De ce e sănătos să ieșim din zona de confort și cum controlăm anxietatea

De ce este sănătos să ieșim din zona de confort și cum ne ajută la controlarea anxietății

    Reflectează câteva momente la viața ta de până acum și amintește-ți o situație în care ai avut o realizare importantă, din care ai învățat ceva și care te face să simți mândrie față de tine. Care a fost situația? Câți ani aveai? Ce ți-ai dorit să obții? Ce ai făcut? Care a fost rezultatul? Ce ai învățat din acea experiență? Dar mai ales amintește-ți cum te simțeai în timp ce te străduiai să-ți atingi obiectivul. Simțeai mai degrabă nepăsare, relaxare sau un sentiment de lejeritate? Sau anxietate și stres? Mult mai probabil resimțeai stres. Observă, așadar, cum stresul și anxietatea în doze optime și în circumstanțe potrivite, anume atunci când îți dorești foarte tare ceva și depui efort pentru a obține acel lucru, nu sunt dușmanii, ci aliații tăi. Sau poate chiar mentorii tăi. Sigur, e neplăcut să ieși din zona de confort, dar nimic valoros nu se poate obține atâta vreme cât rămâi în zona de confort mai mult decât este cazul.

    Ce este zona de confort?

    Zona de confort se referă la modul tău obișnuit de funcționare, la maniera în care te comporți în diferite situații din viața ta. Această manieră are mai degrabă legătură cu experiențele din trecut care te-au condiționat să te comporți în felul tău particular și nu cu ceea ce-ți dorești tu de la viață acum. Iată câteva exemple.

    Atunci când știi că nu ai făcut mișcare de luni de zile și corpul îți dă semnale că e cazul să faci, dar tu te așezi la TV cu o pizza în față, ești în zona de confort. Atunci când te sună un prieten, cu care nu ai chef să vorbești, pentru că știi că te ține mult de vorbă și îți spune lucruri care nu te interesează, dar tu continui să-l asculți, ești tot acolo. Atunci când simți că nu mai poți să te sacrifici pentru job, dar nu pui limite și nici nu-ți cauți alt job, alegi confortul. Atunci când partenerul te agresează, emoțional sau fizic, dar tu nu iei în considerare despărțirea, ești tot în zona de confort.

    Citește aici articolul integral: „Cum știi că ai un partener manipulator și de ce ar trebui să pui capăt relației”

    Atunci când știi că pentru a obține promovarea pe care ți-o dorești atât de mult, trebuie să muncești, pentru o perioadă scurtă, peste program, dar alegi să ieși la o bere cu prietenii, ești în zona de confort. Atunci când ai vrea ca partenerul să te țină în brațe, dar nu-ți faci curaj să-i ceri asta, ești în aceeași zonă. Atunci când știi că ai luni de zile de când nu ți-ai luat o zi liberă, dar continui să tragi de tine, ești în zona de confort.

    Atunci când vrei să mergi la o întâlnire cu prietenii, dar anticipezi că vei fi stângaci/e în discuții și ca urmare refuzi invitația, ești în confort. Atunci când te doare o măsea, dar iei o pastilă sperând să-ți treacă și nu mergi la stomatolog, ești acolo. Atunci când ți-e somn și știi că trebuie să te culci, dar stai cu orele pe Instagram sau TikTok, ești în zona de confort. Atunci când știi că țigara pe care o aprinzi îți face rău, dar nu iei nicio măsură să te lași de fumat… ești în zona de confort.

    Observă că zona de confort nu este neapărat o zonă plină de plăceri, ci o zonă cu care te-ai obișnuit, din care ai predictibilitate și un sentiment al controlului.

    Capcanele zonei de confort

    Când ești în zona de confort, nu-ți prioritizezi nevoile și obiectivele, ci alegi confortul sau disconfortul pe care îl cunoști: alegi plăcerea de moment, în timp ce mănânci o pizza în fața TV-ului și vinovăția pe care o vei simți ulterior, în locul disconfortului de a te echipa și ieși la o plimbare; alegi suferința fizică și emoțională cauzată de partener, în locul rușinii pe care anticipezi că ai resimți-o ulterior despărțirii, imaginându-ți că vei fi judecat/ă; alegi sentimentul de singurătate pe care îl ai când știi că prietenii tăi ies fără tine, în locul disconfortului de a te simți ciudat în interacțiunile cu ei, cel puțin pentru o perioadă.

    De fapt, când rămâi în zona de confort, alegi implicit, fără să-ți dai seama, să-ți păstrezi status quo-ul, cu bunele și relele sale, cu care te-ai obișnuit.

    Citește aici articolul integral: „Autosabotarea înseamnă să fim propriul nostru inamic. Cum ieșim din capcana ei?”

