Cum să faci față răutăților „gratuite”. „Credeam că sunt doar glume proaste, dar în timp au devenit tot mai dure și mai dese”
Răutățile gratuite pot avea un impact negativ asupra stării noastre emoționale și psihologice, afectându-ne încrederea în sine, în ceilalți și calitatea vieții. Deși expresia include cuvântul „gratuit” nu înseamnă că răutățile sunt justificabile dacă ne simțim îndreptățiți sau reclamăm „un motiv”. În practică, toate răutățile sunt „gratuite” și avem alternativa de a proceda diferit, cu compasiune. Iată, totuși, care sunt mecanismele psihologice din spatele agresiunii verbale și câteva strategii bazate pe studii științifice pentru a gestiona mai eficient aceste situații.
Originile comportamentului agresiv
Comportamentul agresiv gratuit este adesea rezultatul unor factori interni precum nesiguranțele, frustrările și lipsa de control emoțional a persoanei care îl manifestă. Cercetările din domeniul psihologiei sociale sugerează că agresorii proiectează propriile lor temeri asupra altora.
Conștientizarea acestui mecanism te poate ajuta să nu internalizezi aceste atacuri și să nu reacționezi, ci să acționezi. Reacția este un răspuns instinctiv, declanșat imediat de emoții precum furia sau frustrarea, fără prea multă analiză. De obicei, poate duce la conflicte sau regret ulterior. Acțiunea, în schimb, este un răspuns conștient și controlat. Implică o pauză pentru a analiza situația și a decide cea mai potrivită reacție, evitând escaladarea conflictului.
Reglarea emoțională și gestionarea reacțiilor
Un aspect esențial în depășirea răutăților gratuite este să dezvoltăm mecanisme eficiente de reglare emoțională. Strategii precum respirația profundă, mindfulness-ul și reîncadrarea cognitivă sunt dovedite științific că reduc stresul și ne ajută să reacționăm mai rațional. În loc să răspunzi impulsiv, poți alege să te concentrezi pe propria stare de bine.
Reziliența emoțională este crucială atunci când ești expus la răutăți gratuite constant. Studiile arată că persoanele cu un nivel ridicat de reziliență sunt mai puțin afectate de feedback-ul negativ și reușesc să își păstreze echilibrul emoțional. Construirea rezilienței se poate face prin exerciții de autoreflecție, stabilirea unor obiective pozitive și dezvoltarea unei rețele de suport social.
Cum ne construim reziliența emoțională
Practicarea detașării și a compasiunii: A răspunde la răutăți cu compasiune poate părea contraintuitiv, dar cercetările sugerează că aceasta este o strategie eficientă de reducere a conflictului și de protejare și menținere a stării emoționale. Înțelegerea faptului că agresorii acționează din propriile lor suferințe poate reduce impactul negativ al cuvintelor lor asupra ta.
Pe lângă compasiune, iertarea joacă un rol esențial în eliberarea de resentimente. Studiile din domeniul psihologiei pozitive arată că iertarea nu înseamnă acceptarea comportamentului nedrept, ci renunțarea la povara emoțională pe care o porți. Lipsa iertării pune pe umerii tăi multe greutăți.
Aceasta poate deveni o umbră care te urmărește peste tot, perpetuând disconfortul emoțional și antrenând adesea răni mai vechi. Chiar și dintr-o perspectivă spirituală, învățături din diverse tradiții sugerează că răspunsul la răutate cu bunătate și rugăciune poate aduce pace interioară și te poate ajuta să te ridici deasupra negativității.
Cum știi că ești ținta unor răutăți gratuite
Uneori ne putem confrunta cu răutăți gratuite și din partea persoanelor din preajmă: colegi, prieteni, familie. Așadar, comportamentele unei persoane care îți aplică acest „tratament”, pot fi următoarele:
Te desconsideră în mod repetat pentru deciziile tale, cum ar fi cariera sau alegerile personale.
Spune lucruri false sau distorsionate despre tine pentru a te face să arăți rău în fața celorlalți.
Când reușești ceva, încearcă să-ți minimalizeze sau să-ți denigreze realizările.
Folosește sarcasm sau comentarii răutăcioase, cum ar fi: „Nu mă așteptam să reușești nici măcar atât” sau „Te descurci destul de bine pentru cine ești”.
Orice spui este invalidat: „Nu ai dreptate” sau „Nu știi despre ce vorbești.”
Pune la îndoială aspecte fundamentale ale identității tale, de exemplu „N-ai fost niciodată capabil/ă să…”.
„Am fost într-o relație de aproape patru ani cu un bărbat care părea minunat la început, dar cu timpul am realizat că răutățile lui erau tot mai evidente. La început, îmi spunea lucruri ca «Nu te-ai gândit niciodată că nu ești suficient de bună pentru mine?» sau «Vezi ce faci cu viața ta? Aș vrea să fiu cu cineva care știe ce vrea». Credeam că sunt doar glume proaste, dar în timp au devenit tot mai dure și mai dese. Nu era o zi în care să nu îmi spună că nu sunt destul de frumoasă, că nu mă îmbrac cum trebuie sau că nu am prea multe aspirații.
Ceea ce mă frustra cel mai mult era că, deși el mă rănea, atunci când începeam să fiu mai distantă, începea să își ceară scuze și promitea că se va schimba. Dar schimbările nu veneau niciodată. În schimb, aceleași răutăți veneau la intervale din ce în ce mai scurte, iar eu ajungeam să mă simt neputincioasă, ca și cum n-aș fi avut nicio valoare.
Totul a culminat cu o ceartă mare, când mi-a spus că nimeni nu m-ar vrea așa cum sunt și că nu o să găsesc niciodată pe cineva mai bun decât el. Am realizat că nu mai aveam nicio stimă de sine, că tot ce simțeam era frustrare, dorința de a face ceva pentru a-l mulțumi și teama că dacă plec, nu voi mai găsi pe nimeni.
Am plecat, în cele din urmă, pentru că am înțeles că nu pot să îmi construiesc o viață alături de cineva care mă face să mă simt atât de mică. Știu acum că merit să fiu iubită pentru cine sunt cu adevărat”, povestește Daria, 31 de ani, din București.
Ce se află dincolo de răutăți gratuite
În spatele unui comportament constant de răutate față de ceilalți, de obicei se află:
Stima de sine scăzută: Persoana care manifestă astfel de comportamente adesea se simte inferioară și folosește răutatea ca o modalitate de a masca propriile nesiguranțe. Prin subminarea altora, încearcă să se simtă mai bine în legătură cu sine.
Traume din copilărie: Abuzul, neglijarea sau respingerea în copilărie pot lăsa urme adânci. O astfel de persoană poate fi convinsă că nu merită iubire sau respect și folosește comportamente distructive pentru a se proteja de noi răni.
Teama de abandon: Persoanele care au fost trădate sau abandonate în trecut pot reacționa cu agresivitate sau cu răutăți pentru a evita să fie din nou vulnerabile. În acest fel, încearcă să controleze relațiile și să prevină apropierea emoțională, de teamă că vor fi rănite.
Sentimentul de neputință: Uneori, acest comportament provine dintr-o senzație de neputință sau frustrare în fața propriilor greșeli sau eșecuri. În loc să își asume responsabilitatea, persoana care face răutăți în mod gratuit răspunde prin agresivitate sau jigniri pentru a înăbuși acele sentimente de neputință.
Nevoia de control: Persoanele care se simt necontrolate sau depind de alții pentru validare pot deveni răutăcioase pentru a încerca să-și asigure un anumit nivel de putere asupra celor din jur. Așadar, comportamentele abuzive sau manipulative sunt folosite pentru a controla percepția celorlalți și situațiile în care se află.
Frica de a nu fi suficient de bun, de a nu fi acceptat/ă sau apreciat/ă poate duce la auto-sabotaj și la comportamente care rănesc pe alții. Persoana poate să se simtă constant sub presiune și, pentru a ascunde această vulnerabilitate, răspunde cu atacuri la adresa celor din jur.
Gestionarea răutăților gratuite necesită o combinație de tehnici și metode dobândite de-a lungul timpului: conștientizare, autoreglare emoțională, dezvoltare a rezilienței, puterea de a ierta, abilitatea de a vedea dincolo de comportamente, capacitatea de a alege să fii bun. Îmi place să cred că un om puternic este cel care a ales să fie bun atunci când putea să fie rău. Doar astfel creștem și ne dezvoltăm, doar astfel reușim, împreună, să facem lumea mai bună. Cred că aceste capacități se regăsesc în fiecare ființă umană și avem nevoie de timp și de contextele potrivite pentru a le descoperi.
