Marte versus Venus. Cine este sexul slab când vine vorba de sănătate

Peste tot în lume, femeile trăiesc mai mult decât bărbații, iar țara noastră nu face excepție de la regulă. Româncele trăiesc cu peste 7 ani mai mult decât bărbații, diferența fiind mai mare decât media europeană. Bolile au un impact foarte diferit asupra celor două sexe. De aceea, și setul anual de analize pentru femei este altul decât cel pentru bărbați.

Speranţa de viaţă a femeilor din România este de 79,1 de ani, iar a bărbaților, de 71,7 ani, arată datele din Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea, publicat de Comisia Europeană. Așa se explică de ce populația feminină o depășește pe cea masculină, lucru care se întâmplă în majoritatea țărilor lumii. La noi, procentul femeilor este de 51,1% din populație – mai mic totuși decât media europeană, de 55% în 2019, potrivit ultimului raport Eurostat.

Topul bolilor care fac cele mai multe victime arată la fel pentru femei și bărbați deopotrivă. Boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral și cancerul sunt principalele cauze de deces în țara noastră și în Europa, în general. Cu toate acestea, impactul pe care îl au asupra celor două sexe este diferit, iar cifrele ne arată că bărbații sunt mai afectați de aceste probleme de sănătate.

Sunt multe motive pentru care aceștia se îmbolnăvesc mai des și trăiesc mai puțin decât femeile: unele țin de factori biologici, altele de factori sociali și, nu în ultimul rând, de factori comportamentali. Le analizăm pe fiecare în parte.

Gene și cromozomi

Diferențele genetice dintre bărbați și femei sunt date de cromozomii care definesc fiecare sex. Cu toții avem câte 23 de perechi de cromozomi (23 moșteniți de la mamă, 23 de la tată) care poartă circa 20.000-25.000 de gene. Perechea cu numărul 23 este diferită la bărbaţi şi femei şi poartă numele de cromozomi sexuali. Există două tipuri de cromozomi sexuali: cromozomul X şi cromozomul Y. Femeile au doi cromozomi X (XX), iar bărbaţii au un cromozom X şi un cromozom Y (XY).

Cromozomul Y este de trei ori mai mic decât cromozomii X și conține mult mai puține gene decât cromozomul sexual feminin. Această diferență ar putea fi motivul pentru care bărbații au probleme de sănătate mai numeroase și o mortalitate mai mare decât a femeilor. În plus, dacă o femeie poartă pe cromozomul X o genă asociată unei boli, efectul ei poate fi contrabalansat de o genă normală pe celălalt cromozom X. Dacă un bărbat are aceeași genă asociată unei boli pe cromozomul X, el nu poate beneficia de potențiala protecție a unei gene echivalente normale pe cromozomul-pereche.

Imunitatea, un avantaj genetic al femeilor

Diferențele genetice dintre cele două sexe ar putea explica de ce femeile au o imunitate mai puternică decât bărbații. Au demonstrat-o multe studii de-a lungul timpului: în lupta cu infecțiile, femeile au un răspuns imunitar mai bun. Chiar și la vaccinuri, sexul feminin reacționează mai bine, iar imunitatea dobândită după trecerea printr-o boală este mai bună. O ipoteză este că genele suplimentare pe care le poartă cei doi cromozomi X ai femeilor controlează răspunsul imun.

Am văzut această diferență dintre femei și bărbați în lupta cu noul coronavirus: sexul masculin este mai vulnerabil în fața complicațiilor infecției COVID-19. „Este un tipar pe care l-am observat în cazul multor infecții virale ale căilor respiratorii: bărbații au complicații mai grave. Am văzut lucrul acesta și cu alte virusuri. Femeile luptă mai bine cu ele”, explica pentru publicația The New York Times expertul Sabra Klein, de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, SUA, care studiază diferențele de gen în infecțiile virale și în răspunsul la vaccinare. Acest atu al femeilor vine însă și cu un dezavantaj: le predispune la boli autoimune. Aproape 80% dintre bolnavii cu artrită reumatoidă, de lupus și cu alte boli autoimune sunt femei.

Imunitatea mai puternică ar fi un avantaj genetic al femeilor menit să crească șansele de supraviețuire ale copiilor pe care îi aduc pe lume. Cum bebelușii își iau anticorpii din laptele matern până la formarea propriului sistem imunitar, acest avantaj genetic al mamelor îi ajută să depășească o perioadă critică din viața lor.

Hormonii

Efectul protector al hormonilor feminini estrogeni asupra sistemului cardiovascular este binecunoscut și incontestabil. Acest efect explică de ce bolile cardiovasculare apar la femei, în medie, cu 10 ani mai târziu decât la bărbați. Odată cu menopauza, hormonii estrogeni se diminuează brusc și, din păcate, suplimentarea lor nu le scade femeilor riscul de infarct, accident vascular cerebral sau tromboză.

Pe de altă parte, și testosteronul, cel mai important hormon masculin, le aduce bărbaților multe beneficii pentru sănătate, dar vine și cu un dezavantaj. El favorizează asumarea de riscuri și dezvoltarea de adicții precum consumul de alcool, după cum au demonstrat-o studiile.

