7 semne pe față ale cortizolului crescut. Ce recomandă dermatologul în caz de stres cronic

Stresul se reflectă pe față, afectând pielea printr-o serie de procese biologice complexe. Hormonii stresului, precum cortizolul, adrenalina și noradrenalina declanșează o serie de reacții care perturbă metabolismul cutanat, contribuind la probleme precum acneea, pielea uscată și ridurile.

„Cortisol face“, o expresie care a făcut milioane de vizualizări pe TikTok, nu este întru totul explicabilă medical – doar persoanele cu sindrom Cushing pot manifesta simptomele promovate în social media ca fiind un efect al nivelului crescut de cortizol pe fond de stres. Totuși, este adevărat că un exces de hormoni ai stresului în corp poate afecta aspectul tenului, explică medicul dermatolog Alice Brînzea.

Creșterea nivelului de cortizol, de exemplu, stimulează producția de sebum, potrivit unui studiu din 2024, înfundând porii și ducând la apariția sau agravarea acneei. În plus, stresul menține un nivel ridicat de inflamație în organism, afectând în mod negativ afecțiuni cronice precum eczema, psoriazisul și rozaceea. De asemenea, pielea devine mai vulnerabilă la deshidratare și pare ternă și lipsită de vitalitate.

În perioadele de stres, cearcănele și edemele pleoapelor devin mai vizibile, iar pielea începe să piardă colagen și elastină, accelerând astfel îmbătrânirea prematură și formarea ridurilor. În final, hormonii de stres pot influența și pigmentarea pielii, cu apariția petelor maronii și agravarea melasmei.

7 tehnici pentru a combate stresul cronic

---

„Cei mai cunoscuți hormoni de stres, precum cortizolul, adrenalina și noradrenalina, au un impact profund asupra pielii, influențând negativ metabolismul cutanat încă de la nivel celular.”

– Conf. dr. Alice Brînzea, medic specialist în Dermatovenerologie și Geriatrie-Gerontologie

---

Cortizolul agravează acneea

Unul dintre cele mai frecvente moduri în care stresul își face simțită prezența pe față este prin apariția sau agravarea acneei. „Creșterea producției de cortizol în situații de stres declanșează o creștere a producției de sebum de către glandele sebacee” explică medicul dermatolog. Cortizolul, cunoscut drept „hormonul stresului”, este responsabil pentru stimularea excesivă a acestor glande, consecința fiind înfundarea porilor și formarea leziunilor acneice.

Chiar dacă acneea poate avea multiple cauze, de la dezechilibre hormonale la factori genetici, stresul cronic contribuie declanșarea și severitatea acestei afecțiuni. Potrivit dermatologului, episoadele de acnee pot apărea chiar și în situațiile în care pielea nu a prezentat probleme anterioare, iar în cazurile deja existente, acestea se pot agrava.

Există dovezi științifice care susțin această legătură între stres și acnee. Un studiu care a inclus studenți la medicină, cu vârste cuprinse între 22 și 24 de ani, a arătat că stresul ridicat este corelat cu o creștere semnificativă a severității acneei. De asemenea, un alt studiu epidemiologic realizat în Coreea de Sud în 2011 pe 1.236 de persoane a identificat stresul, alături de lipsa somnului și consumul de alcool, ca fiind cauze ale agravării acneei.

• Citește și: Acneea la adulți și la adolescenți. Cum o tratezi eficient ca să nu mai apară

Eczema, psoriazisul și rozaceea „explodează” în perioadele stresante

Stresul poate fi și un declanșator major al inflamației cronice, un factor care afectează în mod direct sănătatea pielii. Conf. dr. Alice Brînzea subliniază că „Stresul induce și întreține un status inflamator în organism, care se reflectă inclusiv la nivelul pielii prin inflamație cronică“.

Acest lucru înseamnă că unele afecțiuni preexistente, precum eczema, psoriazisul sau rozaceea, pot fi exacerbate sau chiar declanșate în momente de stres intens. De exemplu, psoriazisul, o boală inflamatorie autoimună, poate deveni mult mai sever în perioadele de stres prelungit, iar rozaceea, o afecțiune caracterizată prin roșeață și inflamație la nivelul feței, se poate accentua.

Mai mult decât atât, stresul slăbește sistemul imunitar, permițând unor bacterii precum Demodex folliculorum să se multiplice în exces, ducând la inflamarea și infecția foliculilor de păr. În același timp, funcția de barieră a pielii este afectată, lăsând-o mai vulnerabilă în fața agenților iritanți și a infecțiilor. Potrivit unor cercetări care au studiat legătura dintre creier și piele, stresul poate influența negativ capacitatea pielii de a se proteja și de a se vindeca, așadar afecțiunile dermatologice, odată apărute, pot deveni mai persistente și mai dificil de tratat.

• Citește și: Cum putem ține sub control psoriazisul. „Suferința bolnavilor merge până la depresie și tendință de suicid”

Pielea uscată și deshidratată

Un alt efect al stresului asupra pielii este deshidratarea, un fenomen ce rezultă din alterarea funcției de barieră a pielii. „Cortizolul alterează keratinocitele, celulele din stratul exterior al pielii, ceea ce conduce la pierderea capacității pielii de a reține apă“, afirmă medicul dermatolog.

Această deshidratare se manifestă adesea prin piele uscată, ternă, predispusă la iritații și sensibilitate. Stratul exterior al pielii este responsabil pentru menținerea umidității și pentru protecția împotriva factorilor externi, însă atunci când această funcție este compromisă, pielea devine mult mai vulnerabilă.

În timpul perioadelor de stres intens, chiar și factorii externi minori, cum ar fi fluctuațiile temperaturii sau utilizarea produselor cosmetice agresive, pot duce la deshidratare și iritații ale pielii.

Inclusiv stresul prenatal declanșează un fenotip de eczemă la nou-născuți (prin mecanisme neuroimune), potrivit unui studiu din august 2025, ceea ce relevă cât de devreme poate acționa axa stres-piele.

• Citește și: Este ureea un tratament-minune pentru pielea uscată?

Stresul se reflectă pe față prin cearcăne și ochi umflați

Un semn vizibil al stresului este apariția cearcănelor și a edemelor pleoapelor. Stresul afectează în mod direct calitatea somnului, iar lipsa somnului contribuie la inflamarea țesuturilor din jurul ochilor.

„Lipsa somnului și nivelurile crescute de cortizol duc la dilatarea vaselor de sânge din zona ochilor, rezultând astfel cearcăne și pungi sub ochi.“

– Conf. Dr. Alice Brînzea, medic specialist în Dermatovenerologie și Geriatrie-Gerontologie

Dilatarea vaselor de sânge face ca pielea subțire din jurul ochilor să capete un aspect întunecat și inflamat.

Ridurile și îmbătrânirea prematură

Deși îmbătrânirea este un proces natural, stresul contribuie la accelerarea acestui fenomen. Potrivit dermatologului, „hormonii de stres, în special cortizolul, accelerează descompunerea colagenului și elastinei, proteinele esențiale pentru elasticitatea pielii“. Colagenul și elastina sunt responsabile pentru menținerea fermității și elasticității pielii, iar pierderea lor duce la formarea ridurilor și a liniilor fine. În plus, mimica specifică stresului, cum ar fi încruntarea frunții sau strângerea maxilarului, contribuie la accentuarea ridurilor de expresie.

O cercetare publicată în ianuarie 2025 în revista Journal of Cosmetic Dermatology a demonstrat că persoanele care suferă de stres psihologic cronic moderat au o piele mai „obosită“ decât cele mai puțin stresate. Practic, pielea lor are o capacitatea antioxidantă redusă, bariera de protecție scăzută și o textură mai neregulată – riduri fine și microrelief mai vizibile cu aproximativ 33% față de persoanele cu un nivel mai mic de stres. În laborator, același tip de hormoni a provocat „micorupturi” la nivelul ADN-ului celulelor pielii, a frânat producția de elemente care îi dau fermitate (cum este colagenul) și a încetinit vindecarea, adică stresul cronic chiar accelerează îmbătrânirea vizibilă și repararea pielii, nu doar „o face să pară obosită”.

Un alt efect al stresului asupra pielii este reducerea capacității acesteia de a se regenera și de a produce noi celule. Potrivit unui studiu publicat în revista Nature în 2020, activitatea sistemului nervos simpatic, declanșată de stres, poate afecta negativ celulele stem responsabile pentru regenerarea pielii și a părului. Aceste schimbări duc la apariția ridurilor și la un proces accelerat de îmbătrânire prematură a tenului, mai ales în contextul stresului cronic.

Petele pigmentare și melasma

Dereglările pigmentare sunt un alt semn al stresului cronic, mai ales în cazul persoanelor predispuse la melasma. „Stresul poate declanșa sau agrava melasma, o afecțiune caracterizată prin pete maronii care apar pe față“, explică medicul. Această afecțiune este cauzată de hormonii stresului, care afectează activitatea melanocitelor, celulele responsabile cu producția pigmentului melanină. În perioadele de stres, aceste celule pot produce exces de pigment, ducând la apariția petelor maronii sau la agravarea celor deja existente.

Melasma este adesea asociată cu expunerea la soare, fluctuațiile hormonale sau utilizarea anumitor medicamente, însă stresul intens este considerat un factor major de risc. Gestionarea stresului și utilizarea produselor cosmetice adecvate, cum ar fi cremele de protecție solară și serurile pentru depigmentare, pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la prevenirea agravării acestora.

• Citește și: Petele pigmentare pe față, semne de la soare, de la acnee sau dereglări hormonale. Cu ce tratamente le poți elimina

Reacțiile alergice cutanate

Pielea devine mult mai sensibilă și reactivă la factorii externi în perioadele de stres intens.

„Hormonii de stres stimulează mastocitele, celule din piele care eliberează histamină, declanșând astfel reacții alergice, urticarie sau prurit.“

– Conf. Dr. Alice Brînzea, medic specialist în Dermatovenerologie și Geriatrie-Gerontologie

Mastocitele sunt celule implicate în răspunsurile imune ale pielii, iar activarea lor excesivă poate duce la erupții cutanate și alte reacții alergice. Astfel, persoanele aflate în perioade de stres prelungit pot experimenta o sensibilitate crescută la substanțe precum parfumurile, detergenții sau chiar factorii de mediu, cum ar fi temperaturile extreme.

De asemenea, pielea sensibilizată este mai predispusă la iritații și deshidratare. Pentru a evita agravarea acestor simptome, dermatologii recomandă o rutină de îngrijire blândă, adaptată nevoilor specifice ale pielii, în special în perioadele de stres. Produsele care conțin antioxidanți și ingrediente calmante pot ajuta la reducerea iritațiilor și la protejarea pielii împotriva agresiunilor externe.

• Citește și: Tot ce trebuie să știi despre alergii

Rutina de îngrijre a pielii

„Fiecare organism răspunde diferit la perioadele de stres intens. Rutina zilnică ar trebui adaptată în aceste perioade, astfel încât să țintească și să atenueze principalele dezechilibre/modificări care se instalează în contextual unor astfel de situații.”

– Conf. Dr. Alice Brînzea, medic specialist în Dermatovenerologie și Geriatrie-Gerontologie

Pentru a limita efectele stresului asupra pielii, medicul recomandă o serie de atitudini precum:

• odihnă și însușirea unor tehnici de relaxare;
• hidratare conform vârstei și greutății corporale;
• evitarea expunerii la soare fără a aplica produse cosmetice cu SPF 50+  și reaplicarea acestora la fiecare două ore pe durata expunerii;
• alimentație echilibrată, bogată în antioxidanți naturali (legume, fructe), aport proteic echilibrat (suplimente cu colagen);
• suplimente alimentare cu efect imunomodulator și antioxidant (vitamina D, vitamina C, zinc);
• curățare temeinică a tenului cu produse care produc microexfoliere astfel încât procesul de regenerate a tenului să fie accelerat;
• aplicarea zilnică a produselor de hidratare  alături de serumuri adaptate vârstei și nevoilor tenului (antioxidanti, modulatori ai sintezei de pigment, biorevitalizare, reglare producție sebum etc);
• proceduri mimim invazive de stimulare a sintezei de colagen (microdermabraziune, peelinguri, microneedling, mezoterapie) efectuate periodic.

Medic: „Niacinamida este deosebit de benefică pentru pielea grasă.“ Când și cum se introduc niacinamidele în rutina de îngrijire a tenului

Recomandări speciale în perioadele stresante

Pentru persoanele care se confruntă frecvent cu situații stresante, medicul dermatolog recomandă:

• antioxidanții administrați oral sub forma suplimentelor alimentare, administrați topic sau livrati intradermic cu ajutorul mezoterapiei sau procedurilor de microneedling;
• biorevitalizare (cu ace – microneedling/mezoterapie/ peeliguri/ proceduri laser);
• reglatori ai sintezei de sebum (suplimente alimentare, microneedling si mezoterapie cu produse adaptate tipului de ten, peeling);
• reglatori ai sintezei de pigment (creme, serumuri, peeling-uri, mezoterapie, microneedling, laserterapie).