în alte moduri. Unele celule nervoase din creier, implicate în reglarea stării de spirit, folosesc un produs chimic (neurotransmițător) numit glutamat pentru a comunica între ele. Celulele nervoase au nevoie de receptori de glutamat pentru a se putea implica în această comunicare.
În creierul unor persoane cu depresie, acele celule nervoase nu mai sunt atât de stimulate de glutamat. Este ca și cum receptorii de glutamat sunt dezactivați sau slăbiți. Dar după ce persoanele cu această problemă specifică primesc ketamină, conexiunile celulelor nervoase se umplu din nou cu noi receptori de glutamat. Probabil ketamina ajută la formarea de noi receptori pentru glutamat.
Cercetările sugerează că, deși principala acțiune a ketaminei este asupra receptorilor de glutamat, aceasta are nevoie și de receptorii opioizi pentru a avea efecte antidepresive. Pentru psihiatrul Alan Shatzberg, care a efectuat unele dintre cercetările timpurii asupra ketaminei, acest lucru este o veste bună. Ketamina acționează direct asupra receptorilor opioizi, dar stimulează și activitatea receptorilor de glutamat, ceea ce ajută la reconstruirea conexiunilor între celulele nervoase. Acest lucru explică de ce ketamina acționează atât de rapid și e atât de eficientă în tratarea depresiei severe și a gândurilor suicidare.
Cu toate acestea, specialiștii precizează că antidepresivele obișnuite nu pot fi înlocuite cu ketamină. Dar dr. Stewart, dr. Krystal și alți medici spun că este o unealtă valoroasă în arsenalul de tratamente disponibile pentru pacienții cu depresie severă.
„În ceea ce privește contraindicațiile și efectele secundare, ketamina poate cauza o serie de reacții adverse, inclusiv greață, vărsături, creșterea tensiunii arteriale, confuzie și halucinații. De asemenea, există o preocupare în privința potențialului de abuz al ketaminei, dat fiind că este cunoscută și ca drog recreațional.“
– Luiza Spiru, profesor de geriatrie, gerontologie, psihiatrie și medicina longevității