    Nevoia de a ieși din zona de confort

    Zona de confort este zona în care ne conservăm energia, în care simțim că putem avea control asupra mediului și asupra noastră. Și uneori este bine să rămânem în zona de confort, pentru că acolo ne putem recupera și revigora după o perioadă stresantă. În această zonă suntem recunoscători pentru ceea ce avem și suntem motivați să ne păstrăm privilegiile.

    Numai că viața este într-o dinamică permanentă.

    Pe de-o parte, dacă vom continua cu obiceiurile noastre nesănătoase, precum sedentarism, muncă în exces, agreabilitate dusă la extrem, alcool, fumat, corpul se va degrada mai devreme sau mai târziu și, fără să vrem, ne vom trezi aruncați mult în afara zonei de confort: probleme medicale ce pot ajunge uneori până la invaliditate, plecarea partenerului sau pierderea jobului. Atunci ne va fi mult mai greu să ne refacem echilibrul.

    Pe de altă parte, e posibil ca viața să ne dea o lovitură din senin. Este cazul multora dintre noi, care am fost aruncați de pe traiectoria normală a vieții de această pandemie. Pentru a ne păstra starea de bine, am fost nevoiți să schimbăm ceva în rutina noastră zilnică, să ne adaptăm. Și asta ne-a forțat să ieșim din confort, pentru a găsi noi soluții.

    Unii dintre noi ne-am adaptat mai ușor, alții, însă, am fost afectați masiv. Ce a făcut diferența? Probabil chiar capacitatea de a accepta să ieșim în afara zonei de confort și de a ne păstra încrederea în noi că putem face ceva chiar și atunci când ceea ce știm să facem nu mai funcționează: să acceptăm că nu știm și să fim deschiși în a învăța ceva nou, să solicităm ajutorul familiei sau al prietenilor, să ne reconfigurăm rutina zilnică, așa încât să avem parte și de mici bucurii și de experiențe cu sens, să ne îngrijim și mai ales să rămânem proactivi, sau, spus mai pe românește, să luăm taurul de coarne.

    Ce efort ești dispus să faci pentru a te schimba?

    Cei care au fost afectați sunt mai degrabă cei care au simțit că sunt victime și au sperat ca soluția să apară din afară, fără să încerce să facă nimic. Sau cei care au sperat ca situația să revină la normal pentru a putea face ceea ce au făcut o viață întreagă. Ei au așteptat în zona lor de confort. De ce? Fie pentru că până acum le-a mers așa, fie pentru că s-au simțit copleșiți și au tras concluzia despre sine că nu au ce le trebuie pentru a face față situației.

    Însă e bine de știut că tuturor ni se întâmplă uneori să ne simțim vulnerabili și copleșiți. Dar asta nu înseamnă că suntem slabi sau deficienți. Ci doar că suntem ființe vii, prinse în curgerea vieții. Și tocmai condiția aceasta ne permite să trăim o viață cu sens. Ne-o spun chiar cei care au studiat sensul și împlinirea în viață: Viktor Frankl, un psihiatru austriac, supraviețuitor al lagărelor de concentrare naziste, ce a scris cartea Omul în căutarea sensului sau Edith Eva Eger, de asemenea psihiatră americană, născută în Ungaria și supraviețuitoare ale acelorași lagăre naziste, autoare a două cărți de mare succes, Alegerea și Darul.

    Dar ne-o spun și studiile din psihologie. Putem da sens vieții noastre fiecare în propriul nostru mod, prin povestea pe care ne-o spunem despre noi înșine, prin cum ne configurăm mental semnificația noastră pe această lume, dar și prin obiectivele pe care ni le propunem (și care se află tot timpul în afara zonei de confort) și efortul pe care îl facem să le atingem.

    Zona de disconfort optim

    Concluzionând, ar fi bine să conștientizăm că viața nu se întâmplă în zona de confort. Credința că putem trăi o viață împlinită din zona de confort este o iluzie, un fel de Fata Morgana, generată de traiul din zilele noastre. Zona de confort este sănătoasă și posibilă pentru o perioadă limitată de timp, dar dacă o prelungim prea mult, ne lasă dezechipați pentru viață. Și chiar ne deprivează de împlinire și sens.

    Sigur, e mai ușor să luăm o pastilă decât să spunem nu tentațiilor culinare și să facem mișcare. Dar confortul acesta se plătește mult mai scump mai târziu. Traiul din zona de confort este asemenea celui mai lacom și periculos cămătar. Nu te iluziona că vei scăpa cu viață fără să îi plătești pentru fiecare moment suplimentar pe care îl vei petrece în zona de confort.

    Așa că, mai bine renunți la puțină plăcere sau confort azi și alegi zona de disconfort optim, acea zonă în care alegi să mergi pentru că acolo poți învăța ceva ce azi nu știi sau poți realiza ceva ce azi nu poți face. Este zona în care te obișnuiești treptat cu frica ta cea mai mare, imunizându-te puțin câte puțin.

    Citește aici articolul integral: „Cum să faci – realist și durabil – schimbarea din viața ta pe care o tot amâni”

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare