Dr. Horațiu Ioani, neurochirurg: Când se operează hernia de disc

Dr. Horațiu Ioani, singurul neurochirurg din România atestat de Colegiul Regal Britanic: „Eu, personal, nu cred în statul mult la pat când te doare spatele. Statul la pat este nociv“

Un neurochirurg trebuie să facă mult mai mult decât să opereze pe coloană și pe creier. El trebuie, în primul rând, să se asigure că intervenția chirurgicală este necesară și că au fost epuizate toate celelalte metode de tratament neinvazive, este de părere dr. Horațiu Ioani, șeful secției de Neurochirurgie de la Spitalul Clinic Colentina din Capitală. În cazul durerilor de spate, mișcarea este esențială, spune specialistul, atât pentru a întârzia sau a face inutilă operația pe coloană, cât și imediat după intervenția chirurgicală.

Dr. Horațiu Ioani este unul dintre acei medici care ar putea avea o carieră de succes în afara granițelor. De fapt, a și avut-o timp de doi ani, înainte de a decide să se întoarcă și să profeseze în România, atât în sistemul de stat, ca șef de secție la Spitalul Colentina din Capitală, cât și în privat.

Este singurul neurochirurg din România atestat de Colegiul Regal Britanic. Iar această atestare nu e ceva la care aplici, ci ceva ce ți se propune, după ce demonstrezi că „ești demn de a fi confrate“. Însă, înainte de a primi roba, cravata și certificatul, treci și printr-o serie de examene. Așadar, dr. Horațiu Ioani este confratele care a ales România și operează cazuri complexe la nivelul coloanei vertebrale și al creierului, de la hernii de disc la tumori cerebrale maligne.

Afecțiunile coloanei, printre cele mai frecvente abordate

SmartLiving: Ce faceți în acestă perioadă? E aglomerat acum în spital?

Dr. Horațiu Ioani: Da! Toamna, în general, e o perioadă mai ocupată, pentru că pacienții care-și ignorau simptomele peste vară și se tratau pe la băi acum s-au întors la muncă și au început să se și caute. Au început să meargă pe la medici, să vadă că anumite chestii pe care le-au făcut peste vară nu i-au ajutat și caută tratament de specialitate.

Află din acest material de ce apar durerile de spate și cum le tratăm, în funcție de localizare.

SmartLiving: Cu ce cazuri vă întâlniți cel mai des?

Dr. Horațiu Ioani: Cel mai des întâlnim afecțiunile coloanei. Tot felul de stenoze, hernii, afecțiuni ale coloanei degenerative, în general și pacienți oncologici – cu tumori cerebrale sau tumori la coloană.

O tumoare pe creier poate necesita o comisie de specialitate

SmartLiving: Cum arată o zi din viața dumneavoastră atunci când sunteți la spital? Ce presupune munca unui medic neurochirurg?

Dr. Horațiu Ioani: Păi, toată lumea știe că operăm. Operațiile sunt o componentă semnificativă a vieții de spital, dar facem multe, foarte multe consultații. Ne uităm peste foarte multe RMN-uri și alte forme de imagistică, în scop diagnostic și trimitem pacienți la diferite alte investigații pentru a lămuri anumite diagnostice.

De asemenea, discutăm foarte mult cu alți medici, pentru că multe afecțiuni nu intră doar în zona de interes a unei singure specialități și implică o comisie de specialitate. Și atunci, de exemplu, pentru partea de tumori cerebrale, discutăm cu oncologi, kinetoterapeuți, anesteziști. Pentru partea de coloană – cu neurologi, ortopezi, kinetoterapeuți și anesteziști dacă pacientul este operat sau este pus pe o listă de operație.

Când se merge la neurochirurg

SmartLiving: Uneori există o confuzie, în rândul pacienților, atunci când au o problemă de coloană sau cerebrală. Nu știu dacă să se adreseze medicului neurolog sau neurochirurg. Așadar, când e cazul să mergem la neurolog, și când la neurochirurg?

Dr. Horațiu Ioani: Eu tot insist că medicul de familie ar trebui să fie poarta de intrare către sistemul medical. Orice specialitate medicală care face niște recomandări de tratament, acele recomandări și implementarea lor trebuie controlate de medicul de familie. Pentru că degeaba dai un tratament care trebuie ajustat sau pacientul nu-l respectă! Medicul de familie este cel care trebuie să se asigure că lucrurile se întâmplă așa cum trebuie.

