Alergia la frig se manifestă indiferent de sezon. Care sunt semnele

    Expunerea la temperaturi scăzute, dar și băuturile și alimentele reci, aerul condiționat și chiar o simplă baie în apa rece a mării vara pot declanșa simptome dacă suferiți de alergie la frig. De cele mai multe ori, manifestările sunt ușoare sau medii, dar cazurile severe pot culmina cu șoc anafilactic, care pune viața în pericol.

    Din fericire, există modalități prin care puteți ține sub control alergia la frig, prin schimbarea unor obiceiuri, dar și cu ajutorul medicamentelor.

    „Alergia la frig este o afecțiune cauzată strict de temperaturile scăzute (după cum o spune și numele), în contextul căreia apare o erupție la nivelul zonelor expuse frigului, în special pe extremități – față, gât, mâini, dacă nu sunt bine protejate, dar chiar și în zonele care sunt protejate de haine.“

    Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie

    Cum recunoaștem alergia la frig (imagini)

    Urticarie care poate apărea pe picioarele expuse la temperaturi scăzute în cazul unei persoane alergice la frig FOTO: Shutterstock

    Simptome de alergie la frig care nu pun viața în pericol sunt:

    • urticarie pe zonele pielii expuse la frig;
    • o senzație de arsură pe pielea afectată, pe măsură ce corpul se încălzește;
    • umflarea zonei expuse la temperaturi scăzute;
    • febră;
    • dureri de cap;
    • dureri articulare;
    • oboseală;
    • anxietate.

    Uneori, pot apărea simptome severe de alergie la frig, care necesită asistență medicală imediată:

    • șoc anafilactic, care este o reacție alergică acută severă;
    • probleme de respirație, cum ar fi respirația șuierătoare;
    • umflarea limbii și îngustarea căilor respiratorii;
    • palpitații;
    • scăderea tensiunii arteriale,
    • leșin.

    Se pot umfla buzele, ochii, fața, dar și laringele

    Cel mai periculos este atunci când se inflamează laringele, pentru că există risc de sufocare FOTO: Shutterstock

    Simptomele pe care le au persoanele cu alergie la frig pot varia și este posibil să apară aproape imediat (2 până la 5 minute) după expunerea la temperaturi scăzute. Acestea pot dispărea după una până la două ore.

    Alteori, reacția poate începe mult mai târziu după expunerea la frig, la câteva ore sau chiar după câteva zile și poate persista până la 2 zile.

    Medicul alergolog precizează că alergia apare nu numai iarna, ci și în alte anotimpuri, la contactul cu apa rece sau dacă se consumă alimente și băuturi reci. Acestea pot să declanșeze o erupție la nivelul pielii sau un proces de angioedem – o acumulare de lichid la nivelul țesutului subcutanat, iar persoanei respective i se umflă buzele, ochii, fața.

    Cea mai periculoasă localizare a angioedemului este la nivelul glotei (orificiu al laringelui cuprins între cele două coarde vocale), al laringelui, care poate să pună în pericol viața pacientului (se poate sufoca).

    „Persoanele cu alergie la frig pur și simplu nu pot ieși din casă la temperaturi extreme, pentru că imediat le apare o erupție care, dacă este mai extinsă, devine foarte neplăcută“, adaugă dr. Simu.

    În situații extreme, apare șocul anafilactic: scade foarte mult tensiunea arterială și pacientul intră în colaps.

    O alergie la frig nu se manifestă prin tuse. Astmul, da!

    În general, o alergie la frig se manifestă mai mult la nivelul pielii și al țesuturilor moi. Așadar, urticaria este un simptom comun, în timp ce tusea, rinita alergică și alte manifestări la nivelul aparatului respirator nu se întâlnesc în mod obișnuit în caz de alergie la frig.

    Totuși, persoanele alergice care suferă de astm pot resimți o agravare a simptomelor atunci când se expun la aer rece. De ce?

    În mod normal, nasul și gura au capacitatea de a încălzi și umezi aerul inhalat, înainte să ajungă în plămâni. Dar dacă aerul este foarte rece și foarte uscat, cum se întâmplă iarna, gura și nasul nu mai fac față să-l pregătească pentru plămâni. Astfel, plămânii se comprimă ca răspuns la aerul rece, iar căile aeriene se usucă, pentru că aerul rece este și mai uscat. Rezultatul: se produc spasme ale căilor aeriene, care conduc la tuse și o criză de astm. Simptomele se agravează dacă facem mișcare în aer rece.

    Cine este în pericol să se confrunte cu alergia la frig

    Alergia la frig se dezvoltă cel mai adesea la adulții tineri, bărbați și femei în aceeași măsură.

    Aproximativ jumătate dintre persoanele care suferă de această afecțiune, pe măsură ce înaintează în vârstă, vor simți fie o îmbunătățire semnificativă a simptomelor, fie nu vor mai experimenta alergia la frig.

    Alergia la frig poate fi moștenită de la un membru al familiei. Dar apare și la persoanele fără antecedente familiale. Simptomele pot fi, de asemenea, declanșate de o boală specifică, de exemplu:

    • o afecțiune autoimună,
    • o infecție virală care provoacă mononucleoză,
    • varicelă,
    • hepatită virală,
    • afecțiuni ale sângelui.

    Test cu un cub de gheață

    Mergeți la medicul alergolog dacă vă confruntați pentru prima dată cu simptomele enumerate mai sus. Cu cât descoperiți și tratați boala mai devreme, cu atât evitați manifestările severe.

    Medicul alergolog poate face un test cu ajutorul unui cub de gheață pentru a observa reacția corpului dumneavoastră la temperaturi scăzute. Este posibil ca pielea să nu reacționeze imediat la acest test dacă afecțiunea este moștenită. Simptomele de alergie la frig ereditară pot apărea după 20 sau chiar 30 de minute de la expunerea la frig.

    Vi se mai pot recomanda analize de sânge pentru a determina sau exclude alte cauze care stau la baza simptomelor.

    Pot fi necesare antihistaminice și corticosteroizi

    „Pentru a preveni manifestările alergice, trebuie evitată expunerea la frig. Aceasta presupune o protecție foarte bună în sezonul rece a tuturor zonelor corpului și, în special, a extremităților, cu îmbrăcăminte cât mai călduroasă.“

    Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie

    În afara sezonului rece, prevenția presupune evitarea alimentelor și băuturilor reci și, de asemenea, a curenților de aer reci. De exemplu, nu stați în bătaia aerului condiționat. Nici scufundarea în apa rece din piscine și din mare vara nu este recomandată.

    Atunci când aceste măsuri nu sunt suficiente, este necesar tratamentul medicamentos cu antihistaminice, corticosteroizi și chiar adrenalină, în cazul șocului anafilactic.   

    Tratamentele posibile pentru alergia la frig pot include:

    • corticosteroizi,
    • hormoni sintetici,
    • antibiotice,
    • antagoniști de receptori de leucotriene,
    • alți imunosupresori.

    Dacă medicul consideră că puteți fi expus riscului unei reacții severe, vă poate prescrie o injecție de urgență cu epinefrină pentru a fi utilizată dacă apare anafilaxia. Substanța vine într-un dispozitiv care facilitează administrarea, numit autoinjector.

    Unele afecțiuni pot da simptome similare cu cele ale alergiei la frig

    Există afecțiuni care pot provoca semne și simptome asemănătoare cu cele ale alergiei la frig.

    Degerături

    Degerăturile determină inflamarea vaselor foarte mici de sânge, atunci când pielea este expusă la aerul extrem de rece timp îndelungat. Simptomele pot include:

    • înroșirea pielii,
    • mâncărime,
    • inflamație.

    De obicei, acestea trec în câteva săptămâni.

    Sindromul Raynaud

    Sindromul Raynaud afectează, în principal, degetele de la mâini și de la picioare prin contractarea vaselor de sânge și reducerea fluxului sangvin către aceste zone. De obicei, acest fenomen apare din cauza stresului sau atunci când temperaturile sunt scăzute.

    Simptomele includ durere și paloare sau albăstrirea pielii în zonele afectate, după expunerea la temperaturi scăzute. Simptomele pot dura de la câteva minute la câteva ore.

    Boala aglutininelor la rece

    La persoanele cu boala aglutininelor la rece, corpul atacă globulele roșii din sânge ca răspuns la scăderea temperaturii sangvine.

    Această afecțiune poate duce la anemie hemolitică. Este adesea asociată cu:

    • pneumonie mycoplasmatică,
    • scarlatină,
    • infecții cu stafilococ,
    • boli autoimune,
    • alte afecțiuni, inclusiv anumite tipuri de cancer și infecții virale.

    Hemoglobinurie paroxistică nocturnă

    Hemoglobinuria paroxistică nocturnă este un tip rar de anemie. La persoanele cu această afecțiune, anticorpii atacă și ucid globulele roșii sănătoase. Este considerată o afecțiune autoimună.

    Simptomele pot include:

    • urină decolorată sau de culoare maro închis,
    • febră,
    • durere abdominală,
    • oboseală,
    • dificultăți de respirație la efort fizic,
    • paloare.
    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook