România și alte 52 de țări au adoptat strategia OMS pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă. Ce prevede planul cu 24 de măsuri

Strategia acoperă perioada 2026-2030 și cuprinde 24 de măsuri menite să prelungească anii de viață sănătoasă, să sprijine autonomia persoanelor vârstnice și să adapteze serviciile medicale și de îngrijire la îmbătrânirea populației, potrivit anunțului OMS.

Regiunea europeană a OMS cuprinde 53 de țări, de la statele Uniunii Europene până la Regatul Unit, Turcia, Ucraina și Kazahstan, acoperind un teritoriu care se întinde de la Oceanul Atlantic până în Asia Centrală.

Potrivit dr. Corinne Capuano, directoare regională interimară a OMS pentru Europa, creșterea speranței de viață reprezintă un progres, însă atenția trebuie îndreptată și asupra stării de sănătate a populației. Anii câștigați ar trebui să însemne mai mult timp în care oamenii își păstrează autonomia și calitatea vieții, pot menține relațiile cu familia și comunitatea și beneficiază de îngrijire medicală atunci când au nevoie.

Noua strategie vine într-un moment în care România se numără printre țările europene afectate puternic de îmbătrânirea populației. Potrivit datelor Eurostat publicate în 2026, țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a vârstei mediane din Uniunea Europeană în ultimele două decenii, de 8,6 ani între 2005 și 2025.

În paralel, România a pierdut aproximativ 11% din populație în aceeași perioadă, una dintre cele mai mari scăderi din UE. Reducerea numărului de locuitori și creșterea ponderii persoanelor vârstnice pun presiune asupra serviciilor medicale și sociale, mai ales în comunitățile unde accesul la îngrijire este deja limitat.

Măsuri pentru vârstnicii de azi și pentru generațiile următoare

Strategia urmărește atât îmbunătățirea sănătății și a calității vieții persoanelor vârstnice, cât și prevenirea problemelor care pot apărea odată cu înaintarea în vârstă. Măsurile îi vizează, așadar, și pe copii, tineri și adulți, pornind de la ideea că sănătatea la bătrânețe este influențată de condițiile de viață și de îngrijirile medicale primite de-a lungul anilor.

Strategia reflectă una dintre cele cinci priorități ale programului de lucru al OMS Europa pentru perioada 2026-2030 și pune accentul pe păstrarea autonomiei la vârste înaintate. Organizația definește îmbătrânirea sănătoasă prin menținerea capacităților fizice și mintale care le permit oamenilor să își desfășoare activitățile cotidiene, să rămână implicați în viața socială și să continue să facă lucrurile importante pentru ei.

Citește șiVârsta decisivă care stabilește cum îmbătrânim. Interviu exclusiv cu prof. Alberto Beretta, unul dintre cei mai importanți experți în longevitate

Cele patru direcții ale strategiei

Cele 24 de măsuri prevăzute de OMS sunt organizate în patru domenii, de la prevenirea bolilor și îmbunătățirea serviciilor medicale până la adaptarea comunităților la nevoile persoanelor vârstnice și combaterea discriminării pe criterii de vârstă.

Prevenirea bolilor pe tot parcursul vieții

Strategia încurajează măsurile de prevenție încă din copilărie și tinerețe, pentru reducerea riscului de boli cronice și menținerea sănătății fizice și mintale la vârste înaintate. O atenție deosebită este acordată depistării timpurii a problemelor de sănătate, înainte să afecteze autonomia persoanei.

Îmbunătățirea serviciilor medicale

OMS propune o mai bună coordonare între medicina de familie, serviciile de recuperare, asistența socială și îngrijirea pe termen lung, astfel încât persoanele vârstnice să primească sprijin adaptat nevoilor lor. Sunt prevăzute și măsuri pentru susținerea celor care îngrijesc membri ai familiei.

Adaptarea localităților la nevoile persoanelor vârstnice

Orașele și comunitățile ar trebui să ofere condiții care să permită deplasarea în siguranță, accesul la servicii și participarea la activități sociale, inclusiv pentru persoanele cu mobilitate redusă. Amenajarea spațiilor publice, transportul și accesibilitatea locuințelor sunt printre aspectele care pot influența independența la bătrânețe.

Combaterea discriminării pe criterii de vârstă

Strategia urmărește eliminarea prejudecăților care pot limita accesul persoanelor vârstnice la servicii medicale, oportunități profesionale sau activități sociale. Deciziile privind îngrijirea trebuie să țină cont de starea de sănătate și de nevoile individuale, nu exclusiv de vârsta pacientului.

