Totul despre colesterol - colesterol bun, rău, bolile asociate, tratamente

Tot ce trebuie să știi despre colesterol

Colesterolul poate fi bun sau rău. Când nivelul de colesterol este normal, el este o substanță esențială organismului. Dacă, în schimb, nivelul lui crește peste limită, poate deveni un inamic tăcut, ce poate declanșa un atac de cord sau un atac cerebral. Din acest articol vei afla ce este colesterolul, care este diferența dintre colesterolul bun și colesterolul rău și ce trebuie să faci ca să nu ajungi la complicații din cauza lui.  

Colesterolul este o substanță prezentă în toate celulele organismului și are funcții importante când vine vorba despre digestie, producerea de hormoni și generarea de vitamina D. Corpul uman produce colesterol, dar el se găsește și în alimentele pe care le consumăm.  

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), o treime din bolile cardiace ischemice din întreaga lume sunt cauzate de colesterolul mărit.

În 2012, au fost publicate rezultatele unei cercetări privind pacienții cu istoric de colesterol ridicat (peste 200 de miligrame pe decilitru) din 36 de țări, inclusiv România. Analiza a arătat că țările care au un nivel al veniturilor mai mare, costuri mai mici legate de îngrijirea sănătății și sisteme de sănătate performante și eficiente tind să aibă rate mai scăzute de colesterol mărit în rândul persoanelor care au avut un istoric în acest sens (adică au avut colesterol ridicat).

Conform aceleiași analize, ratele de colesterol mărit au fost deosebit de ridicate în următoarele țări est-europene: Bulgaria, Lituania, România, Ucraina, Ungaria și Rusia. 

Ce este colesterolul

Colesterolul este un compus lipidic cu structură chimică de sterol (adică o combinație de steroid și alcool). Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA (CDC) face distincția între colesterolul din sânge și colesterolul alimentar.

Colesterolul din sânge este o substanță produsă de ficat, cu o consistență cerată, ca de grăsime. Acesta este esențial pentru sănătate, iar organismul produce atât colesterol cât are nevoie, motiv pentru care experții în sănătate recomandă să consumăm cât mai puțin colesterol alimentar, ca să nu ajungem la un surplus.

Colesterolul alimentar se găsește în produse de proveniență animală: în carne, fructe de mare, ouă și lactate. Medicii Asociației Americane a Inimii susțin că aceste alimente au un conținut mare de grăsimi trans și saturate, care determină ficatul să producă mai mult colesterol decât ar face-o în mod normal. Pentru unii oameni, producția suplimentară de colesterol poate însemna trecerea de la nivelul normal la unul nesănătos. 

Colesterol rău și colesterol bun

Colesterolul nu se dizolvă în apă, astfel că nu se poate deplasa prin sânge de unul singur. Pentru ca el să poată fi transportat pe cale sangvină, ficatul mai produce și lipoproteine. 

Lipoproteinele sunt particule alcătuite din grăsime și proteine, care transportă atât colesterolul, cât și trigliceridele (un alt tip de lipide) prin sânge. Există cinci grupări majore de lipoproteine, iar două dintre cele mai importante sunt lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL) și lipoproteinele cu densitate înaltă (HDL). 

LDL sau colesterol rău 

Lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL) mai sunt numite și colesterol rău. Ele transportă colesterolul prin artere (vasele de sânge responsabile pentru transportul sângelui de la inimă la alte organe și țesuturi din corp). Dacă nivelul de colesterol LDL este prea mare, acesta poate să se depoziteze pe pereții arterelor. Acumularea de LDL, împreună cu alte substanțe grase, duc la apariția unor acumulări denumite medical plăci de aterom. Ele îngustează arterele, limitează circulația sângelui și cresc riscul formării de cheaguri de sânge. Dacă un cheag de sânge blochează o arteră din inimă sau creier, poate provoca un atac de cord sau cerebral

HDL sau colesterol bun

Lipoproteinele cu densitate înaltă (HDL) mai poartă și denumirea de colesterol bun. Aceste lipoproteine ajută la recuperarea excesului de grăsime aflat sub forma colesterolului LDL (rău) și la transportarea lui înapoi în ficat, unde poate fi descompus și înlăturat din organism. Acest proces ajută la prevenirea formării unor depuneri de colesterol în vasele de sânge.

Un nivel bun de colesterol HDL poate preveni formarea de cheaguri de sânge și, deci, riscul de infarct sau atac cerebral. 

Care este nivelul normal de colesterol

Asociația Americană a Inimii recomandă ca persoanele cu vârste peste 20 de ani să-și verifice nivelul de colesterol cel puțin o dată la 4-6 ani, dar atrage atenția că, dacă ai un istoric legat de colesterol mărit sau alți factori de risc pentru boli cardiovasculare, trebuie să-ți verifici colesterolul mai des. 

În general, medicul recomandă verificarea nivelurilor de colesterol total, colesterol LDL, colesterol HDL și trigliceride. 

Colesterolul total reprezintă cantitatea totală de colesterol din sânge și include LDL și HDL. În general, analizele de sânge arată nivelul de colesterol calculat în miligrame pe decilitru de sânge (mg/dL).

  • Pentru colesterolul total, valorile normale variază în funcție de sex, vârstă, dietă și regiune geografică. În cazul adulților, nivelul optim este <200 mg/dL, limita (borderline crescut, adică punctul în care trebuie acordată atenție nivelului de colesterol și trebuie luate măsuri) se află între 200-240 mg/dL, iar crescut este ≥240 mg/dL, conform Synevo.ro. Pentru copii și adolescenți (12-18 ani), nivelul optim al colesterolului total este <170 mg/dL, limita se află între 170-199 mg/dL, iar crescut este ≥200 mg/dL.
  • Pentru colesterolul rău – LDL, valorile de referință în cazul unui adult sunt: optim <100 mg/dL, optim la limită 100-129 mg/dL, borderline crescut 130-159 mg/dL, crescut 160-189 mg/dL și foarte crescut ≥190 mg/dL. Pentru copii și adolescenți, valorile de referință sunt: optim <110 mg/dL, borderline crescut 110-129 mg/dL și crescut ≥ 130 mg/dL. 
  • Pentru colesterolul bun – HDL, valorile de referință sunt: normale >40 mg/dL și factor protector >60 mg/dL. Valorile de alertă clinică sunt cele în care HDL este < 40 mg/dL, nivel care se asociază cu risc crescut de boală coronariană. 

Cauze ce duc la un colesterol prea mare

Riscul de a ajunge la un colesterol prea mare crește dacă mănânci prea multe alimente bogate în colesterol, grăsimi saturate și grăsimi trans. Un alt factor care influențează riscul de a avea un nivel crescut de colesterol este genetic. Genele pot influența modul în care corpul uman procesează colesterolul și grăsimile. Dacă părinții tăi au colesterol mare, e bine să-ți faci analizele mai des. 

Uneori, colesterolul mărit este cauzat de hipercolesterolemia familială, o boală genetică foarte rară, caracterizată prin niveluri extrem de ridicate ale colesterolului LDL, pe care organismul nu le poate îndepărta. Potrivit Institutului Național de Cercetare a Genomului uman din SUA, această boală apare la naștere și duce la stop cardiac la vârsta de 40-50 de ani, în cazul bărbaților, și la 50-60 de ani, în cazul femeilor.

Alte afecțiuni, cum sunt diabetul și hipotiroidismul, pot crește riscul de a ajunge la colesterol mărit. 

Factorii de risc pentru colesterol sunt: 

Simptome și diagnostic

În cele mai multe cazuri, colesterolul mărit este o problemă tăcută, care nu dă simptome. Cei mai mulți oameni nu află că au un nivel crescut de colesterol până când apar complicații grave legate de sănătate, cum ar fi atacul cerebral sau infarctul. De aceea, verificarea de rutină este extrem de importantă. 

