Pneumonie interstițială: ce este și cum se tratează corect

Ce este, de fapt, pneumonia interstițială și când se tratează cu antibiotic

Pneumonia interstițială poate fi provocată atât de virusuri și de bacterii, cât și de boli autoimune, agenți poluanți și anumite medicamente. Așadar, antibioticele nu sunt eficiente în toate tipurile de pneumonie interstițială.

Medicii spun că acest tip de pneumonie nu este frecvent întâlnit și afectează mai mult copiii și vârstnicii.

Tratamentul depinde de factorii care au declanșat boala, iar antibioticele se folosesc doar în caz de pneumonie interstițială produsă de bacterii.

pneumonie interstițială. Dr. Daniela Roxana Larion

Dr. Daniela Roxana Larion, medic primar de medicină internă, în cadrul Clinicii LUXOR Dr. Olinic, ne-a explicat care sunt simptomele și cauzele acestei afecțiuni.

Categorii predispuse la pneumonie interstițială: copii și vârstnici

Smart Living: Ce este, de fapt, pneumonia interstițială și cât de frecvent apare?

Pneumonia interstițială se asociază cu cicatrizarea interstițiului și cu un schimb de gaze realizat cu dificultate la nivelul alveolelor pulmonare IMAGINE: Shutterstock

Dr. Daniela Roxana Larion: Pneumonia interstiţială este o afecțiune respiratorie caracterizată prin inflamarea interstițiului, țesutului și spațiului din jurul sacilor pulmonari (alveole). Pereții interstițiului se îngroașă provocând dificultăți de respirație și tuse seacă, neproductivă.

Citește aici cum faci diferența între tusea seacă și tusea productivă și ce tratamente recomandă medicul.

Există mai multe tipuri de pneumonie interstițială, în funcție de cauza care o provoacă.

În ceea ce privește frecvența bolii, pneumonia interstițială nu are o incidență crescută în rândul populației comparativ cu alte tipuri de pneumonii. Apare însă mai des în sezonul rece din cauza schimbării bruște de temperatură, afectând atât sugarii sau copiii mai mari, cât și adulții și vârstnicii.

Pneumonie interstițială COVID

Smart Living: Care sunt cauzele acestei afecțiuni? Poate apărea și în caz de COVID-19?

Dr. Daniela Roxana Larion: Pneumonia interstițială are mai multe cauze, infecțioase și neinfecțioase. La capitolul cauzelor infecțioase, enumerăm:

  • virusuri (citomegalovirus, adenovirus etc.),
  • bacterii (mycoplasma pneumoniae),
  • paraziți (toxoplasma),
  • ciuperci (histoplasma capsulatum).

În categoria cauzelor neinfecțioase sunt incluși:

  • factorii de mediu (pulberi precum azbestul sau siliciul, agenți poluanți),
  • bolile cronice autoimune (lupus, artrita reumatoidă),
  • anumite medicamente (cele administrate în chimioterapie).

Citește aici un material amplu despre poluarea din România.

Cele mai frecvente sunt cauzele infecțioase, însă sunt situații în care etiologia pneumoniei interstițiale nu poate fi determinată (idiopatică).

Studiile din ultima perioadă au arătat că interstițiul pulmonar poate fi afectat în urma infecției cu virusul SARS-CoV-2. De altfel, pneumonia este cea mai frecventă complicație asociată Covid-19.

Găsește aici simptomele variantei Omicron, de la cele comune la cele neobișnuite. Diferențe între vaccinați și nevaccinați.

Simptome: pneumonie interstițială fără febră

Smart Living: Cum se manifestă această afecțiune și cât de frecvent apare febra?

Dr. Daniela Roxana Larion: Sunt două simptome principale ale pneumoniei interstițiale. Vorbim de dificultățile de respirație și de tusea seacă, care nu produce spută.

Problemele respiratorii, cum ar fi tahipneea (ritm accelerat al respirației), dispneea (dificultatea de a respira), wheezing-ul (sunet șuierător la expirație) și senzația lipsei de aer apar din cauza scăderii nivelului de oxigen din sânge. La acestea se adaugă coriza (inflamația mucoasei nazale), stare de sănătate alterată, scăderea poftei de mâncare, dureri de cap, senzația de oboseală și, în funcție de intensitatea simptomelor, poate apărea și o scădere în greutate. Aceste simptome tind să apară treptat și să progreseze în timp.

Febra apare atunci când boala are o cauză infecțioasă, deci nu se manifestă la toți pacienții. În general, în pneumonia interstițială, febra este un simptom nespecific, principalele manifestări fiind tusea seacă și problemele de respirație. 

Citește aici despre rolul febrei în vindecare și de ce nu trebuie neapărat tratată.

Smart Living: Ce investigații sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de pneumonie interstițială: radiografie, computer tomograf?