Discriminarea pe criterii de vârstă, cunoscută și sub denumirea de ageism, include stereotipurile și prejudecățile legate de vârstă, precum și tratamentul inegal al persoanelor din acest motiv. Potrivit unui raport publicat de OMS și alte agenții ale ONU în 2021, aproximativ una din două persoane la nivel mondial are prejudecăți legate de vârstă.

Îngrijire integrată și sprijin pentru persoanele vârstnice

Strategia a fost elaborată după aproape doi ani de consultări, începute în ianuarie 2025, la care au participat peste 3.000 de oameni. Printre aceștia s-au aflat reprezentanți ai guvernelor, ai societății civile și ai orașelor, experți și vârstnici, iar un comitet consultativ format din zece state membre a urmărit întregul proces.

Propunerile formulate în timpul consultărilor au fost incluse în versiunea finală a strategiei, a precizat dr. Natasha Azzopardi-Muscat, directoarea Diviziei pentru Sisteme de Sănătate a OMS Europa.

Una dintre principalele probleme semnalate a fost lipsa de coordonare între serviciile de care au nevoie persoanele vârstnice. OMS propune o mai bună legătură între medicina de familie, serviciile de recuperare, îngrijirea pe termen lung și îngrijirile paliative, destinate persoanelor cu boli grave. Scopul este ca pacienții să beneficieze de continuitate în îngrijire, fără să fie nevoiți să caute separat servicii care ar trebui să funcționeze împreună.

Consultările au evidențiat și nevoia de personal suficient și bine pregătit, de sprijin pentru membrii familiei care îngrijesc persoane dependente și de finanțare stabilă pe termen lung. Printre prioritățile discutate s-au numărat și reducerea inegalităților în accesul la servicii, utilizarea noilor tehnologii și îmbunătățirea colectării datelor despre sănătatea populației vârstnice.

Citește șiLa 80 de ani, creierul lor produce mai mulți neuroni decât la 30. Secretul „supervârstnicilor”, descifrat de cercetători și cum poți să devii și tu unul

Cum va fi aplicată strategia

OMS Europa a început deja să colaboreze cu statele membre pentru punerea în aplicare a noii strategii. Potrivit unui document publicat de organizație, sprijinul acordat țărilor va cuprinde patru direcții principale:

• Monitorizarea sănătății populației vârstnice. OMS pregătește profiluri pentru fiecare dintre cele 53 de state membre și o platformă regională care va permite compararea datelor. Pe lângă boli și mortalitate, vor fi analizate capacitatea oamenilor de a se descurca singuri în activitățile zilnice, diferențele dintre categoriile de populație și starea funcțiilor fizice și mintale, precum mobilitatea, memoria, vederea și auzul;
• Pregătirea celor care coordonează politicile de sănătate. În intervalul 28-30 aprilie 2027, la Bilbao, în Spania, este programat un curs dedicat responsabililor pentru elaborarea și aplicarea măsurilor privind îmbătrânirea sănătoasă;
• Finanțarea și introducerea unor soluții noi. Statele vor primi sprijin pentru identificarea investițiilor necesare și pentru evaluarea unor metode de îngrijire care ar putea fi aplicate la scară mai largă;
• Colaborarea între centrele de cercetare și instituțiile medicale. OMS va înființa o rețea europeană de centre colaboratoare specializate în îmbătrânire sănătoasă și îngrijire, care va pune la dispoziția statelor expertiză și asistență tehnică.

Strategia stabilește obiective comune pentru cele 53 de țări, însă fiecare guvern va decide cum pune în aplicare măsurile și ce fonduri alocă, în funcție de nevoile și posibilitățile fiecărui stat.

Citește șiPână la ce vârstă există o viață sexuală satisfăcătoare? Ce spun studiile și cum poate fi prelungită speranța de viață sexuală

De ce a fost nevoie de o strategie comună

În regiunea europeană a OMS, numărul persoanelor de peste 60 de ani ar urma să crească de la 215 milioane în 2021 la 247 de milioane în 2030 și să depășească 300 de milioane până în 2050. Potrivit estimărilor organizației, numărul persoanelor de 80 de ani și peste va crește de peste două ori până în 2050.

Problema semnalată de OMS nu privește însă numai creșterea numărului de vârstnici. Anii suplimentari de viață nu sunt întotdeauna petrecuți în stare bună de sănătate, iar unele persoane ajung la vârste înaintate confruntându-se cu boli cronice, dificultăți de deplasare sau pierderea autonomiei. Organizația atrage atenția că serviciile medicale și cele de îngrijire pe termen lung trebuie adaptate pentru a răspunde acestor nevoi.