Ce ți se întâmplă când mănânci alimente nesănătoase și care sunt cele acceptate ocazional

Alimentația nesănătoasă nu presupune doar risc de obezitate, care influențează sănătatea pe termen lung. Consumul de junk food are și efecte nocive imediate și poate da peste cap metabolismul chiar și după un consum de scurta durata.

Alimentația nesănătoasă. Risc pentru rinichi

Sunt considerate alimente nesănătoase toate alimentele sărace în nutrienți dar cu conținut caloric extrem de ridicat. Adică mâncare care nu aduce nimic bun în organism, dar care ne face să ne îngrășam. Vorbim despre alimentele care conțin adaousuri mare de zahar și de sare, cele bogate în grăsimi, în special saturate sau nesaturate hidrogenate (grăsimile animale, margarina, uleiul de palmier), precum și tot ce conține preponderent preponderent faina alba, rafinata, si aditivi chimici care adauga sapiditate, aroma, culoare.

O recentă cercetare pe șoareci a evidențiat o legătură intre mâncarea nesănătoasă și problemele de funcționare a rinichilor tipice diabetului de tip 2.
În diabetul de tip 2, corpul nu produce suficientă insulină sau ea nu este eficientă și nu metabolizează glucoza din sânge, ceea ce pe termen lung are efecte negative importante asupra mai multor organe, inclusiv asupra rinichilor. Studiul pe șoareci a evidențiat că mâncarea nesănătoasă administrata timp de câteva săptămâni are asupra rinichilor aceleași efecte că și diabetul de tip 2. Efectele cercetărilor pe animale nu pot fi extrapolate la om, însă se crede că ele oferă în general indicații asupra potențialelor efecte asupra oamenilor.

Alimentația nesănătoasă. Ce alte probleme ne poate crea

Dincolo de potențialul efect negativ direct asupra rinichilor al alimentației nesănătoase, se știe deja că o dieta bogata în zahar și carbohidrați rafinați presupune un risc ridicat de apariție a diabetului de tip 2. Același articol amintește de studii care sugerează și alte efecte posibile negative ale alimentației nesănătoase: dezechilibre hormonale, risc de depresie, posibile probleme cognitive, dar și o serie incontrolabila de „pofte” care duc la un cerc alimentar vicios.

La toate efectele directe ale unei diete nesănătoase se adaugă și cele indirecte, generate de obezitate, în special problemele cardiace și circulatorii și sindrom metabolic, care la rândul lor sunt considerate cu mare potențial de a duce la depresie.

12 alimente nesănătoase acceptate ocazional de nutriționiști

Pentru că o alimentație sănătoasă tine mult de stilul de viață și de moderație și nu înseamnă doar un sir de interdicții fară sfârșit, este acceptabil să mâncam uneori și câte ceva care nu se regăsește pe lista alimentelor sănătoase. Condiția este însă de a consuma ce nu e tocmai sănătos doar în anumite situații sau fixând o regulă strictă. Deci, nu orice și mai ales cu măsură.

Iată o serie de alimente nesănătoase care se pot consuma în anumite condiții:

Cafeaua – Consumata cu moderație poate fi o superbautură. Conține antioxidanți, ceea ce ar putea fi o explicație de ce consumata cu regularitate cafeaua este asociata cu un risc redus de diabet de tip 2. Ideal este a fi consumata dimineața, fară zahar, eventual cu un lapte fară grăsime sau cu un lapte vegetal.

Baconul – Poate fi folosit într-o cantitate redusa împreună cu un mix de legume, cărora le adaugă savoare, caz în care putem să nu mai adaugăm sare.

Ouăle – Mâncate cu măsură, pe cât posibil bio, sunt ideale că mic dejun sau la mesele principale. La mic dejun e mai indicat un ou fiert, în timp ce pentru o masa principala se poate opta pentru o omleta cu legume sau oua cu spanac. Un ou furnizează circa 60 de kcal și conține proteine de calitate.

Iaurt integral, cartofi și unt

Iaurt integral – E acceptabil daca cineva îl prefera în locul iaurtului degresat, cu condiția de a reduce porția. În timp ce o porție de iaurt fară grăsimi de 125 g furnizează 55 kcal, pe când una de iaurt integral, 80.

Cartofii – Desi cu înalt potențial caloric datorat nivelului ridicat de amidon (cartofii nu sunt considerați legume, ci intra pe lista carbohidraților), nu trebuie uitat că ei conțin vitamine din grupul B, vitamina C, fier, calciu și fibre insolubile, care ajuta digestia. Firește, este esențial să fie consumați cu măsură, circa o data pe săptămână, ideal într-o salata, cu un dressing ușor din mustar, suc de lămâie și o ușoară aroma de usturoi sau ceapa.

Untul clarificat (ghee) – este untul din care prin încălzire a fost separata partea proteică, se folosește în special în India, la gătit. Avantajul folosirii lui este dat de faptul că are o aromă mai intensă, deci putem reduce cantitatea folosită. O lingură conține circa 45 kcal, în timp ce o lingura de ulei de măsline, circa 40.

Pastele – Paștele sunt binevenite din când în când în dieta cu condiția să fie de preferință proaspete, integrale și asociate cu proteine fară grăsimi (peste, pui), ulei de măsline și o importanta componenta vegetala. Totodată, cu cât sunt mai al dente (mai puțin fierte) cu atât au indice glicemic mai mic.

Cartofii prăjiți – Prin definiție un aliment nesănătos, dar totodată extrem de gustos, este acceptabil să-i consumam din când în când și în combinație cu ceva sănătos și ușor, de exemplu piept de pui pe grill și salata. O bună practică este de a împarți o porție la doua persoane la restaurant și a limita sosurile cu care de regulă sunt asociați. În plus, sunt preferibili cei proaspeți.

Alimente nesănătoase ce pot fi consumate ocazional: stafidele, pâine cu maia în loc de drojdie

Stafidele – Spre deosebire de multe fructe deshidratate care conțin zahar adăugat, stafidele sunt dulci în mod natural, sunt boabe de strugure deshidratate, care prin eliminarea apei au rămas și mai dulci. Atenție la cantitate, pentru că sunt un concentrat de energie.

Pâinea cu maia – pâinea albă reprezintă unul din cele mai nesănătoase alimente, însă dacă, dimpotrivă, pâinea este obținută din faină integrală și maia în loc de drojdie și este consumată în cantități limitate, ea poate reprezenta o bună sursa de carbohidrați. Pâinea cu maia este mai ușor digerabila, mai aromată și are și se conserva mai mult timp.

Ciocolata caldă – Conține mulți nutrienți importanți, printre care polifenolii. Esențial este că ea să nu fie rezultatul unor amestecuri pre confecționate, ci să fie făcută din cacao naturala, fară zahar, eventual îndulcită cu putina miere, eventual cu un mic adaos de lapte vegetal.

Patiserie – Orice produs din categoria doughnuts (gogoși), prăjituri, biscuiți este fară doar și poate nesănătos, dar ca să nu se simțim deprivati complet de ceva foarte plăcut, în realitate, putem face rareori excepție. Cu atât mai mult cu cât încercam să reechilibram cu ceva sănătos, de exemplu îmbinând la micul dejun o gogoașă cu un smoothie vegetal nedulce.