Dacă, în urma analizelor, medicul constată că nivelul colesterolului total sau al colesterolului LDL este prea mare, atunci va pune diagnosticul de colesterol mărit. Colesterolul mare este periculos mai ales dacă nivelul de LDL este prea mare, iar cel de HDL este prea mic. 

Conform Asociației Americane a Inimii, colesterolul total și colesterolul HDL sunt printre factorii prin care se estimează riscul de a face un infarct sau un accident vascular cerebral în decurs de 10 ani. Alți factori pe care medicul îi ia în calcul pentru stabilirea acestor riscuri sunt vârsta, istoricul familial, tensiunea arterială și fumatul. 

Tratamentul include schimbări în stilul de viață

Dacă se constată că ai colesterolul mărit, medicul va recomanda anumite schimbări ale stilului de viață. Pentru reducerea colesterolului, se recomandă schimbarea alimentației și mișcare. De asemenea, dacă fumezi, specialistul te va sfătui să renunți la acest obicei. O altă modalitate de a reduce colesterolul este urmarea unui tratament medicamentos. 

Scăderea colesterolului prin dietă

Ca să reduci nivelul colesterolului, este bine să eviți alimentele de tip fast-food și junk food, grăsimile saturate și grăsimile trans, cum ar fi carnea roșie, gălbenușurile, lactatele grase, alimentele procesate făcute cu unt de cacao sau de cocos, alimentele prăjite (cartofi prăjiți sau carne prăjită), anumite dulciuri, cum ar fi brioșele sau prăjiturile. 

Optează, în schimb, pentru proteine din carne slabă, cum e cea de pui sau pește, leguminoase, legume, fructe și cereale integrale. În locul alimentelor prăjite, alege-le pe cele coapte, gătite la aburi, fierte sau la grătar. 

Scăderea colesterolului prin medicamente

În unele cazuri, medicul poate prescrie medicamente pentru reducerea colesterolului. Cel mai des sunt recomandate statinele – o clasă de medicamente care scad lipidele și care joacă un rol central în sinteza colesterolului.

Aceste medicamente au la bază substanțe precum atorvastatin (cu denumirile comenrciale Lipitor și Torvast), fluvastatin (Lescol, Lescol XL), rosuvastatin (Crestor), simvastatin (Zocor, Lipex) și altele. 

Complicații posibile

Depunere de grăsimi în pereții arterelor la o persoană care are colesterol mărit FOTO: Shutterstock

Dacă nu este ținut sub control, colesterolul se poate depune în interiorul pereților arterelor. Afecțiunea se numește ateroscleroză și este o problemă medicală serioasă, pentru că poate limita circulația sângelui, ceea ce mărește riscul formării de cheaguri de sânge.

Ateroscleroza poate duce la numeroase complicații. Printre ele sunt și unele care pun în pericol viața:

  • Atac cerebral;
  • Atac de cord;
  • Angină (durere toracică produsă de scăderea fluxului sanguin către inimă);
  • Tensiune arterială crescută;
  • Boli vasculare periferice;
  • Boli de rinichi cronice;
  • Dezechilibru al bilei, crescând riscul de apariție a calculilor biliari.

Ca să nu riști aceste complicații, e bine să-ți urmărești constant nivelul de colesterol, să faci alegeri alimentare sănătoase, să faci mișcare și să păstrezi legătura cu medicul specialist. La nevoie, acesta îți poate prescrie tratament medicamentos. 

Chiar dacă, de obicei, persoanele supraponderale sau obeze prezintă un risc mai mare de a avea colesterol mărit, acest lucru nu înseamnă că persoanele slabe nu sunt afectate. Putem avea colesterolul mărit indiferent de forma corpului ori de numărul de kilograme.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare