Semne mai puțin cunoscute ale alergiilor. Când și de ce să te testezi

Nu toate manifestările care seamănă cu o alergie au, de fapt, drept cauză o alergie. La fel cum unele simptome ale alergiilor respiratorii sunt ignorate, pentru că fie nu le dăm importanță, considerându-le doar un disconfort trecător, fie nu ne ridică suspiciunea unei alergii.

Elena N., în vârstă de 72 de ani, a fost o femeie perfect sănătoasă până în primăvara aceasta, când a fost nevoită să se interneze în spital pentru pietre la fiere. În timpul internării, medicii au observat că pacienta prezenta un edem facial important, mai precis, se umflase la față. Integrând acest simptom în context – doamna N. respira mai greu de la începutul primăverii, tușea din când în când și avea și nasul înfundat, medicii au suspectat o posibilă alergie la medicamente suprapusă peste o alergie sezonieră. Ca o paranteză, pacienta, deși a mai avut simptomatologie respiratorie în trecut, a ignorat disconfortul și nu-și făcuse niciodată teste pentru alergii sau alte investigații.

După ce tratamentul antialergic administrat în spital nu a avut ca efect atenuarea simptomelor, starea de sănătate a pacientei părând că se agravează, medicii au decis efectuarea unei tomografii computerizate la nivelul capului și toracelui. Investigația imagistică a relevat cauza edemului facial: pacienta prezenta, de fapt, o tumoră pulmonară care cuprindea și vena cavă superioară (comprimarea acestei vene îngreunează fluxul de sânge de la inimă către extremitatea superioară a corpului, astfel că sângele stagnează și produce dilatarea venelor și inflamație). Așadar, ceea ce părea să fie o alergie s-a dovedit a fi o problemă de altă natură.

Tușea de doi ani. Cauza a fost o surpriză

Un alt caz, de această dată descris de publicația americană „The New York Times Magazine“, este cel al unei paciente de 75 de ani care prezenta tuse de aproximativ doi ani când, după mai multe investigații și tratamente fără rezultatul scontat, a primit diagnosticul corect.

Tusea persoanei a debutat în perioada pandemiei și, după o evoluție persistentă de câteva săptămâni fără alte simptome, pacienta a mers la medic unde i s-a făcut un test Covid și o radiografie pulmonară. Testul Covid a ieșit negativ, iar radiografia – fără modificări. Astfel că pacienta a mers acasă, cu recomandarea de la medic de a aerisi bine locuința și de a renunța la pernele și pilota cu puf, care ar putea să-i provoace reacții alergice. Deși a urmat recomandările medicale, tusea a persistat. Ar fi vrut să meargă și la un consult pneumologic, dar în perioada de vârf a pandemiei de Covid a considerat că tusea ei e mai puțin importantă decât cazurile grave de care auzea peste tot în jur.

Așa că a mai conviețuit cu tusea încă un an și jumătate, când a observat că a început să îi fie din ce în ce mai greu să facă mișcare. Chiar și la o plimbare scurtă se simțea obosită și respira mai greu, lucru care nu i se întâmpla în trecut. După ce a constatat că a slăbit aproape 10 kilograme, s-a îngrijorat cu adevărat. A urmat un consult ORL și o endoscopie care a ridicat suspiciunea unui reflux gastro-esofagian– o altă posibilă cauză de tuse, pentru care a primit tratament. Nici acesta nu a funcționat.

Problema reală s-a observat pe o radiografie pulmonară de rutină efectuată câteva luni mai târziu, urmată de un CT pentru confirmare: pacienta avea pneumonită de hipersensibilitate. Aceasta este „o reacție alergică a plămânilor față de particule inhalate, manifestată printr-o inflamație difuză a parenchimului pulmonar“, potrivit regis.ro (Registrul Național de Pneumopatii Interstițiale Difuze și Sarcoidoză).

Alergiile se pot declanșa la orice vârstă

Pe scurt, pacienta avea de aproximativ doi ani o pasăre de care avea grijă. Atunci când îi curăța colivia, inhala particule de mici dimensiuni de alergen: un amestec de pene fărâmițate și dejecte ale păsării, care se uscau și se „aerosolizau“ cu ocazia împrăștierii. Femeia a mai avut păsări în trecut și nu a avut astfel de reacții alergice, iar la 75 de ani nu și-a pus problema că ar mai putea să dezvolte alergii.

„Din păcate, nu există o vârstă standard până la care să dezvolți alergii. Nu putem spune că, dacă n-am făcut alergii până în adolescență, cu siguranță n-o să mai facem niciodată. Practic, oricând pe parcursul vieții poți să dezvolți o alergie. Interesant este că poți să dezvolți reacții alergice la un aliment sau alergen respirator cu care ai mai venit până atunci în contact. Prin mecanisme complexe, în sistemul imun al persoanei are loc o modificare, astfel încât substanța respectivă din aliment sau din aerul inspirat este recunoscută de organism ca fiind agresivă și este declanșată o reacție exagerată la acea substanță“, explică asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România.

Plămânul crescătorului de păsări, tipul de pneumonită de hipersensibilitate descris la pacienta din publicația americană, este forma cea mai întâlnită de reacție alergică de acest tip, la nivel pulmonar. Însă pneumonita de hipersensibilitate poate fi declanșată, potrivit regis.ro, și în cazul unor alergii la: fân („plămânul fermierului“ – poate să apară la fermierii care se expun în mod repetat la fân), mucegaiuri, unele metale sau substanțe eliberate în aer în timpul fabricării brânzei, prelucrării pielii, creșterii ciupercilor.

Alergia este o boală cronică

Important este să nu ignorăm primele simptome ale alergiilor respiratorii, pentru că, în timp, acestea se pot complica. O alergie la pisici, de exemplu, se poate declanșa, de asemenea, la orice vârstă, chiar în cazul în care pisica este prezentă în viața noastră de mai mult timp. Însă fără un diagnostic corect și un tratament adecvat, problemele respiratorii se pot agrava și se poate declanșa chiar astmul.

„Cred că cel mai important este să înțelegem că alergia este o boală cronică. Bolile cronice netratate pot duce la complicații. În literatură, într-adevăr, sunt descrise și cazuri de alergii care se vindecă spontan – fie că vorbim despre alergiile respiratorii, fie că vorbim despre cele alimentare. Majoritatea persoanelor alergice au fost diagnosticate, însă, cu o boală cronică. O boală cronică înseamnă monitorizare, tratament, măsuri speciale, atunci când vorbim despre alergiile respiratorii: de exemplu, să ai un purificator de aer mai ales în camera în care dormi, să nu ieși în plin sezon de alergii, la orele la care alergenii de sezon sunt în concentrații foarte mari în aerul atmosferic, fără o mască de protecție, să limitezi contactul cu exteriorul cât mai mult ținând mai degrabă fereastrele închise, și alte măsuri care impactează stilul de viață“, subliniază asist. univ. dr. Antoanela Curici.

În perioada 15 aprilie-30 iunie 2024, Synevo România oferă o reducere de 20% la analizele pentru identificarea alergiilor respiratorii. Reducerea este valabilă atât la achizițiile online, cât și la cele direct din centrele Synevo.

Semne comune și mai puțin comune ale alergiilor respiratorii

Așa cum am arătat la începutul acestui articol, uneori, ceea ce seamănă cu o alergie poate fi o problemă respiratorie de altă natură, iar simptome care pot fi comune mai multor boli respiratorii, chiar și cu modificări la nivel pulmonar, pot fi, de fapt, o alergie respiratorie.

Simptomele comune ale alergiilor respiratorii sunt:

• rinoree (nasul curge, iar secrețiile sunt apoase),
• ochi roșii, care lăcrimează,
• mâncărimi,
• strănuturi în salve,
• nas înfundat,
• tuse,
• respirație șuierătoare (wheezing),
• urticarie.

Însă alergiile respiratorii se pot manifesta și prin:

• dureri de cap,
• oboseală,
• dificultăți de respirație,
• sindromul picăturii postnazale (acumularea excesului de mucus în partea din spate a nasului sau în gât), o cauză comună de tuse,
• mâncărimi de urechi,
• senzația de mâncărime la nivelul cavității orale (unele persoane alergice la anumite polenuri pot manifesta reacții locale la nivelul tractului intestinal – gură, esofag, stomac, de exemplu, atunci când consumă alimente cu care polenurile respective au componente comune. Problema poartă numele de sindromul alergiei orale. Reacțiile se declanșează, de exemplu, la consumul de mere, morcovi, țelină, prune, cireșe – în cazul persoanelor cu alergie la polen de mesteacăn, potrivit synevo.ro),
• senzația de ceață mentală (care poate fi provocată de presiunea la nivelul sinusurilor, generată de alergie),
• țiuit în urechi (congestia de la nivelul sinusurilor poate duce la un blocaj în ureche, la nivelul trompei lui Eustachio).

Însă înainte de a lua măsuri și de a administra tratament antialergic, e recomandat să urmăm circuitul optim: dacă avem simptome specifice alergiilor, fie ne adresăm unui laborator de analize pentru anumite paneluri de alergii care ni se potrivesc, în funcție de vârstă, simptome, de durata lor și de perioada din an când apar, fie mergem la alergolog care, de asemenea, în funcție de specificul simptomelor, va recomanda anumite paneluri de alergeni respiratori.