INTERVIU Intoleranța la histamină poate declanșa migrene. Ce ai voie să mănânci

Intoleranța la histamină apare mai ales în cazul consumului de alimente bogate în histamină, alcool sau după administrarea unor medicamente care eliberează histamină.

Cele mai predispuse la această intoleranță sunt persoanele care au alergii. Tratamentul presupune excluderea alimentelor care conțin histamină. În caz contrar, se poate ajunge și la șoc anafilactic.

Bacteriile, sursa de histamină din alimente

Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie, ne-a explicat ce trebuie să știm despre intoleranța la histamină.

Smartliving: Ce este, mai exact, histamina?

Dr. Rareș Simu: Histamina este o substanță prezentă în cantități variabile în multe alimente. În mod normal, histamina alimentară este rapid eliminată de către enzime specifice.

Smartliving: În ce alimente, băuturi sau substanțe se găsește histamina?

Dr. Rareș Simu: Histamina apare în alimente datorită activităţii bacteriilor, printr-un proces de decarboxilare a aminoacizilor. De aceea se găseşte în cantităţi mai mari în alimentele fermentate, de exemplu în brânză, varză murată sau vin. Dar o regăsim şi în alimentele bogate în proteine, cum sunt peştele, carnea şi mezelurile. Niveluri foarte mari se găsesc, de asemenea, în alimentele alterate.

Nivelul de histamină creşte odată cu perioada de păstrare a alimentelor, de aceea trebuie pregătite rapid, nu trebuie stocate mult şi nu trebuie reîncălzite!

Datorită stabilităţii la căldură, histamina nu poate fi distrusă prin fierbere, prăjire sau coacere, dar nici prin congelare.

Intoleranța la histamină dată de vin şi de alte băuturi alcoolice

SmartLiving: Spuneați că și în vin se regăsește histamina. Este mai multă în vinul roșu sau în cel alb?

Dr. Rareș Simu: Histamina apare şi în procesul de fermentaţie alcoolică. Bacterii acidifiante ca Pediococcus cerevisiae au fost identificate ca formatoare de histamină. Conţinutul în histamină este un criteriu de calitate al vinului.

În general, vinurile roşii au un conţinut ridicat de histamină. Pot fi întâlnite concentraţii de histamină de până la 3.000 µg/l în vinurile care dau în mod caracteristic durere de cap.

Ce tipuri de pește nu ai voie să mănânci când ai intoleranță la histamină

SmartLiving: Dintre pești, care are mai multă histamină?

Dr. Rareș Simu: Categoriile de peşte după consumarea cărora apar adesea simptome de intoxicație aparţin familiei Scombridae, din care face parte macroul.

De aceea, în literatura engleză, cazurile de intoxicaţie cu histamină sunt descrise sub numele de „scombroid poisoning“. Peştii din această familie (mai ales tonul şi macroul) au o cantitate mare de carne roşie cu un conţinut crescut de histamină.

Dar şi la alte tipuri de peşte s-au măsurat cantităţi crescute de histamină: heringi, sardine şi sardele. Producţia de histamină este influenţată de temperatura la care este ţinut peştele până la prepararea sa. În cazurile în care s-au găsit cantităţi mari de histamină în conservele de ton sau macrou afumat, cercetările au dovedit că peştele n-a fost transportat în condiţii de refrigerare corespunzătoare sau a fost depozitat inadecvat.

În mod surprinzător, s-au găsit cantităţi mai mari de histamină în marinată decât în carnea de peşte.

Brânzeturile și cârnații, risc crescut pentru intoleranți

SmartLiving: Dar dintre lactate și mezeluri, ce nu ai voie să mănânci când ai intoleranță la histamină?

Dr. Rareș Simu: În timp ce laptele crud şi cel bătut conţin cantităţi minime de histamină, unele sortimente de brânzeturi au niveluri ridicate. În general, se consideră că nivelul de histamină creşte cu maturarea şi cu stocarea. Bacteriile incriminate sunt diverşi lactobacili şi streptococi.

În preparatele de carne, conţinutul în amine biogene este foarte divers. Unele sortimente de cârnaţi pot conţine cantităţi relativ mari de histamină, în timp ce produsele proaspete abia dacă ating niveluri critice.

Alte alimente cu un conținut crescut de histamină sunt:

• oţetul din vinul roşu – conţine până la 4.000 µg/l histamină;
• ciocolata – conţinutul în histamină oscilează între 5-100 mg/kg, în funcție de sortiment. 