Revenind la întrebare, dacă durerea este de spate sau este o durere sâcâitoare, dar nu ceva foarte sever, pacientul poate merge la neurolog. Dacă este o durere foarte intensă, foarte acută, durerea merge în jos pe picior sau cauzează un deficit, adică pacientul nu poate să-și miște cum trebuie un membru, fie că e picior sau mână, se poate merge și către neurochirgie pentru niște recomandări de investigații mai țintite. Și neurologul le poate da, dar uneori se scurtează timpul de la diagnostic la tratament dacă mergi direct la neurochirurg. Când pacientul are dubii, să meargă la neurolog și neurologul îl îndrumă. Dacă vede acest interviu și zice: „Mă doare piciorul rău de tot de o săptămână“ poate să meargă să caute un neurochirurg cu care să discute.

Să explic și ce se întâmplă când vin pacienți de genul acesta. Când vine un pacient la mine care, de exemplu, are o durere care merge pe picior, îmi știu deja programul operator pe următoarea săptămână sau pe următoarele două săptămâni și încerc să-i găsesc un loc, dacă are nevoie de ceva intervențional.

În cazul în care pacientul vine și văd că nu are o problemă severă, îl trimit către neurolog, kinetoterapie. Dar măcar dacă e ceva de făcut și trebuie făcut rapid, știu când aș putea să fac procedura. Putem să urmărim acel caz îndeaproape și, din momentul diagnosticului până la momentul rezolvării, se scurtează timpul.

Află ce exerciții ușor de făcut acasă ajută la atenuarea durerilor de spate.

Avantajele consultațiilor online

SmartLiving: Știu că în timpul pandemiei ați pus la punct o platformă de telemedicină – Medicentrum extrem de utilă, mai ales când eram izolați la domiciliu. În momentul de față, mai aveți pacienți care preferă consultații online?

Dr. Horațiu Ioani: Cu siguranță! În pandemie, într-o anumită perioadă, era un mod destul de rapid de a contacta un medic, ba chiar destul de singular. Mai ales în perioada când nu se putea ieși din casă și aveai o problemă medicală, trebuia să vorbești cumva cu medicul.

După pandemie, evident oamenii au început să se întoarcă în spitale, dar sunt încă foarte mulți care solicită o opinie prin telemedicină, pe motiv că sunt mult mai ușor, mult mai rapid de obținut și medicul discută direct cu pacietul, fără să fie întrerupt de încă trei care intră în cabinet. Adică, ai un acces mai rapid la un specialist care poate să te și ghideze în parcursul terapeutic.

A scăzut inițial utilizarea după ce s-au ridicat restricțiile, dar acum au început să crească, datorită faptului că oamenii văd valoarea unei interacțiuni prin telemedicină cu un medic. Mai ales că pe Medicentrum avem medici validați, verificați de noi, mulți au experiență internațională, au lucrat în spitale din străinătate.

Telemedicina oferă acces tuturor pacienților la specialiști de top

Chiar și pentru un pacient din București care are acces la tot ce se întâmplă aici, este o valoare. Dar imaginați-vă cum e pentru un pacient din Focșani, Rădăuți, Roman, a cărui șansă de a fi tratat de un medic care s-a școlit în Londra este zero, practic, în orașul său de origine. Or, pe Medicentrum are acces la acest medic care poate să-i ghideze tratamentul, poate să-i recomande și investigații, iar în cazul unei terapii de care are nevoie, poate să îi spună să vină la o consultație la București, Cluj-Napoca sau Timișoara ca să-i facă procedura. Deci, privind accesul la specialiști de top, această platformă nu are rival.

„E mult mai ușor să duci un smartphone la sat decât să deschizi o clinică

SmartLiving: Dar pentru medici e mai simplu să ofere consultații online? Pot evalua pacienții la fel de bine, fără să îi consulte fizic?

Dr. Horațiu Ioani: Medicului îi mărește aria de deservire. De exemplu, un medic din București poate să vadă pacienți din Suceava. Iar în ceea ce privește modul de interacțiune, sunt anumite lucruri care se pot face fizic sau anumite chestii care se pot face prin telemedicină și fiecare medic evaluează acest lucru.

Foarte multe lucruri se fac prin ceea ce numim acum telemedicină. Înainte se făceau prin telefon sau prin discuții cu aparținătorii. Și la o consultație fizică, în ziua de azi, sunt mulți aparținători. Nu vine pacientul, ci vine cineva din familie cu imagistica și cu povestea pacientului.

Când se vine așa la mine, eu îl rog pe aparținător să sune pacientul și discut prin telefon cu pacientul, în timp ce aparținătorul îmi dă RMN-ul și alte investigații. Exact ce se întâmplă pe platforma de medicină, dar fără prezența aparținătorului: ai primit investigațiile și discuți la telefon cu pacientul. Acesta e un mare plus, pentru că eu procedez așa la consultațiile fizice, însă mulți medici, în momentul în care vine aparținătorul, discută doar cu acesta, ori prin telemedicină, măcar poți vorbi direct cu pacientul.

Din acest punct de vedere, accesul pacientului este mult facilitat. Să nu mai vorbim de pacienții care stau la sat. Și sate din România au acces excelent la internet și sunt foarte mulți utilizatori cu smartphone-uri, ceea ce acum 10 ani era greu de găsit. În momentul de față, este mult mai ușor să duci un smartphone la sat decât să deschizi o filială a unei clinici. Prin telemedicină, acei pacienți pot avea acces la medici de top.

„Colegiul Regal Britanic nu e ceva la care aplici! Ei vin către tine“

SmartLiving: Apropo de medici de top, sunteți singurul neurochirurg din România atestat de Colegiul Regal Britanic. Ce înseamnă, de fapt, această atestare și ce a presupus obținerea ei?

Dr. Horațiu Ioani: Păi, în primul rând, trebuie să faci trainingul în Marea Britanie, să parcurgi etapele de acolo, dar asta nu este suficient. Trebuie ca, la un moment dat, cei cu care lucrezi să te considere – știu că în România sună foarte pretențios – demn de a fi confrate. Că, practic, eu sunt fellow (confrate) al Colegiului Regal Britanic și în clipa în care ei consideră că poți fi un confrate de-al lor, te recomandă unei comisii – Comisia Intercolegială – adică toate comisiile din toate specialitățile trebuie să spună că sunt de acord și trebuie să primești o reomandare de la niște specialiști recunoscuți în domeniul lor, printre care și directorul medical regional.

Dar nu e ceva la care tu aplici, adică nu e ceva de genul la care zici „Vreau și eu“. Ei vin către tine. Ei au venit la mine, m-au băgat într-o ședință și mi-au zis: „Horațiu, cazul tău a fost discutat și considerăm că ești demn de chestia asta“. Eu am spus „Mulțumesc“. Dar ei au zis: „Greul de-abia acum începe că pentru asta, acum noi te certificăm că ai abilitățile clinice necesare. Dar tu trebuie să mergi la Londra și în fața Onoratului Colegiu să îți susții examenele.“

Și urmează o serie de mai multe examene, și la final, dacă ai succes, primești cravata, roba și certificatul. Și odată ce ești certificat, ești recunoscut ca fellow în Colegiul Regal.

horațiu ioani, neurochirurgul în timpul unei intervenții chirurgicale
Dr. Horațiu Ioani în timpul unei operații. Sursă foto: arhivă personală

Confratele care s-a întors în România

SmartLiving: Spuneți-mi câteva lucruri despre traseul dumneavoastră profesional? Care a fost momentul în care v-ați decis să deveniți medic și ce v-a influențat alegerea?

Dr. Horațiu Ioani: Întotdeauna am vrut să fiu medic, nu a fost așa o perioadă în care am avut o iluminare. Niciodată nu am fost o discuție serioasă de a fi alceva decât medic.

Am terminat liceul, am început facultatea la Cluj-Napoca și, în timpul facultății a început să-mi placă neurochirurgia. După ce am terminat facultatea și am început rezidențiatul, din al doilea an am plecat în Anglia. Am făcut rezidențiatul, l-am terminat, am dat examinările de care vă spuneam și am rămas vreo doi ani în Anglia. Și după aceea m-am întors în România.

Îmi place stilul în care se fac lucrurile aici, am găsit foarte multă deschidere, am colaborat cu mulți colegi din multe specialități și lucrurile merg înainte și merg cu folos.

Consultațiile medic-medic

SmartLiving: Ce vă place cel mai mult în profesia dumneavoastră?

Dr. Horațiu Ioani: Că rezolv cazuri complexe în colaborare cu colegi din specialități conexe. Mie îmi place partea asta de colaborare. De aceea am făcut și Medicentrum.

Îmi place când discut câte un caz și eu zic ceva, un coleg mă completează cu altă chestie, găsim soluții. Am și cazuri pe care le discut cu colegi din Anglia, le trimit imagistica și le cer părerea.

SmartLiving: Sunt medicii din România deschiși la colaborare?

Dr. Horațiu Ioani: Da, sunt foarte mulți. Când întrebi așa direct un medic: „Ești deschis la colaborare?“, zice că da. Ideea că discuțiile se fac punctual pe câte un caz.

Noi ne știm în branșă care ce facem și, în clipa în care vine un caz care intră în aria mai multor specialități, e o chestie de discutat.

Și inclusiv pe Medicentrum avem o zonă denumită Consultație medic-medic, care asta face. Un medic care are un pacient cu o problemă trimite cazul și spre alt medic cu specializare conexă. De exemplu, un pacient oncologic e examinat și de către un chirurg generalist sau neurochirurg sau ortoped și aproape zilnic am cazuri care vin către mine sau către alți colegi în zona asta de medic-medic, e o formă de consiliere, de discuție.

În București unde se face lucrul ăsta. Dar dacă ești medic la un spital municipal undeva și vrei să vorbești cu un oncolog specializat pe o chestie extrem de nișată, platforma e extrem de utilă.

Citește aici o poveste relevantă despre cât de mult contează relația dintre pacientă și medic în lupta cu cancerul de sân.

De ce e nevoie de medici hiperspecializați pe anumite nișe

Chiar azi am avut un caz – un pacient care avea nevoie de experiența unui genetician specializat pe o anumită boală genetică. Și există un singur astfel de genetician în România și nu se află în București. Asa că, dacă ești din București, șansele să ai acces fizic la el sunt zero.

Ceea ce vreau să înțeleagă lumea e că deja în anumite țări nu se mai vorbește despre neurochirurgie sau oncologie sau ortopedie sau reumatologie. Se vorbește despre medic ortoped specializat în genunchi, sau în umăr, sau în șold. Despre neurochirurg specializat pe vascular, sau pe bază de craniu. Adică, volumul de informație într-o nișă medicală este extrem de mare, astfel încât apar experți în zona asta.

Noi, în România, încă vorbim de neurochirurgie sau ortopedie, dar lumea merge pe niște rezultate mult mai bune când ești nișat pe o anumită chestie. Și asta face Medicentrum: îi expune celorlalți medici sau pacienților pe acei medici care sunt hiperspecializați.

Uneori, o tumoare pe coloana vertebrală poate fi mai greu abordabilă decât o tumoare cerebrală

SmartLiving: Dacă tot vorbim despre hiperspecilizări, în cazul neurochirurgiei care dintre intervenții sunt mai provocatoare, cele pe creier sau cele pe coloană?

Dr. Horațiu Ioani: Fiecare patologie vine cu provocările ei. Poți să ai tumori care sunt abordabile mai ușor la creier și poți să ai tumori la coloană care cuprind de la vase la nervi, tot.

Nu există o patologie care generic să fie mai provocatoare ca alta. În orice afecțiune pot să fie niște structuri înglobate care să complice foarte mult intervenția. De exemplu, o tumoră pe coloana vertebrală poate să prindă niște vase de sânge foarte importante și o tumoră cerebrală poate să fie superficială.

Așadar, ai putea zice că o tumoră cerebrală e, de obicei, mai complexă decât una la coloană. Dar, una la coloană care cuprinde niște vase de sânge importante este infinit mai provocatoare ca una superficială cerebrală. Fiecare caz e discutat în comisie cu medici care pot contribui.

De exemplu, sunt tumori pe care le discuți cu oncologul, cu radiotarepeutul, iar ei pot propune să începem cu radioterapie, să o controlăm, după care vedem dacă rămâne ceva reziduu. Și altele unde trebuie acționat chirurgical din prima.

Află de aici cum faci diferența dintre tumori maligne și tumori benigne

Pacient considerat inoperabil: trei tumori cerebrale scoase în aceeași operație

SmartLiving: Totuși, care a fost cea mai dificilă operație a dumneavoastră?

Dr. Horațiu Ioani: Am avut, de exemplu, un caz recent la care am scos trei tumori cerebrale în același timp chirurgical. Era un pacient care a fost refuzat chirurgical ca fiind inoperabil. Să scoți o tumoră e o chestie complexă, trei e destul de… Și am reușit, pacientul este bine, sănătos, în recuperare.

Diferența majoră între România și Anglia în comunicarea cu pacientul

SmartLiving: Cât de mult contează relația cu pacientul pentru succesul operației?

Dr. Horațiu Ioani: Contează foarte mult! Trebuie ca pacientul să aibă încredere în ceea ce i se oferă, să înțeleagă riscurile. Până la urmă, la asta se reduce relația: la a înțelege riscurile și la avea încredere că pot fi manageriate, până la un punct.

În clipa în care zici la orice intervenție că nu există riscuri, totul va fi bine, e ușor să câștigi încrederea cuiva. „Ai o tumoră cerebrală, totul va fi bine, nu există complicații, nu există riscuri.“

Problema e în clipa în care începi să discuți pe bune: riscuri, beneficii, raportul risc-beneficiu, ce se poate întâmpla dacă facem operația, ce se poate întâmpla dacă nu facem operația, ce alternative sunt.

Asta e o diferență mare între România și Anglia. În Anglia se discuta foarte mult înainte de o procedură despre risc versus beneficiu. Se explică foarte clar lucrurile. Și dacă aveam impresia că pacientul nu înțelege, nu se făcea acea procedură sau era chemat un tutore, se mergea până la a se obține un ordin judecătoresc pentru a primi explicații, în numele pacientului, despre o patologie.

„O tumoră cerebrală trebuie abordată ca achiziția unei case

În România, discuția cu pacientul se face dacă este timp, cu mici excepții. Deci, nu se merge atât de departe. În Anglia nu exista act medical dacă medicul avea ce mai vagă impresie că pacientul nu a înțeles.

La noi pacientul află că are o tumoră și că va fi operat. Cam asta e informația în multe părți. La mine încă vin mulți pacienți cărora li s-au explicat niște lucruri de către alți medici, colegi de-ai mei foarte competenți, dar nu au înțeles absolut nimic.

Când vine vorba despre lucrurile importante în viață, cum ar fi căsătoria, achiziția unei case, a unei mașini, lumea merge și semnează la notar. O tumoră cerebrală este un eveniment care îți schimbă viața. Nimeni nu se gândește la o tumoră cerebrală că trebuie abordată ca achiziția unei case. Nimeni nu se duce la primul vânzător să își cumpere o casă, fără să pună întrebări. Dar, pentru o tumoră cerebrală care poate să-ți schimbe viața ca o casă nouă, oamenii acceptă procedura medicală fără să pună prea multe întrebări.

„Sunt pacienți care nu vor deloc să știe ce boală au

SmartLiving: Dar aici e vorba și de responsabilitatea pacientului de a afla ce presupune tratamentul și patologia sa, ce opțiuni de tratament are, de a cere mai multe opinii.

Dr. Horațiu Ioani: Da, dar să vă dau un exemplu. Recent, a venit un pacient cu un aparținător din familie. Le-am făcut o prezentare generală și i-am întrebat dacă vor să le arăt tumora și să le spun ce am de făcut. Pacientul a zis apoi că el nu vrea să știe, dar își delegă persoana din familie pentru a se informa. Atunci i-am explicat aparținătorului ce presupune tot parcursul. Dar acolo a fost o chestie clară, definită. Alți pacienți vor ei să știe.

Ideea esențială e că pacientul trebuie să fie informat. Sunt, de exemplu, chestii care nu trebuiesc operate. Or, în clipa în care discuți cu un pacient și îi spui riscuri, beneficii, ce se poate face consevator, omul zice că nu știa că se poate rezolva așa. Și atunci, îl îndrum către alt medic care poate să facă treaba asta.

Nu orice tumoare pe creier trebuie operată

SmartLiving: Deci nu toate tumorile pe creier trebuie neapărat operate

Dr. Horațiu Ioani: Exact! Sunt anumite categorii care trebuie operate, alte categorii pot fi doar monitorizate.

SmartLiving: Întâlniți des tumori cerebrale?

Dr. Horațiu Ioani: Cel puțin zilnic. Dar eu sunt neurochirurg, la mine se ajunge cu așa ceva. Faptul că eu le văd zilnic sau de câteva ori pe zi nu înseamnă neapărat că sunt frecvente, ci că se ajunge la mine cu ele. Eu nu tratez persoane sub 18 ani, iar statistic, tumorile cerebrale sunt mai frecvente la vârstnici.

Simptomele unei tumori cerebrale sunt comune cu cele ale unui AVC

SmartLiving: Cum își poate da seama cineva că are o tumoră pe creier? Ce semne apar?

Dr. Horațiu Ioani: Tumorile cerebrale dau, în general, deficite: nu poți să miști o mână, un picior, nu poți să vorbești cum trebuie. Or, aceste simptome sunt mult mai frecvente într-un accident vascular cerebral (AVC).

Deci, orice tumoră cerebrală începe cu niște deficite și primul gând este că e vorba de un AVC. AVC-ul este, de departe, mult mai frecvent decât o tumoră cerebrală. Am mulți pacienți care îmi spun că au fost la medic și li s-a spus că au AVC și că au primit un diagnostic greșit, pentru că ei aveau tumoră cerebrală. Și atunci le explic că medicul nu a greșit, ci a gândit chiar foarte bine. Statistic, pe primele trei locuri, când vin cu aceste simptome, e vorba de AVC. Apoi, se fac niște investigații și da, acolo găsești tumoră cerebrală.

Și eu, ca neurochirurg care tratez tumori cerebrale mai multe decât AVC-uri, în clipa în care vine un pacient cu deficit la mine, primul gând e să-i zic că are AVC. După care, dacă îmi arată investigațiile imagistice, da, avem o tumoră cerebrală confirmată. Dar, în primul rând, te gândești la un AVC, îl trimiți la neurologie, neurologia face investigațiile și apoi vine pe calea neurochirurgicală, dacă e nevoie.

Află de aici ce simți când ai un atac cerebral. Medic: „Anumite migrene, fumatul, diabetul și hormonii cresc riscurile”

Șanse de supraviețuire în caz de tumoare pe creier: „Se poate trăi toată viața cu un meningiom

SmartLiving: Așadar, în cazul unei tumori cerebrale, nu sunt simptome care pot fi ignorate și oamenii clar ajung la medic...

Dr. Horațiu Ioani: Nu neapărat. Când ai deficite, te gândești la AVC. Dar sunt și simptome care pot trece neobservate. Chiar sunt foarte multe tumori cerebrale care trec neobservate. Sunt, de exemplu, pacienți cu anumite tumori benigne – se numesc meningioame, generic – cu care pot să trăiască toată viața și să moară din alte cauze, chiar dacă au un meningiom în cap.

În ultimii ani, aceste meningioame se descoperă tot mai des, pentru că dacă te doare un pic capul, e mult mai ușor să faci un RMN sau un CT. Mult mai ușor decât era acum 10-15 ani și în contextul ăsta, faci investigația și găsești meningiomul care este mic.

O tumoare pe creier malignă necesită tratamente intensive

Am avut recent o pacientă de 80 de ani la care s-a găsit un meningiom calcificat și evident că a fost panică în toată familia că doamna are meningiom. Eu le-am explicat că un meningiom de un centrimetru și jumătate, la 80 de ani, calcificat nu are nicio valoare clinică. Probabil l-a avut de foarte mulți ani, s-a calcificat. Noi monitorizăm la 6 luni, la 1 an, apoi la 5 ani, iar dacă nu există nicio schimbare, nu se ia nicio măsură.

Sunt și alte tumori care nu dau semne, dar dacă le descoperi, necesită anumite tratamente. De exemplu, tratamentul pentru glioblastom (tumoră cerebrală malignă) este chirurgical, urmat de radio și chimioterapie, într-o anumită conformație și doză. Această combinație de tratament oferă cea mai bună supraviețuire și poate să implice intervenții repetate sau tratament oncologic repetat, în funcție de localizare, distribuție și extensie. Pentru tumoră malignă, tratamentul este destul de intensiv.

„Hernie de disc are toată lumea!“

SmartLiving: Să vorbim puțin și despre operațiile pe coloană. Cum știm când trebuie operată hernia de disc? E mai bine să facem operația cât mai devreme sau să o amânăm și să facem recuperare cât mai mult timp?

Dr. Horațiu Ioani: Ceea ce încerc eu să fac este să standardizez acest proces decizional. Când un pacient vine cu o hernie de disc, în primul rând, de menționat e că vine cu o hernie de disc simptomatică, pentru că hernie de disc are toată lumea.

Toată lumea are hernii de disc, nu există persoană vie pe fața Pământului, peste 20 de ani care să nu aibă hernie de disc. Toată lumea are hernie de disc, nu ar trebui să mai discutăm dacă am sau nu am hernie de disc, răspunsul este da!

Când un pacient se găsește cu o hernie de disc, în urma unor investigații, de fapt, înseamnă că are o hernie de disc simptomatică. Hernia de disc simptomatică dă dureri care merg în jos pe picior sau pe mână. Dacă e cervicală, merge pe mână, dacă e lombară, merge pe picior.

Modul de tratament pentru așa ceva este următorul: într-o primă etapă faci tratament medicamentos cu diferite antiinflamatorii. Medicul la care ajunge pacientul îi dă acest tratament care se urmează pentru câteva zile-o săptămână, pentru a reduce simptomele de inflamație. La acest tratament răspund marea majoritate a herniilor simptomatice.

Injecții pentru hernie de disc ghidate

Dacă simptomele nu se atenuează, se fac infiltrații ghidate, adică se injectează un antiinflamator fix pe traiectul rădăcinii. Intervenția se face foarte precis, sub un aparat cu raze X sau CT. Mulți fac infiltrații la ochiul liber, dar nu au precizia pe care o ai dacă realizezi procedura sub o formă de CT sau RX.

Și dacă simptomele persistă și după această infiltrație, atunci se discută despre intervenția chirurgicală. Vorbim aici de pacienții care au durere.

Află mai multe informații despre infiltrațiile cu PRP, tratamentul modern pentru dureri de spate și genunchi. Cât costă și ce presupun.

Când se operează hernia de disc

Dacă, pe lângă durere, apare și un deficit, atunci lucrurile se nuanțează. Când apare deficitul, pacientul are nevoie, mai degrabă, de o intervenție chirurgicală pentru a salva nervul. Și aici, cazurile se discută cu pacientul pentru că unii zic că nu își pot mișca mâna sau piciorul, nu pentru că nu au forță, ci din cauza durerii. Și atunci, ce fac eu: de exemplu, le fac o infiltrație ca să le iau durerea și evaluez după aceea și vedem dacă omul nu își poate mișca membrul de durere sau pentru că nervul este afectat.

Citește aici și despre cum atenuezi durerile de nerv sciatic.

Acestea sunt cele mai întâlnite două situații în cazul herniei de disc: durerea care e cea mai frecventă, după care deficitul. Peste toate acestea, pentru coloana lombară, poate să mai apară o situație și anume sindrom de coadă de cal, care este o urgență absolută. În sindromul de coadă de cal nu îți mai controlezi sfincterele, adică pentru urină și scaun.

Iar pentru coloana cervicală poate să apară o compresiune pe măduvă, caz în care nu îți mai controlezi nimic de la gât în jos. Acestea sunt urgențele absolute, dar sunt situații foarte rare. Acesta este, foarte pe scurt, modul de management al herniei.

SmartLiving: Care este mai periculoasă pentru pacient și mai dificil de operat: o hernie de disc lombară sau cervicală?

Dr. Horațiu Ioani: Hernia cervicală, pentru că o compresiune a măduvei cervicale, lăsată netată mult timp, poate duce la deficite severe – paralizie de la gât în jos.

Operații minim invazive și reconstrucții de coloană

SmartLiving: Cum au evoluat intervențiile chirurgicale asupra coloanei? Se fac acum mai ales minim invaziv?

Dr. Horațiu Ioani: Se făceau de mult operații minim invazive, în alte părți. Acum și în România, de câțiva ani, au început să se facă. Nu se fac standard în toate locațiile. Eu și colegii cu care colaborez direct, orice hernie o operăm minim invaziv. Că o facem cu microscop, că o facem cu endoscop, dar nu o facem la ochiul liber, cum se făcea înainte. Către asta a mers neurochirurgia, către minim invaziv și către reconstrucții de coloană.

Sunt anumite afecțiuni la care trebuie să faci niște decompresii mari ale nervilor, și aceste decompresii mari ajung să afecteze structura de rezistență a coloanei. Și în acest context, după ce faci procedura, trebuie să reconstruiești coloana.

În momentul de față, și în România, cel puțin eu și colegii mei facem aceste reconstrucții, adică introducem niște implanturi, prin care, după ce am decomprimat un nerv, recreăm un cadru în jurul lui, astfel încât să nu mai fie compresie. Asta e ceea ce se numește chirurgie spinală complexă și e un domeniu de sine stătător, și fiecare caz este discutat în detaliu de către toți cei implicați.

Cât durează recuperarea după operația de hernie de disc

SmartLiving: Ce trebuie să știe pacientul după o operație pe coloană?

Dr. Horațiu Ioani: Pot să vă spun despre pacienții mei. Un pacient care vine la mine într-o anumită stare, îl operez și, în general, la câteva ore după operație se ridică și se poate plimba. Depinde de anestezie, adică după ce se trezește din anestezie se ridică și se plimbă și la aproximativ 24 de ore pleacă acasă. Vorbesc de pacienții cu hernii sau decompresii simple.

