Vacanța poate influența starea psihică încă din perioada în care este planificată, iar efectele nu dispar neapărat odată cu revenirea acasă. O meta-analiză care a reunit 32 de studii din nouă țări a scos la iveală că îmbunătățirea stării de bine se poate menține timp de câteva săptămâni, mai mult decât indicau cercetările anterioare.
Lucrarea, publicată în Journal of Applied Psychology de o echipă de la Universitatea din Georgia, SUA, arată că durata acestor beneficii depinde mai puțin de destinație și mai mult de felul în care este petrecut concediul. Detașarea de muncă, activitatea fizică și experiențele cu semnificație personală par să prelungească efectele pozitive după întoarcere.
Vacanțele sunt analizate separat de activitățile obișnuite din timpul liber deoarece presupun o desprindere mai clară de rutină și de obligațiile zilnice.
„Din perspectivă psihologică, această distincție este importantă”, a explicat Nanxi Yan, specialistă în recuperare și stare de bine, pentru revista New Scientist.
Citește șiSindromul de oboseală cronică are nevoie de un tratament complex. Medic: „Durata minimă a concediului trebuie să fie de 14 zile“Starea de bine se îmbunătățește încă dinainte de plecare
Meta-analiza coordonată de Ryan Grant, doctorand în psihologie la Universitatea din Georgia, a reunit 32 de studii și 256 de estimări ale mărimii efectului. Cercetările mai vechi indicau că efectele vacanței sunt reduse și dispar repede, însă noua analiză a demonstrat că acestea pot fi mai pronunțate și mai îndelungate decât se credea.
Starea de spirit începe să se îmbunătățească încă din perioada care precedă plecarea, odată cu anticiparea călătoriei. Potrivit estimării rezultate din analiză, starea de bine ar putea reveni la nivelul de dinaintea concediului după aproximativ 43 de zile, deși autorii atrag atenția că durata exactă nu poate fi stabilită deocamdată.
Rezultatele au variat în funcție de durata concediului, de cultura fiecărei țări și de numărul zilelor libere garantate prin lege. A contat și gradul de deconectare mentală de serviciu.
„Dacă nu ești la muncă, dar continui să te gândești la job în vacanță, ai putea la fel de bine să fii la birou”, a explicat Grant.
Mișcarea s-a numărat printre factorii cel mai puternic asociați cu îmbunătățirea stării de bine. Plimbările lungi, drumețiile și exercițiile în aer liber au contat mai mult decât confortul sau luxul sejurului.
Citește șiCe să nu uiți când pleci în vacanță. Lucrurile esențiale pe care e bine să le treci pe listăActivitățile care prelungesc efectele vacanței
Durata beneficiilor depinde și de tipul experiențelor trăite în concediu. Graeme McLean, specialist în științe comportamentale la School of Business din cadrul Universității St. Andrews, din Scoția, distinge între starea de bine hedonică, bazată pe plăcere și relaxare, și cea eudaimonică, asociată cu dezvoltarea personală, sentimentul de împlinire și găsirea unui sens.
Ai tot ce îți trebuie, dar simți un gol interior? De ce sensul contează mai mult decât fericirea
Citește articolul„În vacanță, starea de bine hedonică poate proveni din timpul petrecut pe plajă, mâncarea bună sau confortul hotelului. Starea de bine eudaimonică poate apărea după finalizarea unei drumeții dificile, din contactul cu o cultură nouă sau din relațiile create cu alți călători”, a explicat McLean.
Într-un studiu publicat în Annals of Tourism Research, McLean și Mohammed Aldossary, cercetător la King Faisal University din Arabia Saudită, au urmărit 241 de persoane aflate în grupul celor care plecau în vacanță și 221 de persoane într-un grup de control. După întoarcere, creșterea stării de bine hedonice, asociate plăcerii și relaxării, s-a estompat mai repede. În schimb, starea de bine eudaimonică, legată de sentimentul unui scop, dezvoltarea personală și relațiile cu ceilalți, era încă semnificativ mai ridicată decât nivelul inițial la opt săptămâni după vacanță.
Autorii recomandă, prin urmare, ca vacanțele să includă atât momente de odihnă și distracție, cât și activități care au o semnificație personală, precum descoperirea unei culturi, învățarea unei deprinderi sau depășirea unei provocări.
Citește șiCărți de citit la plajă. Ce lecturi captivante să iei cu tine în vacanțăCele opt elemente ale unei vacanțe reușite
Pornind de la cercetările despre starea de bine hedonică și cea eudaimonică, specialista în recuperare Nanxi Yan a identificat opt elemente care pot influența experiența unei vacanțe:
- Conectarea, prin timpul petrecut cu familia, prietenii, partenerul sau oamenii întâlniți în timpul călătoriei, dar și prin apropierea de natură.
- Autonomia, adică libertatea de a alege activitățile în funcție de propriile preferințe, fără un program impus de ceilalți.
- Sentimentul de reușită, obținut prin depășirea unei temeri, finalizarea unei activități dificile sau învățarea unei deprinderi.
- Noutatea, prin experiențe, locuri și activități diferite de cele obișnuite.
- O mai bună înțelegere de sine, prin experiențe care scot la iveală valori, interese sau capacități personale.
- Schimbarea stării emoționale, prin momente de confort, plăcere, entuziasm sau uimire.
- Desprinderea de rutinele legate de job, care presupune o pauză reală de la muncă și de la obligațiile cotidiene.
- Sensul personal, dat de experiențele care oferă sentimentul că timpul petrecut în vacanță a avut valoare și semnificație.
Nu este necesar ca o vacanță să le includă pe toate. Yan recomandă alegerea acelor elemente care răspund cel mai bine nevoilor fiecărei persoane. Pentru cine caută apropierea de ceilalți, timpul petrecut cu familia sau prietenii poate fi mai benefic decât un program încărcat. Cei care au nevoie de autonomie se pot simți mai bine într-o vacanță flexibilă, fără activități stabilite pentru fiecare oră.
Sentimentul de reușită poate apărea după un curs de pictură, o drumeție dificilă sau primele lecții de scufundări, iar nevoia de noutate poate fi satisfăcută prin descoperirea unei culturi sau a unei destinații necunoscute.
„În loc să vă gândiți doar unde veți călători, puteți porni de la experiența psihologică pe care vreți să v-o ofere vacanța și apoi să o construiți în jurul acestei nevoi”, a precizat Nanxi Yan.
Potrivit cercetătoarei, concediul nu ar trebui privit numai ca o perioadă liberă, ci și ca o ocazie de a răspunde unor nevoi precum apropierea, autonomia, noutatea și sentimentul de împlinire.
Cinci-șase zile de concediu pot fi suficiente, iar destinația poate fi chiar propriul oraș
Efectele asupra stării psihice nu presupun neapărat o vacanță lungă sau costisitoare. În studiile incluse în analiză, cea mai mare îmbunătățire a apărut după cinci sau șase zile libere. Nici nivelul de confort nu a fost decisiv. Rezultate mai bune au fost observate în cazul persoanelor care au făcut mișcare, mai ales în aer liber.
Concediul poate fi petrecut și în propriul oraș, deși desprinderea de rutină poate fi mai dificilă decât în cazul unei călătorii. Pentru ca zilele libere să aibă efectul unei vacanțe, este important să nu fie transformate într-o perioadă dedicată serviciului sau treburilor amânate. Pentru o deconectare reală de rutina zilnică, Nanxi Yan recomandă o separare clară de activitatea profesională, reducerea obligațiilor casnice și alegerea unor activități diferite de cele obișnuite.
Explorarea unor locuri mai puțin cunoscute din apropiere, ieșirile în natură, timpul petrecut cu familia sau prietenii și introducerea unor mici ritualuri relaxante pot face ca zilele libere să fie percepute ca o vacanță propriu-zisă. Beneficiile depind mai puțin de distanța parcursă și mai mult de întreruperea ritmului obișnuit și de detașarea de responsabilitățile zilnice.
Citește șiCe ne liniștește mai mult mintea: marea sau muntele? Răspunsul pe care îl dau studiileCum pot fi prelungite beneficiile după întoarcerea din vacanță
Efectele vacanței pot fi menținute și după revenirea acasă. În studiul său, McLean a observat că participanții care au retrăit virtual experiența din destinația respectivă cu ajutorul unor căști de realitate virtuală și-au păstrat mai mult timp starea de bine.
Există însă și variante mai accesibile. Cercetătorul recomandă descrierea experienței într-un jurnal, realizarea unui montaj foto sau video care să fie revăzut cu atenție. De asemenea, planificarea unei noi vizite poate adăuga efectul pozitiv al anticipării. Toate aceste activități permit retrăirea mai vie a momentelor petrecute în vacanță.
„Importantă este reconectarea psihologică la experiența vacanței, într-un mod cât mai bogat și mai captivant”, a explicat McLean. Parcurgerea în grabă a fotografiilor de pe telefon nu produce același rezultat, deoarece retrăirea experienței presupune implicare și atenție.
Aproape șase din zece români nu își permit o săptămână de vacanță
Posibilitatea de a pleca în concediu diferă mult de la o țară europeană la alta. Potrivit datelor Eurostat publicate în iulie 2025, 27% din populația Uniunii Europene cu vârsta de cel puțin 16 ani nu își putea permite financiar, în 2024, o săptămână de vacanță în afara locuinței.
România avea cea mai mare pondere din UE, de 58,6%, urmată de Grecia, cu 46%, și Bulgaria, cu 41,4%. La celălalt capăt al clasamentului se aflau Luxemburg, unde proporția era de 8,9%, Suedia, cu 11,6%, și Țările de Jos, cu 13%. La nivel european, proporția a scăzut cu 1,5 puncte față de 2023 și cu peste zece puncte în ultimul deceniu.
