8 indicii ale unui șef bully. Cum îl recunoști și cum să-i faci față
De câte ori nu am văzut persoane competente care ajung să lucreze cu șefi bully alături de care își pierd treptat încrederea în sine și motivația? Unii dintre ei aleg să plece din preajma unei astfel de persoane, alții rămân pe termen lung sub vraja ei și te întrebi oare cum reușește să-i țină captivi? Dacă cei mai mulți lideri își doresc colaborarea cu membrii echipei, respectul acestora și obținerea reușitelor împreună, unii șefi nu conduc, ci domină. Nu inspiră, ci controlează. Nu construiesc încredere, ci cultivă frica. Aceștia sunt șefii agresori sau bully, cum îi mai numim.
Bullying la locul de muncă
În mod obișnuit, bullying-ul se referă la rănirea repetitivă, intenționată a unei persoane sau a unui grup de către o altă persoană sau grup, în care relația implică un dezechilibru de putere. Bullying-ul poate fi fizic, verbal sau psihologic. Se poate întâmpla față în față sau online.
Când este vorba de mediul profesional, un șef bully este un manager care folosește comportamente abuzive, intimidante sau umilitoare față de cei pe care îi coordonează. Deși poate părea eficient pe termen scurt – prin teamă, control sau rezultate forțate – acest tip de șef generează climate toxice, epuizare emoțională și scăderea motivației.
La job ne petrecem o parte importantă din viață și mulți dintre noi ajung să fie de-a dreptul acaparați de muncă, mai ales dacă mediul de lucru nu este unul în care să ne simțim confortabil, să ne putem dezvolta și să simțim că avem un sens. La evenimentul #ReFericirea, de sâmbătă, 12 aprilie 2025, de la ARCUB, expertul HR Andra Pintican va oferi soluții concrete și probate pentru problemele de la birou care pun în pericol echilibrul muncă-viață personală. Dacă și tu simți mai mult presiune decât satisfacție la job, vino și tu la ReFericirea să discuți cu specialiștii prezenți la eveniment.
Locurile sunt limitate. Rezervă-ți acum biletul AICI.
Comportamente tipice ale unui șef bully
O serie de comportamente sunt frecvent întâlnite (din păcate), și devin adesea motivul pentru care multe persoane ajung să își dea demisia sau, dacă rămân în acel loc de muncă, resimt stres, anxietate, probleme de somn și în relațiile cu ceilalți etc. Iată câteva dintre aceste comportamente toxice pe care este important să le identificăm drept agresiuni, și nu „moduri stricte de a motiva”:
- Critică frecvent, individual sau în public, uneori își atacă și aliații, are nevoia constantă de a-și exprima puterea;
- Ignoră sau minimalizează meritele celorlalți.
- Trece peste granițele personale, făcând remarci jignitoare sau intruzive și nu au remușcări legate de faptul că îi rănesc pe alții.
- Amenință constant cu sancțiuni, folosind frica drept mijloc de control.
- Nu pot suporta constrângerile; deseori încearcă să elimine regulile sau să justifice încălcarea acestora de către ei sau aliații lor.
- Manipulează adevărul pentru a-și atinge scopurile, minte lejer și nu vede o problemă în acest lucru (se ghidează interior prin convingerea că „scopul scuză mijloacele”).
- Sabotează sau izolează membrii echipei percepuți ca „incomozi”, motivând adesea totul „în numele corectitudinii”.
- Practică favoritismul – susține doar persoanele care îl aprobă necondiționat. Alege aliați care să-i susțină și să-i promoveze ideile.
Dacă toate comportamentele de mai sus pot fi ușor de recunoscut, șefii bully manifestă și o serie de comportamente subtile prin care țin captive victimele:
Transformă orice discuție în ceva personal
Dacă tu dorești să discuți despre un proiect sau o acțiune de interes pentru tine, șeful bully va transforma discuția într-un dialog de tip câștigător – pierzător, mereu în defavoarea ta. Va scoate mereu în evidență ce nu este ok la tine (fie că este despre ceva ce faci tu, despre aspectul tău, cum ești îmbrăcat sau IQ-ul tău) și de ce trebuie să faci cum spune el.
Nu este vorba doar de a câștiga o ceartă. Un șef agresor îți va induce constant sentimentul că ceva nu este în regulă cu tine. Găsește subiecte și argumente total neașteptate prin care să te umilească sau să te domine. Cumva te gândești că te-ai pregătit foarte bine pentru discuția cu această persoană și întotdeauna reușește să te surprindă negativ și să percepi că ai garda jos.
Aceștia pot adopta o poziție corporală, o expresie facială sau un ton al vocii care declanșează un sentiment de pericol în tine. Totuși, dacă îi provoci pe bully, aceștia vor spune că nu au spus nimic greșit: „doar sunt sincer/ă” sau „doar încerc să ajut”. Transformă mesajul în ceva personal într-un mod ușor de negat, dar tu te simți amenințat fizic sau emoțional. Dacă sunt și alții în jur, s-ar putea să simți că reputația ta în grup este în pericol. În acest fel, ei te pot umili în timp ce spun că nu te umilesc: „Nu a fost mare lucru”. Pe principiul „am spus și eu așa”, eventual „Ce sensibil/ă ești”.
Iluzia adevărului
Printr-o comunicare simplă, repetitivă și emoțională reușește să creeze acea „iluzie a adevărului”. Repetând constant aceleași idei, chiar dacă sunt false, ascultătorii ajung să le trateze ca fiind adevăruri pentru că au fost auzite de nenumărate ori. Șeful bully va utiliza emailul și orice canal de comunicare în organizație pentru a domina orice conversație și a crea percepția că e peste tot și e amenințător.
Controlul este mai important pentru acești șefi, precum și păstrarea poziției mult râvnite. Deși în spatele comportamentului se pot afla nesiguranțe și neîncredere, acestea sunt temeinic ascunse sub un comportament ce denotă opusul lor. O astfel de persoană va părea invulnerabilă și impasibilă la vulnerabilitățile altora, pe care le va manipula.
E important să fim atenți la modul în care anumite comportamente de bullying sunt etichetate drept semne de „putere”, de „siguranță de sine” sau „succes” și să schimbăm modul în care ne raportăm la aceste agresiuni, chiar dacă sunt asupra altora și nu ne vizează direct.
Un șef bully va activa doar emoțiile primare
De regulă, un șef bully activează doar emoțiile primare de frică, furie sau iubire/ loialitate, întrucât el doar în acest registru funcționează, scopul lui nefiind unul de creștere și bunăstare a echipei sau organizației. Mereu va pune presiune și va fi nemulțumit, iar orice ai face tu, ca angajat, nu va fi suficient.
Un șef bully va folosi frica lăsând mereu impresia unei situații de criză: „Este o situație foarte gravă, dar mă ocup eu să vă fie bine”. Dacă suntem atenți, vom observa că nu oferă detalii despre ce se întâmplă sau ce își propune să facă, nu oferă detalii concrete, doar induce frica și se poziționează în rol de „salvator”.
Dacă urmărești discursul unui astfel de șef, descoperi că sunt erori de logică, presărate minciuni, că spune orice îl ajută să creeze situația de criză, în care cel din față simte frică intensă, iar el sau ea este salvator. Din cauza emoției intense (frică, furie), cel care ascultă uneori nu mai este atent la firul logic și „simte” că cel din față spune un adevăr. „Ești un dezastru, ar trebui să îți fie rușine. Ai încredere în mine și fă doar ce îți spun eu… știu eu mai bine”.
Furia: în situația de criză prezentată de șeful bully, întotdeauna există un răufăcător spre care cei care ascultă sunt ghidați să își orienteze atenția. „Oamenii aceia vor slujba ta și vor face orice ca să ți-o ia. Sunt oameni groaznici. Trebuie să ai încredere doar în mine”.
Iubirea este o altă emoție pe care o resimți față de acest șef care te determină să crezi orice spune el prin metodele lui de comunicare repetitive, emoționale, menite să asigure loialitatea ta. Îți repetă constant câte a făcut pentru tine și câte vrea să facă, cât de îndatorat ești față de acest șef, astfel încât să ai mereu sentimentul că nu e suficient cât faci, că e nevoie de și mai mult din partea ta pentru a-l mulțumi.
Aceste povești sunt concepute pentru a activa emoțiile de mai sus, prin utilizarea de sunete (tonul vocii exprimă mereu o încredere în sine, cuvintele care induc frica sunt apăsate, repetate) și cuvinte (exagerări precum „întotdeauna”, „niciodată”) de putere.
Au o abilitate foarte bună de a se juca cu victima, de a-i crea mereu senzația de a nu fi de-ajuns, de a i se trage preșul de sub picioare, de a crea poveșți presărate de minciuni și invenții doar pentru a distrage atenția de la realitatea pe care o simte cealaltă persoană.
Deși unele comportamente seamănă cu cele ale liderilor narcisici, nu este o suprapunere de 100%. Într-adevăr, unii narcisici pot manifesta comportamente de bullying, iar unii șefi bully pot fi narcisici.
De ce uneori tolerăm agresiunile?
Totodată, din păcate, aceste comportamente sunt manifestate și de unii părinți în relația cu copiii lor. Ei își pot teroriza propriii copii și aceștia ajung să trăiască doar în emoții neplăcute. Ulterior, ei sunt angajații care rezistă pe termen lung lângă un șef bully… pentru că sunt obișnuiți deja. Nu ar strica, din când în când, să ne întrebăm cum de reușim să tolerăm un astfel de șef, cum de „îi facem față”, unde am învățat acest lucru?
Știu că adesea ne vom spune că avem nevoie de un loc de muncă sau că nu ne este ușor să renunțăm la un venit, dar alteori vom integra bullying-ul considerându-l pe bună dreptate, vom lupta să demonstrăm că suntem valoroși în fața celor care nu sunt dispuși să ne accepte valoarea, vom îndura agresiunile și ne vom minți că nu putem schimba nimic.
În orice companie este importantă puterea grupului, de aceea e important să luăm partea celor care sunt în rol de victimă, să nu fim pasivi, să reclamăm în grup comportamentele de bully ale unui ins, fie că ne este șef sau coleg. Iar dacă situația nu poate fi schimbată, să ne căutăm un alt loc de muncă, să ne preocupăm de sănătatea noastră mintală, să nu acceptăm tratamentele injuste sau abuzive.
- Citește și: Ce putem face pentru a diminua stresul la muncă