Pacienții cu reconstrucții de coloană, la fel, se ridică și se plimbă la câteva ore după operație, dar pleacă acasă după două zile, pentru că eu sunt adeptul recuperării rapide. Pacienții mei încep kinetoterapia la 12 ore de la procedură.

Restricții după operația de hernie de disc: statul la pat

Am avut, zilele trecute, un pacient care mi-a zis că el a început kinetoterapia foarte repede, la două luni. La două luni, garantat nu e rapid. Eu consider că 12 ore e standardul, pacientul trebuie să înceapă o formă de kinetoterapie, fie că e mobilizare pasivă, fie că e o formă de masaj, fie că se fac niște activități, dar la 12 ore trebuie să începi ceva.

Eu, personal, nu cred în statul mult la pat când te doare coloana. Dacă un pacient trebuie să stea la pat sau i se recomandă să stea la pat mai mult de șapte zile, asta în sine e o indicație chirurgicală. Adică, dacă hernia îl obligă să stea la pat, trebuie tratată chirurgical. Statul la pat este nociv, afectează multe organe și sisteme, duce la demineralizare osoasă, infecții. Un pacient vârstnic pe care îl pui la pat e ca și condamnat!

„În 99% din cazuri, durerile dispar imediat după operație“

SmartLiving: E normal ca durerile să persiste și după o operație de hernie de disc?

Dr. Horațiu Ioani: Trebuie să se atenueze semnificativ, dar depinde de durata simptomelor. Sunt pacienți care vin la operație cu un deficit, nu neapărat pentru durere și deficitul trebuie să se atenueze. În 99% din cazuri, durerile dispar imediat după operație.

Sunt cazuri, de exemplu, cu hernii de disc, dar care sunt la a doua, a treia intervenție, adică pacienți care au avut hernii repetate și atunci e mai complexă situația, pentru că apare ceea ce se numește durere neuropată. Aceasta e cu totul alt tip de durere și nu e dată de compresiune, ci de lezarea nervului. Dar deja aici intrăm în discuții legate de fixări, adică la pacienți cu hernie de disc care recidivează de două ori. Se recomandă fixarea, adică acea chirurgie spinală complexă de care vorbeam mai devreme. Aici e vorba de managementul herniei recidivate.

Riscul de recidivă este cam 1% pe an, timp de 5 ani și după 5 ani, cam 1 la 10.000.

Ce influențează riscul de recidivă în cazul herniei de disc

SmartLiving: Riscul de recidivă depinde de factori care țin de pacient și de cum se îngrijește după operație sau de anumite greșeli pe care le face?

Dr. Horațiu Ioani: Depinde și de ceea ce face pacientul, evident. Sunt pacienți care se duc și fac anumite activități fizice pe care nu le pot întrerupe, sunt și anumiți factori genetici care contribuie. Sunt persoane, de exemplu, cu o calitate mai proastă a colagenului sau persoane fumătoare sau care au prestat munci fizice și și-au distrus discurile și apoi se întorc la aceleași munci fizice și aceștia au un risc mult mai mare de recidivă.

Dar, dacă se respectă indicațiile chirurgului și ale kinetoterapeutului, riscul de recidivă este minimizat.

Postura greșită, principala cauză a durerilor de spate

SmartLiving: Ce putem face să ne protejăm coloana și să nu ajungem la hernii de disc simptomatice, pentru că spuneați că hernii de disc are toată lumea.

Dr. Horațiu Ioani: În principiu, trebuie avut grijă cât stăm pe scaun și cât stăm în picioare, cum stăm la birou, cum stăm pe telefon. Persoanele care aleargă foarte mult pe niște piste sintetice de ciment se expun riscului.

Trebuie să avem grijă la postură. Dacă ar fi să numim un singur factor de risc, acela este modul în care oamenii stau la birou. În ziua de azi, multă lume stă la birou în poziții foarte vicioase și așa se ajunge la dureri de spate.

Durerea de spate e un semn că mușchii trebuie să lucreze extra ca să mențină echilibrul coloanei și când mușchii nu mai pot ține pasul cu statul aiurea la birou, toată forța se distribuie către discuri și așa se agravează herniile. Și la fel, pe coloana cervicală, modul în care stăm pe telefon. După care e extrema cealaltă a oamenilor care nu stau la birou, ci fac munci fizice, modul în care ridici – cu spatele și din genunchi – pune presiune pe coloana vertebrală.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare