Placebo nu sunt doar pastile cu zahăr deghizate în medicamente, ci au efecte reale. Cum se explică
Placebo și nocebo sunt concepte importante în medicină, chiar dacă nu conțin substanțe active reale FOTO: Shutterstock
Se știe de mai bine de 20 de ani că un medicament folosit frecvent pentru desfundarea nasului în caz de răceală sau gripă este, de fapt, placebo, potrivit New York Times. În unele situații, însă, efectul placebo este puternic, spun specialiștii, mai ales în anumite afecțiuni. În egală măsură, și efectul nocebo poate influența starea de sănătate.
Placebo se referă la medicamente sau proceduri care par a fi tratamente medicale reale, dar nu sunt. Un exemplu comun îl reprezintă pilulele contraceptive inactive care se administrează în ultima săptămână a ciclului menstrual.
Un alt exemplu este fenilefrina, un medicament utilizat ca descongestionant nazal care s-a dovedit că, de fapt, nu are niciun efect medical real. Totuși, unii pacienți susțin că în cazul lor este chiar foarte eficient.
Efectul placebo apare atunci când un medicament inactiv te face să te simți mai bine sau îți atenuează simptomele. Efectul nocebo, pe de altă parte, apare atunci când un placebo sau medicament inactiv îți înrăutățește simptomele.
„În medicină, efectul placebo reprezintă apariția unui efect terapeutic prin administrarea de tablete fără ingredient activ (placebo) sau așa-numitele tratamente simulate. Cu toate acestea, este important de reținut că pacienții nu știu despre aceasta și cred că primesc medicamentul. Efectul nocebo este efectul invers, și anume că unul sau mai multe efecte secundare pot apărea ca urmare a administrării unui placebo.”
Prim. Dr. Camel Kopty – specialist în medicină internă și șef al secției de gastroenterologie la Wiener Privatklinik
Cum apare efectul placebo
Placebo a devenit acum o parte esențială a tuturor studiilor clinice. În studiile clinice timpurii, capacitățile unui nou medicament erau măsurate comparând un grup de participanți care nu luau niciun medicament. Cu toate acestea, de când s-a descoperit că simplul act de a administra o tabletă inactivă poate produce efectul placebo, este esențial ca în cadrul studiilor să existe un al treilea grup de participanți.
În cadrul acestui grup suplimentar sunt administrate pastile care nu conțin niciun ingredient activ – placebo.
Un medicament este aprobat numai atunci când produce un efect mai mare decât cel produs de un placebo.
„Medicamentele placebo sunt utilizate doar în studiile clinice pentru a determina eficacitatea sau ineficacitatea unui medicament. Din punct de vedere legal, medicamentul placebo nu poate fi folosit nicăieri pentru tratament.”
Prim. Dr. Camel Kopty – specialist în medicină internă și șef al secției de gastroenterologie
Efectul placebo, diferit în funcție de țară
S-a demonstrat că placeboul produce modificări fiziologice măsurabile, cum ar fi creșterea ritmului cardiac sau a tensiunii arteriale. Cu toate acestea, bolile care se bazează pe auto-raportarea simptomelor sunt cel mai puternic influențate de placebo, cum ar fi depresia, anxietatea, sindromul colonului iritabil și durerea cronică.
Efectul placebo variază în funcție de mulți factori. De exemplu, o injecție provoacă un efect placebo mai puternic decât o tabletă. Două comprimate funcționează mai bine decât una singură, capsulele sunt mai puternice decât tabletele, iar pastilele mai mari produc reacții mai puternice.
O revizuire a mai multor studii a scos la iveală că inclusiv culoarea pastilelor influențează efectul placebo. Roșul, galbenul și portocaliul sunt asociate cu un efect stimulant, în timp ce albastrul și verdele sunt asociate cu un efect tranchilizant.
Cercetătorii au arătat, în mod repetat, că intervenții precum acupunctura „falsă” sunt la fel de eficiente ca acupunctura reală. Acupunctura simulată (falsă) folosește ace retractabile care nu străpung pielea.
Efectul placebo poate reduce simptomele a numeroase afecțiuni, inclusiv pe cele din boala Parkinson, depresie, anxietate și oboseală cronică.
Efectul placebo variază, de asemenea, între culturi. În tratarea ulcerului gastric, efectul placebo este scăzut în Brazilia, mai crescut în nordul Europei și deosebit de ridicat în Germania. Cu toate acestea, efectul placebo în cazul hipertensiunii arteriale este mai scăzut în Germania decât în alte părți.
Cum funcționează
Efectul placebo se modifică de la individ la individ, iar puterea sa variază de la o boală la alta. Mai jos sunt patru dintre factorii despre care se spune că sunt implicați în efectul placebo.
Aşteptările
O parte din efectul placebo are legătură cu așteptările individului. Aceste așteptări pot avea legătură cu tratamentul, substanța sau medicul care a prescris tratamentul.
Această așteptare poate provoca o scădere a nivelului hormonilor de stres sau poate determina o minimizare a simptomelor. De exemplu, o „durere ascuțită” poate fi percepută ca un „dinsconfort”.
Pe de altă parte, dacă individul nu se așteaptă ca medicamentul să funcționeze sau se așteaptă să existe efecte secundare, placeboul poate genera rezultate negative. În aceste cazuri, tratamentul placebo este denumit nocebo.
În cadrul unui studiu cercetătorii au oferit opioide placebo participanților care consumaseră recent opioide autentice. Un efect secundar bine documentat al opioidelor este depresia respiratorie. Cercetătorii au descoperit că medicamentul placebo a provocat depresie respiratorie, în ciuda faptului că nu conținea ingrediente active.
Efectul placebo și creierul
Studiile imagistice asupra creierului au identificat modificări măsurabile în activitatea neuronală a persoanelor care se confruntă cu analgezie placebo. Zonele care au fost implicate includ părți ale trunchiului cerebral, măduva spinării, nucleul accumbens și amigdala.
Răspunsurile puternice la placebo au fost, de asemenea, asociate cu creșterea activității receptorilor de dopamină și opioide. Ambele substanțe chimice sunt implicate în căile de recompensă și motivație din creier. În schimb, nocebo s-a dovedit a reduce activitatea receptorilor de dopamină și opioide.
Unele dintre aceste modificări neurologice apar în zone ale creierului care sunt adesea vizate de medicamentele antidepresive. Acest lucru ar putea explica rata de răspuns placebo de 50 până la 75% în studiile pe antidepresive.
Psihoneuroimunologie, despre puterea minții
Psihoneuroimunologia este un domeniu relativ nou. Studiază efectul direct al activității creierului asupra sistemului imunitar. Așa cum un câine poate fi condiționat să saliveze la sunetul unui clopoțel, la fel și șoarecii pot fi condiționați să-și suprime sistemul imunitar atunci când li se prezintă un stimul specific.
Se știe de mult că o perspectivă pozitivă poate ajuta la prevenirea bolilor. În ultimii ani, ceea ce în trecut era considerat o pseudo-știință a devenit un fapt științific. Gândurile pozitive și optimiste când vine vorba de îmbunătățirea stării de sănătăte pot influența eficiența sistemului imunitar.
Căile prin care creierul influențează sistemul imunitar sunt complexe. Există posibilitatea ca acest tip de interacțiune să joace un rol în efectul placebo.
Exemple de afecțiuni cu răspunsuri pozitive la efectul placebo
Inițial, produsele placebo au fost utilizate doar în cadrul experimentelor, cu rolul de martor. Cu toate acestea, datorită capacității de a produce modificări în organism, acestea au fost studiate pe larg ca tratamente în sine.
„Mai multe studii au arătat că placebo poate avea un anumit efect asupra pacienților. Deși acest lucru poate părea impresionant, nu toți subiecții au răspuns.”
Prim. Dr. Camel Kopty – specialist în medicină internă și șef secție de gastroenterologie
Următoarele probleme și afecțiuni medicale au demonstrat răspunsuri pozitive la efectul placebo:
Durere
Capacitatea unui produs placebo de a atenua durerea este denumită analgezie placebo. Se crede că acționează în două moduri. Fie produsul placebo inițiază eliberarea de analgezice naturale numite endorfine, fie modifică percepția individului asupra durerii.
În plus, analgezicele autentice s-au dovedit a fi mai eficiente atunci când persoana în cauză știe că i se administrează un medicament pentru durere, mai degrabă decât dacă medicamentul e administrat fără știrea persoanei. În acest caz, efectul placebo poate reprezenta un ajutor în plus pentru eficiența tratamentului.
Depresie și anxietate
Se crede că efectul antidepresivelor depinde în mare măsură de efectul placebo. O revizuire a opt studii a scos la iveală că, pe o perioadă de 12 săptămâni, antidepresivele placebo au fost eficiente, demonstrând impactul potențial de lungă durată.