Dr. Daniela Roxana Larion: Diagnosticul pneumoniei interstițiale cuprinde anamneza, din care aflăm istoricul medical amănunțit al pacientului, examenul fizic și investigațiile paraclinice, cum sunt testele de sânge, cele pentru măsurarea nivelului de oxigen și testele imagistice.

Radiografia pulmonară este prima explorare recomandată în confirmarea suspiciunii de pneumonie interstițială, investigația arătând dacă există leziuni pulmonare. La unii pacienți sunt necesare evaluări suplimentare, cum ar fi teste ale funcției pulmonare, tomografie computerizată (CT toracic), spirometrie, oximetrie sau bronhoscopie.

Smart Living: Cât de ușor se transmite o pneumonie interstițială: este contagioasă?

Dr. Daniela Roxana Larion: În general, pneumoniile interstițiale cauzate de bacterii și virusuri pot fi contagioase prin transmiterea germenilor de la o persoană la alta. Ca o măsură de precauție se recomandă evitarea contactului cu pacienții bolnavi.

Tratament pneumonie interstițială

Smart Living: Cum se tratează pneumonia interstițială? Sunt recomandate antibioticele?

Dr. Daniela Roxana Larion: Se tratează pneumonia interstițială cu antibiotic, însă numai cea de cauză bacteriană. În pneumoniile interstițiale de cauză virală, tratamentul antibiotic nu are efect, fiind recomandate medicamente antivirale pentru atenuarea simptomelor.

În cazurile rare de pneumonii interstițiale cauzate de o ciupercă se va urma un tratament cu medicamente antifungice. În unele cazuri, pentru a reduce inflamația din plămâni se recomandă administrarea de corticosteroizi. Oxigenoterapia este indicată în cazul pacienților cu un nivel scăzut de oxigen, ajutând la atenuarea simptomelor bolii.

Pneumonia interstițială se vindecă în general în decurs de două săptămâni.

Ca măsuri generale, în tratarea pneumoniilor interstițiale se recomandă:

Pentru prevenirea bolii, este indicată vaccinarea.

Medicamente pentru tratarea pneumoniei interstițiale

Sunt în desfășurare cercetări intense pentru a identifica opțiunile de tratament pentru anumite tipuri de pneumopatie interstițială (printre ele se numără și fibroza pulmonară idiopatică, care provoacă cicatrizarea plămânilor, fără o cauză dovedită). Cu toate acestea, pe baza dovezilor științifice disponibile în prezent, medicul poate recomanda:

  • Medicamente cu corticosteroizi. Multe persoane diagnosticate cu pneumopatie interstițială sunt tratate inițial cu un corticosteroid (prednison), uneori în combinație cu alte medicamente care suprimă sistemul imunitar. În funcție de cauza bolii pulmonare interstițiale, această combinație poate încetini sau chiar stabiliza progresia bolii.
  • Medicamente care încetinesc progresia fibrozei pulmonare idiopatice. Pirfenidona și nintedanibul pot încetini rata progresiei bolii. Efectele secundare legate de tratament pot fi semnificative. Discută cu medicul despre avantajele și dezavantajele acestor medicamente.
  • Medicamente care reduc aciditatea gastrică. Boala de reflux gastroesofagian afectează majoritatea persoanelor cu fibroză pulmonară idiopatică și este asociată cu agravarea leziunilor pulmonare. Dacă ai simptome de reflux gastric, medicul îți poate prescrie terapii care scad aciditatea stomacală, inclusiv antagoniști ai receptorilor H-2 sau inhibitori ai pompei de protoni, cum ar fi lansoprazol, omeprazol și pantoprazol.

Află de aici mai multe informații despre gestionarea bolii de reflux gastroesofagian.

O nouă definiție

Deși pneumonia interstițială este definită patologic, se cunoaște o suprapunere semnificativă în ceea ce privește prezentarea, precum și asocierea cu bolile secundare și poate confunda evaluarea și diagnosticul inițial.

Opt tipuri de pneumopatie interstițială definite patologic sunt incluse într-un sistem de clasificare recent revizuit, publicat în Jurnalul American de Boli Respiratorii:

  • pneumonie interstițială obișnuită (UIP);
  • pneumonie interstițială nespecifică (NSIP);
  • pneumonie cu organizare criptogenă (COP);
  • pneumonie interstițială descuamativă (DIP);
  • bronșiolită respiratorie – boală pulmonară interstițială (RB-ILD);
  • pneumonie interstițială acută (AIP);
  • pneumonie interstițială limfoidă (LIP);
  • fibroelastoză pleuroparenchimală idiopatică (PPFE).

O categorie suplimentară, denumită „neclasificabilă”, a fost, de asemenea, adăugată pentru a include pneumonia interstițială care nu se potrivește unui anumit tipar patologic.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare