Răceala intestinelor sau gastroenterita. Cum se tratează corect și când este o urgență medicală

Răceala intestinelor este provocată inclusiv de virusuri și bacterii provenite din alimente nespălate sau negătite corespunzător, dar și din apa piscinelor și a ștrandurilor.

Gastroenterita acută, așa cum este numită de medici, este extrem de contagioasă și pentru copii reprezintă o urgență medicală.

„Răceala intestinelor este termenul popular, nemedical, pentru diagnosticul de gastroenterită acută. Denumirea provine prin extrapolarea termenului de răceală respiratorie (infecție acută a căilor respiratorii) la nivelul tubului digestiv, deoarece semnifică, în ambele cazuri, inflamarea mucoaselor,” explică Asist. Univ. Dr. Roxana Mirica, medic primar gastroenterolog.

În cazul gastroenteritei, cauzele inflamației pot fi variate, conform medicului, care le enumeră mai jos:

Răceala intestinelor, mai frecventă vara

Gastroenterita acută are o frecvență mai mare în sezonul estival, dar, poate apărea oricând, predispoziția fiind mai crescută la anumite catogorii de pacienți și anume: copiii, persoanele vârstnice, pacienții cu imunitate scăzută sau care urmează tratament chimioterapic, transplant.

„Afecțiunea se manifestă prin simptome care au intensitate diferită de la un pacient la altul. De exemplu, la copii, riscul de deshidratare este mare și poate constitui o urgență medicală ce necesită spitalizare, în comparație cu adultul tânăr fără comorbidități la care simptomatologia evoluează favorabil în scurt timp.”

Asist. Univ. Dr. Roxana Mirica, medic primar gastroenterolog

Simptomele gastroenteritei

Simptomele apar, potrivit medicului gastroenterolog, în 1-3 zile după contaminare, cele mai frecvente sunt:

Răceala intestinelor provocată de virusuri

„Gastroenterita virală nu poate fi diferențiată clinic de cea bacteriană, simptomele fiind, de cele mai multe ori, comune. Există, totuși, câteva elemente care pot sugera o infecție bacteriană: febră înaltă și prelungită și scaune cu sânge sau mucus,” precizează medicul gastroenterolog Roxana Mirică.

Diagnosticul de certitudine este stabilit de examenul de laborator al scaunului, care implică teste virusologice pentru: Rotavirus, Adenovirus, Enterovirus, Norovirus, coprocultură pentru bacterii (E.Coli, Salmonella, Shigella, Campylobacter) și fungi, coprocitogramă, examen coproparazitologic pentru paraziți (Giardia, Cryptospridium).

Norovirus

Norovirusul este extrem de contagios și poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă. Este răspândit prin alimente, apă și suprafețe contaminate sau prin intermediul persoanelor care au virusul. Norovirusul este frecvent în spațiile aglomerate.

Printre simptomele infecției cu Norovirus se numără:

Conform Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA (CDC), majoritatea persoanelor infectate cu Norovirus se simt mai bine în decurs de una până la trei zile de la apariția simptomelor.

Rotavirus

Rotavirusul afectează, în mod obișnuit, sugarii și copiii mici. Aceștia pot apoi să răspândească infecția la alți copii și adulți.

Simptomele apar, de obicei, în termen de două zile de la infectare și includ:

  • Vărsături,
  • Pierderea poftei de mâncare,
  • Diaree apoasă care durează între trei și opt zile.

Un vaccin împotriva Rotavirusului a fost aprobat pentru sugari în anul 2006. Vaccinarea precoce este recomandată pentru a preveni infecțiile grave cu Rotavirus la sugari și copii mici. Mai multe despre vaccinare citiți AICI.

Adenovirus

Adenovirusul afectează persoane de toate vârstele. Poate provoca mai multe afecțiuni, inclusiv gastroenterită.

Adenovirusul se transmite prin aer, prin strănut și tuse, prin atingerea obiectelor contaminate sau prin atingerea mâinilor cuiva care are virusul.

Printre simptomele asociate cu Adenovirus se numără:

  • Durere în gât,
  • Ochi roșii,
  • Febră,
  • Tuse,
  • Nas care curge.