Există și anumite medicamente care eliberează histamina sau inhibă DAO (diaminoxidază – o enzimă implicată în metabolismul, oxidarea și inactivarea histaminei). Este vorba în special despre analgezice, miorelaxante și anestezice, dar și despre anumite antibiotice. Toate acestea ar trebui evitate de cei cu intoleranță la histamină.

Cum se manifestă intoleranța la histamină

SmartLiving: Alimentele cu un conținut crescut de histamină sunt cele pe care le consumăm cel mai des. De ce dezvoltă unii oameni intoleranță la histamină?

Dr. Rareș Simu: Intoleranța la histamină este o entitate mai nou descrisă și nu este recunoscută încă pe deplin de medicina clasică. Cauza acestei afecțiuni o reprezintă un deficit enzimatic al DAO, o enzimă implicată în metabolismul, oxidarea și inactivarea histaminei.

Histamina este o substanță prezentă în cantități variabile în multe alimente. În mod normal, histamina alimentară este rapid eliminată de către enzime specifice. Persoanele care prezintă o activitate redusă a acestor enzime au risc crescut de a dezvolta intoleranță la histamină.

Principala enzimă implicată în metabolismul histaminei este DAO. Scăderea activității DAO determină o serie de manifestări care pot să imite o reacție alergică și să dea naștere la confuzii.

Aceste manifestări sunt:

• diaree,
• urticarie,
• cefalee,
• simptome respiratorii la nivelul nasului sau plămânilor cu tulburări de respirație,
• hipotensiune,
• tulburări de ritm cardiac.

Intoleranța la histamină se manifestă când organismul este încărcat cu mai multă histamină decât poate metaboliza. Acest lucru se întâmplă, mai ales, în cazul consumului de alimente bogate în histamină, de alcool sau de medicamente care eliberează histamina.

Infecția cu Helicobacter pylori, una dintre cauze

SmartLiving: Cine este mai predispus să dezvolte intoleranța la histamină?

Dr. Rareș Simu: Bolile alergice clasice, respectiv alergiile la factori de mediu – praf, polen, fungi sau alimente – reprezintă o sursă în plus de histamină, care se adaugă la cea din alimente. Persoanele care suferă de astfel de afecțiuni sunt mai expuse.

Cel mai frecvent afectate sunt persoanele de sex feminin cu vârste între 30 și 50 ani.

Există două tipuri de intoleranță la histamină. Intoleranța dobândită apare la cei care au boli inflamatorii intestinale acute sau cronice. Inflamația intestinală duce la pierderea celulelor epiteliale de la acest nivel și, în consecință, scade cantitatea de DAO secretată.

O cauză frecventă în acestă categorie o reprezintă infecția cu Helicobacter pylori. Gastroenterocolita virală sau bacteriană poate duce la o intoleranță temporară de DAO, deci la intoleranță la histamină.

Există, de asemenea, deficite în cofactorii care intervin în sinteza DAO, ceea ce poate duce la intoleranța dobândită la histamină. Cei mai importanți cofactori sunt zincul și vitamina B6.

A două cauză de intoleranță la histamină o reprezintă deficitul ereditar de DAO. Aici, sinteza enzimei este scăzută pe fondul unor mutații genetice și ea se manifestă în anumite condiții. De obicei, după o infecție digestivă sau în cazul unei încărcări masive a organismului cu histamină.

SmartLiving: Cum poate fi diagnosticată această intoleranță?

Dr. Rareș Simu: Diagnosticul se pune pe baza manifestărilor clinice menționate mai sus. Confirmarea diagnosticului se face prin dozarea activității enzimei DAO în sânge. În funcție de nivelul detectat, se stabilește dacă există intoleranță la histamină și tot în funcție de acest nivel se stabilește dacă este posibilă componenta ereditară. În acest ultim caz, se confirmă diagnosticul printr-un test genetic.

Tratament pentru intoleranța la histamină

SmartLiving: Cum putem gestiona intoleranța la histamină?

Dr. Rareș Simu: Pacienţii diagnosticaţi cu deficit de DAO pot beneficia de o dietă corespunzătoare care elimină alimentele cu un conţinut ridicat în histamină. Deoarece alcoolul creşte permeabilitatea intestinală şi, prin aceasta, nivelul histaminei în organism, se vor evita băuturile alcoolice la masă. De asemenea, antalgicele, cum este aspirina, facilitează o creştere a permeabilităţii intestinale.

Șoc anafilactic și migrene, printre complicații

SmartLiving: La ce complicații poate duce intoleranța la histamină?

Dr. Rareș Simu: Complicațiile care apar în cazul intoleranței la histamină țin de acumularea în cantități mari a histaminei în organism. Această substanță este unul dintre principalii mediatori ai răspunsului inflamator și atunci consecințele sunt de natura unei inflamații cronice la nivelul întregului organism, ceea ce favorizează procesele de degenerare celulară.

Pe scurt, complicațiile sunt date de rolul de mediator alergic al histaminei. Acumularea histaminei în organism în cadrul intoleranței la histamină poate să ducă la instalarea uni șoc anafilactoid, dar această situație se întâlnește destul de rar, din fericire.

O altă complicație care poate apărea în cazul intoleranței la histamină este migrena. Se știe că există receptori de histamină și la nivel cerebral. O acumulare de histamină în exces în organism are efect și la acest nivel și poate reprezenta una dintre cauzele migrenei, o afecțiune din ce în ce mai frecventă și mai supărătoare.

Pseudo-alergiile pot fi, de fapt, intoleranță la histamină

Foarte multe dintre reacțiile aparent alergice apărute după consumul anumitor băuturi alcoolice, al unor alimente sau după administrarea unor medicamente se asociază cu teste negative pentru alergii. Persoanele care se confruntă cu astfel de situații ar trebui să ia în considerare o intoleranță la histamină, potrivit unui articol medical dintr-o revistă vieneză de specialitate, din 1996.

Simptomele apărute după un pahar cu vin roșu este unul dintre cei mai importanți indicatori ai unei astfel de probleme, potrivit cercetătorilor austrieci.

Dieta este principalul tratament pentru intoleranța la histamină

Aceiași cercetători de la Clinica de Alergii Dermatologice și Pediatrice din Viena au demonstrat printr-un studiu că dieta cu un nivel redus de histamină poate fi folosită pe post de tratament în caz de intoleranță.

45 de pacienți cu manifestări de intoleranță după consumul de vin roșu și cu dureri cronice de cap au urmat o astfel de dietă câțiva ani. După primele patru săptămâni, 33 dintre cei 45 de pacienți au raportat o atenuare a simptomelor. Durerile de cap au scăzut atât în intensitate, cât și în durată și frecvență.

După un timp, alimentele cu histamină au fost reintroduse în dieta participanților și s-a observat reapariția simptomelor. Dar acestea au putut fi contracarate cu medicamente antihistaminice.

Ce nu ai voie să mănânci când ai intoleranță la histamină

Într-o alimentație echilibrată, histamina nu ar trebui să fie prea prezentă. Totuși, pentru cei cu intoleranță la histamină, chiar și cantitățile mici ale acestei substanțe pot genera simptome. Așadar, iată o listă cu ce nu ai voie să mănânci când ai intoleranță la histamină.

Alimente bogate în histamină

• Băuturile alcoolice și alte băuturi rezultate în urma procesului de fermentare.
• Alimente fermentate, ca varza murată, și unele lactate, ca iaurtul.
• Fructele uscate.
• Avocado.
• Vânăta.
• Spanacul.
• Produse din carne procesate sau afumate.
• Fructele de mare.
• Brânza maturată.

Alimente care generează producția de histamină în corp

• Băuturile alcoolice.
• Bananele.
• Roșiile.
• Germenii de grâu.
• Fasolea boabe.
• Papaya.
• Ciocolata.
• Citricele.
• Nucile, caju și alunele de pământ.
• Unii coloranți și aditivi alimentari.

Alimente care blochează producția de DAO

• Băuturile alcoolice.
• Ceaiul negru.
• Ceaiul verde.
• Băuturile energizante.
• Ceaiul mate.

Ce ai voie să mănânci când ai intoleranță la histamină

E bine de știut că nu există o dietă fără histamină. Totuși, dacă ai intoleranță la histamină, o dietă bogată în alimente cu cantități minime de histamină poate atenua simptomele. Acestea sunt:

• Carnea proaspătă, neprocesată, și peștele proaspăt pescuit.
• Toate fructele, mai puțin citricele.
• Ouăle.
• Cerealele fără gluten, cum sunt quinoa și orezul.
• Laptele bătut.
• Înlocuitorii de produse lactate, cum sunt laptele de cocos sau de migdale.
• Legumele proaspete, mai puțin roșiile, avocado, spanacul și vinetele.
• Uleiul de măsline.