Testosteronul „alimentează” și bolile prostatei, atât pe cele benigne (adenomul de prostată), cât și pe cele maligne (cancerul de prostată). Chiar și așa, hormonul masculin nu poate fi acuzat pentru diferența de longevitate dintre bărbați și femei, ba din contră. Aproape la fel de mulți bărbați sunt diagnosticați cu cancer de prostată cum sunt depistate femei cu cancer de sân, dar acesta din urmă face cu 45% mai multe victime decât cancerul de prostată. Dacă adăugăm la femei și alte boli, cum sunt tumorile uterine sau ovariene, femeile sunt sexul slab pe problemele aparatului reproducător.

Atât estrogenul, cât și testosteronul mențin oasele puternice, dar hormonii sexuali îi avantajează pe bărbați în acest caz. Pe măsură ce îmbătrânesc, nivelul testosteronului scade lent, cu circa 1% pe an, în vreme ce estrogenul scade abrupt la menopauză, favorizând osteoporoza.

Metabolismul

Prostata nu este cea mai mare vulnerabilitate a bărbaților, așa cum mulți sunt tentați să creadă. Metabolismul, în schimb, este călcâiul lui Ahile pentru ei.

Colesterolul

Pune sexul masculin într-un pericol mai mare de infarct, accident vascular cerebral și boală arterială periferică. Ereditatea joacă și ea un rol în reglarea nivelului de colesterol, dar diferențele de gen sunt mai importante. Femeile au niveluri mai mari de colesterol HDL, colesterolul „bun” asociat unui risc mai mic de boli cardiovasculare. Potrivit medicilor Universității Harvard, nivelul este de 60,3 mg/dL versus 48,5 mg/dL, în medie. În privința colesterolului LDL, considerat periculos, nu sunt diferențe de gen, altele decât cele care au legătură cu stilul de viață.

Ghidurile internaționale recomandă tuturor adulților cu vârsta peste 20 de ani efectuarea unui profil lipidic o dată la 5 ani. Acesta trebuie să includă colesterolul total, colesterolul LDL, HDL și trigliceridele. Bărbații cu vârsta peste 45 de ani și femeile peste 55 de ani ar trebui să verifice aceste valori o dată pe an.

Diabetul

Dintre tulburările metabolice, în România, diabetul afectează mai mult sexul masculin. Cel mai mare studiu din țara noastră cu privire la prevalența diabetului zaharat, denumit PREDATORR, arată că, per total, numărul bărbaților diagnosticați cu această boală este mai mare decât al femeilor (10,7% versus 7,9%).

Verificarea periodică a glicemiei printr-o simplă analiză de sânge este cea mai bună modalitate de a preveni diabetul zaharat de tip 2, cea mai frecventă formă de boală. Cu toate acestea, 31% dintre români, bărbați și femei deopotrivă, și-au măsurat glicemia „acum mai mult de un an” sau nu au făcut această analiză niciodată, semnalează un sondaj efectuat de Forumul Român de Diabet. 7 din 10 români au ajuns pentru prima oară la medic în stadii avansate ale bolii, cu complicații deja instalate, lucru care explică faptul că decesele cauzate de diabet sunt de două ori mai numeroase în România decât în țările mai dezvoltate din Europa.

Pentru că diabetul afectează un procent important din populație, măsurarea glucozei serice trebuie să facă parte din testele de rutină efectuate anual atât de bărbați, cât și de femei. Analiza ar trebui repetată la 6 luni dacă aveți factori de risc pentru această boală: istoric familial de diabet, exces ponderal (indice de masa corporală mai mare de 25, dar și o circumferință mare a taliei), hipertensiune arterială și un nivel crescut al trigliceridelor sau scăzut al colesterolului HDL (colesterolul „bun”). Riscul de diabet crește după 45 de ani.

Obezitatea

Este o altă tulburare de metabolism, afectează mai mulți bărbați decât femei în România, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor europene (excepție fac Olanda, Lituania, Letonia și Turcia), arată cel mai recent raport „Sănătatea pe scurt: Europa”, publicat în noiembrie 2020. Excesul ponderal este o problemă cu atât mai mare pentru bărbați din cauza modului diferit în care este distribuită grăsimea pe corp. La femei, țesutul adipos se adună în special pe șolduri și pe coapse. La bărbați, el se depune mai degrabă în zona abdomenului. Această grăsime, cunoscută bărbaților ca „burta de bere”, se poate acumula și visceral, în jurul organelor interne. Țesutul adipos visceral secretă substanțe cu rol inflamator și poate afecta echilibrul hormonal.

Cu cât talia este mai mare, cu atât crește și riscul de a avea grăsime viscerală. O talie mai mare de 100 de centimetri la bărbați și de 90 de centimetri la femei crește riscul de infarct, accident vascular, hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip 2, hepatită (steatohepatită) și cancer colorectal.

Comportamentul

Obezitatea este considerată o problemă metabolică, dar ea apare, de regulă, pe fondul unui stil de viață nesănătos. Factorii biologici explică doar parțial diferența de speranță de viață pentru cele două sexe. Cei comportamentali nu sunt deloc de neglijat, iar bărbații sunt dezavantajați și la acest capitol.

Asumarea de riscuri

Este o trăsătură a sexului masculin, dar nu știm (încă) în ce măsură o putem pune pe seama cromozomului Y masculin, a testosteronului, a modelelor sau a normelor culturale. Cel mai probabil, contribuie toate la un loc, dar cert este că bărbații își asumă mai multe riscuri decât femeile și plătesc cu sănătatea proprie. De la accidente, traume și până la consum de substanțe, toate le generează probleme de sănătate și le influențează speranța de viață.

Fumatul

În România, numărul bărbaților care fumează este de patru ori mai mare decât al femeilor – 32%, vs. 8%, conform Profilului de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea, publicat de Comisia Europeană.

Consumul de alcool

Aceeași statistică europeană semnalează o problemă majoră cu consumul excesiv de alcool în România, în special în rândul bărbaților. Peste 50% dintre ei au raportat un consum excesiv în mod regulat.

Alimentația

În general, se consideră că femeile au obiceiuri alimentare mai sănătoase decât bărbații. Un raport privind starea de nutriție a românilor publicat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) în 2018 arată însă că bărbații și femeile mănâncă aproape la fel de nesănătos. Pentru ambele „tabere”, aportul mediu de grăsimi saturate (nesănătoase) este peste cel recomandat, cel de grăsimi polinesaturate este mai mic decât ar trebui, iar consumul de fibre alimentare ajunge la numai o treime din cantitatea recomandată. Femeile consumă mai mulți carbohidrați decât bărbații.

Sportul

Studiul INSP mai arată că numărul bărbaților și femeilor care nu practică deloc activități fizice este aproape egal, dar mai mulți bărbați decât femei depun activități fizice moderate sau intense. Pe de altă parte, ca timp alocat sportului, femeile depășesc bărbații.

Controalele medicale

Reticența bărbaților în privința controalelor medicale de rutină este cunoscută, la fel ca și tendința să amâne vizitele la medic dacă au probleme de sănătate. Surprinzător este că bărbații se consideră mai sănătoși decât femeile, dacă privim un sondaj Eurostat. Tocmai această supraevaluare a propriei sănătăți este încă un motiv pentru care stau mai rău la acest capitol. Având o percepție greșită asupra stării lor de sănătate, își neglijează problemele și fac mai puține controale medicale.

Factorii sociali

Ultimii, dar nu cei din urmă ca importanță sunt factorii sociali care fac diferența de gen în privința problemelor de sănătate.

Locuri de muncă solicitante

În continuare, numărul bărbaților îl depășește pe cel al femeilor în meseriile riscante sau solicitante fizic. Cu toate acestea, situația pare să se echilibreze în privința stresului, fiindcă tot mai multe femei renunță la rolul tradițional din familie și sunt expuse stresului la locul de muncă. Ba mai mult, femeile se stresează la serviciu mai mult decât bărbații, încercând să jongleze între carieră și viața de familie, potrivit unui studiu citat de publicația The Guardian.

Conexiunile sociale

Relațiile interpersonale sunt ca un medicament, dar bărbații nu stau bine nici la acest capitol. Conexiunile sociale au un impact direct asupra sănătății noastre fizice, iar lipsa lor poate duce chiar și la o creștere a riscului de deces, după cum o demonstrează acest studiu din Jurnalul American de Epidemiologie.

O explicație vehiculată de specialiști este că legăturile sociale au efect calmant, reducând nivelul de cortizol din organism. În doze moderate, cortizolul, mai cunoscut ca hormonul stresului, este foarte benefic, însă nivelul crescut sau prelungit al său în sânge are numeroase efecte negative: scade imunitatea, crește glicemia și tensiunea arterială, duce la probleme tiroidiene.

Nu putem interveni asupra cromozomilor și hormonilor pentru a ne bucura de o viață mai lungă și mai sănătoasă, dar sunt lucruri pe care le putem schimba ca să atingem acest obiectiv. Bărbații au toate șansele să prindă din urmă femeile la speranța de viață schimbând unele obiceiuri sau concepții. Cu siguranță că femeile nu sunt de pe Venus, la fel cum nici bărbații nu sunt de pe Marte, dar ele au câteva atuuri care le ajută să trăiască mai mult pe Pământ: sunt mai conectate social, au mai puține vicii, își asumă mai puține riscuri și, poate cel mai important, au mai multă grijă pentru sănătate.

Analize pentru femei și bărbați

Pentru că există diferențe de gen în privința bolilor care afectează femeile și bărbații, analizele și investigațiile generale recomandate sunt și ele diferite. Setul de analize pentru femei ar trebui să depisteze în stadii incipiente diabetul, bolile cardiovasculare, afecțiunile hepatice, obezitatea și anemiile. 

Un profil pentru monitorizarea stării de sănătate a femeilor este disponibil AICI. 

Profilul de analize pentru bărbați conține teste care ajută la identificarea afecțiunilor cardiovasculare, renale, hepatice, diabetului și a predispoziției către obezitate. 

Un profil pentru monitorizarea stării de sănătate a bărbaților este disponibil AICI.