Astrovirus

Astrovirusul este un alt virus care cauzează frecvent gastroenterită la copii. Printre simptomele asociate astrovirusului se numără:

  • Diaree,
  • Durere de cap,
  • Deshidratare ușoară,
  • Dureri de stomac.

De obicei, virusul este mai activ sfârșitul iernii și la începutul primăverii.

Simptomele apar în termen de două-trei zile după expunerea inițială, iar virusul va dispărea de obicei în două-trei zile.

Răceala intestinelor provocată de bacterii

Numeroase bacterii pot provoca gastroenterită, inclusiv:

  • Yersinia, găsită în carne de porc;
  • Stafilococ, găsit în produsele lactate, carne și ouă;
  • Shigella, care se găsește în apă (adesea în cea a piscinelor);
  • Salmonella, care se găsește în carne, produse lactate și ouă;
  • Campylobacter, găsită în carne și păsări de curte;
  • E. coli, găsită în carne de vită tocată și salate.

„Transmiterea bolii se face prin mâini sau obiecte contaminate introduse în cavitatea bucală, alimente contaminate, fructe și legume insuficient spălate, carne , pește și lactate refrigerate incorect și cu preparare termică necorespunzătoare,” atrage atenția dr. Mirică.

Gastroenterita acută este contagioasă atunci când cauza este virală sau bacteriană, de aceea, în comunitățile de copii (creșe, grădinițe) sau în rezidențele vârstnicilor care au nevoie de îngrijire permanentă, infecția se poate finaliza cu un focar epidemic.

Hidratarea, extrem de importantă

Oricine are acest tip de infecție trebuie să se hidrateze corespunzător în raport cu pierderile de lichide care apar prin vărsături, scaune și febră. Hidratarea se face cu săruri de rehidratare orală, în cantități mici și repetate  frecvent, pe parcursul primelor 2-4 ore de la debutul simptomelor, când se recomandă pauză digestivă.

„Nu se indică ingestia unei cantități mari de lichide deodată, deoarece se poate favoriza senzația de vărsătură. Sunt total contraindicate băuturile carbogazoase, cafeaua, sucurile de fructe.”

Asist. Univ. Dr. Roxana Mirica, medic primar gastroenterolog

Pentru scaunele diareice, gastroenterologul ne recomandă să folosim medicamente care reduc absorbția apei în scaun și tranzitul intestinal accelerat, de tipul smectitelor sau gelatinei tanat. Acestea formează un film care protejează mucoasa intestinală prin neutralizarea germenilor și toxinelor. 

Antibioticele pot face mai mult rău decât bine

„Este total contraindicat tratamentul cu antibiotice în gastroenterita virală. Acestea pot afecta și mai grav flora intestinală, deja perturbată de afecțiune. Pot fi administrate, însă, probiotice pentru reglarea florei intestinale, antispastice, antiemetice.  În gastroenterita bacteriană pot fi recomandate antimicrobiene specifice,” explică dr. Roxana Mirică.

După ce s-a obținut rehidratarea și pacientul poate ingera alimente solide, se recomandă un regim alimentar bazat pe:

  • pâine prăjită,
  • sticksuri,
  • covrigei uscați,
  • biscuiți sărați,
  • orez fiert,
  • mere coapte,
  • banane,
  • supă de rădăcinoase cu predominanța morcovilor. 

În orele următoare pot fi adăugate: carne slabă fiartă sau grătar, brânză  dietetică, paste/spaghetti cu brânză, pilaf cu carne de pui, mămăliguță cu telemea puțin sărată.

Metode de prevenție

În următoarele 3-5 zile, vor fi evitate: untul, smântâna, carnea procesată (mezeluri), brânza topită, cartofii, roșiile, sucurile, prăjiturile din comerț, fructele crude.

Prevenția ”răcelii intestinelor” se realizează prin măsuri igienice riguroase: ”Spălarea mâinilor  cu apă și săpun și evitarea ducerii la gură a lor sau a diverselor obiecte, spălarea eficientă a legumelor și fructelor, respectarea lanțului frigorific al alimentelor, în special în sezonul estival, prepararea termică corespunzătoare a mâncărurilor și, totodată evitarea persoanelor infectate,” atrage atenția medicul gastroenterolog.

SPUNE-ȚI POVESTEA »
Căutare
Urmărește-ne și pe Facebook