Efectul placebo este deosebit de răspândit în studiile pentru medicamente anxiolitice.
Tuse
O analiză a mai multor studii pe medicamente pentru tuse a constatat că „85% din efectul de reducere a tusei este produs de placebo și doar 15% este atribuit ingredientului activ”.
- Citește aici despre tratamentele corecte recomandate de medic pentru tusea productivă și seacă
Disfuncții erectile
În cadrul unui studiu, participanții au fost împărțiți în trei grupuri. Participanții din primul grup au fost anunțați că vor primi un tratament pentru disfuncția erectilă, cei din al doilea grup au aflat că vor primi fie un placebo, fie un tratament real, iar cei din al treilea grup au fost înștiințați că vor primi un placebo.
Toate cele trei grupuri au primit, de fapt, tablete cu amidon placebo, dar disfuncția erectilă în toate cele trei grupuri s-a îmbunătățit semnificativ, fără diferențe între cele trei grupuri.
Sindromul colonului iritabil
O metaanaliză din 2005 a scos la iveală că rata de răspuns la produsele placebo în cazul persoanelor cu sindromul colonului iritabil a variat de la 16% la 71,4%. S-a remarcat, de asemenea, că efectul placebo este mai crescut în studiile în care participanții sunt nevoiți să ia medicamente mai rar, iar persoanele cu niveluri mai scăzute de anxietate par a fi mai predispuse să experimenteze efectul placebo.
Un alt studiu a demonstrat că simptomele pacienților cu sindromul colonului iritabil s-au atenuat chiar și atunci când știau că iau un placebo.
Boala Parkinson
O analiză a 11 studii clinice a demonstrat că 16% dintre participanții cu boala Parkinson din grupurile care au luat medicamente placebo au prezentat îmbunătățiri semnificative care au durat, uneori, timp de 6 luni. Efectul pare să se datoreze parțial eliberării de dopamină.
Epilepsie
Participanții la studiile asupra medicamentelor antiepileptice au avut o rată de răspuns la placebo de la 0 la 19%. Un „răspuns placebo” pentru acest studiu a fost definit ca o scădere cu 50% a frecvenței convulsiilor.
- Crizele de epilepsie diferă de la o persoană la alta. Citește aici cum le recunoști și ce ai de făcut ca să le ții sub control
Cum apare efectul nocebo?
Deși există o mulțime de cercetări despre efectul placebo, efectul nocebo este încă puțin înțeles. Dar experții au identificat câteva lucruri care par să influențeze apariția efectului nocebo.
Acestea includ:
- modul în care medicul sau farmacistul îți prezintă potențialele efecte secundare și rezultate ale unui tratament;
- gradul de încredere în medicul curant;
- experiențele anterioare cu tratamente similare;
- costul unui tratament sau al unui medicament.
Experții analizează în prezent efectul nocebo pentru a înțelege mai bine modul în care gândirea pozitivă sau negativă poate influența sănătatea fizică a unei persoane.
Imaginează-ți, de exemplu, că te confrunți cu dureri de cap și decizi să mergi la medic. După consultație, medicul îți prescrie un medicament pe care să-l iei în fiecare dimineață. Îți menționează apoi că medicamentul are un preț ridicat și că poți experimenta efecte secundare, cum ar fi stări de greață și amețeală. Totuși, medicul nu îți spune că pastilele recomandate sunt inactive – adică placebo.
Îți iei rețeta și iei prima pastilă. Într-o oră, simți nevoia să te întinzi. Simți cum apare greața și ți se pare că începe să se învârtă camera cu tine. Te gândești că ai început să experimentezi efectele secundare menționate de medic.
În realitate, pastila administrată nu conține nicio substanță activă. Dar tot ce ai auzit în timpul consultației ți-a condiționat creierul și corpul să aibă un răspuns specific.
Efectul nocebo în tratamentul migrenei
Iată un alt exemplu despre cum acționează efectul nocebo. Să presupunem că ai atacuri migrenoase de cel puțin două ori pe lună. Obișnuiai să iei medicamente pe bază de prescripție medicală pentru a le preveni, dar la un moment dat se întâmplă să nu poți ajunge la medic pentru a-ți reînnoi rețeta. Așa că, decizi să comanzi medicamente de pe internet.
Știi că ultimul medicament pe care l-ai luat ți-a dat o stare de somnolență, așa că începi să faci cercetări și alegi un alt medicament similar.
La câteva zile după ce începi să iei medicamentul, te confrunți cu probleme cu somnul și observi că starea ta de spirit se înrăutățește. Îți amintești apoi că insomnia și depresia au fost enumerate ca posibile efecte secundare ale medicamentului, așa că oprești administrarea și mergi la medic.
Medicul analizează medicamentul și te informează că substanța activă e ibuprofenul. Dar pe baza informațiilor citite de tine (și probabil a anxietății de a comanda medicamente de pe internet), ai experimentat efecte secundare pe care nu le-ai fi avut dacă știai că iei ibuprofen.
Efectul nocebo în cazul vaccinului antigripal
Se presupune că îți faci vaccinul antigripal pentru prima dată. Asistenta care ți-l administrează te avertizează că dimensiunea mai mare a acului înseamnă că vaccinul ar putea fi mai dureros decât alte tipuri de injecții.
Deși nu ai avut niciodată probleme cu vaccinarea în trecut, ți se pare că această vaccinare e atât de dureroasă, încât începi să lăcrimezi. Durerea persistă câteva zile.
Este posibil să ai o experiență similară data viitoare când faci injecții, chiar dacă acul folosit este mai mic.
Efectul nocebo în cazul cremelor pentru eczeme
Un alt scenariu posibil ar fi acela în care te confrunți cu eczeme pe brațe pe care le-ai tratat cu o cremă fără prescripție medicală, dar nu pare să funcționeze. Nu îți place senzația de usturime pe care o experimentezi când aplici crema, un efect secundar despre care ai citit pe ambalaj.
Decizi să mergi la medic ca să-ți prescrie alt tratament. Medicul îți recomandă o cremă care ar trebui să funcționeze foarte bine fără să aibă efecte secundare. După câteva zile de utilizare a noii creme, observi că simptomele se atenuează.
Într-o zi decizi însă să arunci o privire asupra ingredientelor active. Se pare că sunt aceleași cu cele din produsul pe care l-ai încercat înainte fără succes. Și ambalajul menționează că probabil vei simți o senzație de usturime la aplicare.
Singura diferență reală dintre cele două este modul în care ți-au fost prezentate. Ai citit că produsul eliberat fără prescripție medicală ar provoca usturime chiar înainte de a încerca să-l folosești. Dar ai început să folosești crema recomandată de medic, crezând că nu ar avea efecte secundare.
Efectul placebo și cel nocebo, influențate de trăsăturile de caracter
Trăsăturile de caracter ale unei persoane pot influența efectul placebo, potrivit unei recenzii apărute în Journal of Psychosomatic Research.
Autorii și-au propus să înțeleagă dacă anumite trăsături generale de caracter ar putea influența probabilitatea ca o persoană să experimenteze efectul placebo sau nocebo.
Cercetarea s-a concentrat asupra celor mai importante cinci trăsături de caracter – nevrotismul, extraversiunea, spontaneitatea (deschiderea către experiențe noi), amabilitatea și conștiinciozitatea. Pentru acest studiu, autorii au inclus și optimismul.
După ce au fost analizate 24 de lucrări publicate între ianuarie 1997 și martie 2018, cercetătorii au ajuns la o concluzie cheie:
„Optimismul este asociat relativ constant cu răspunsuri placebo crescute, în timp ce pesimismul este asociat destul de constant cu reacții nocebo.”
O altă descoperirea a fost că frica și anxietatea sunt asociate cu răspunsul nocebo. Persoanele care au experimentat aceste sentimente au fost mai predispuse să perceapă orice efect negativ al tratamentului.
Totuși, autorii menționează că nu au putut identifica o trăsătură de personalitate unică asociată exclusiv cu răspunsul placebo sau nocebo.
Cum influențează optimismul și anxietatea efectul placebo
Autorii au încercat să explice legătura dintre optimism și efectul placebo, susținând că s-ar putea să se datoreze faptului că optimiștii și pesimiștii se comportă diferit în situații stresante.
Cât despre modul în care anxietatea ar putea stimula efectul nocebo, autorii precizează că explicația ar putea consta în mecanismele neuroendocrine și biochimice, în special în hiperalgezia nocebo. Hiperalgezia este o sensibilitate crescută la durere.
Alternativ sau suplimentar, persoanele care sunt predispuse la anxietate ar putea interpreta greșit simptomele de hipervigilență și anxietate ca semne de boală, explică autorii.
