Alergiile alimentare la adulți, mai comune decât se credea. Topul celor mai frecvente

Poți face alergie la creveți și la fructe de mare în vacanță. Care sunt semnele și recomandările medicului

Chiar dacă nu ai avut alergii alimentare când erai copil, le poți dezvolta și mai târziu în viață. Cazurile sunt mai rare, dar nu mai puțin periculoase.

Dan S., un bărbat de 45 de ani, mânca fructe de mare în fiecare vacanță de vară la malul Mării Mediterane. Era unul dintre motivele pentru care abia aștepta vacanța, creveții fiind preferații lui. Anul trecut, însă, după o porție de creveți cu usturoi în stil spaniol (gambas al ajillo), au început să i se umfle buzele și limba. De atunci nu a mai mâncat creveți, pentru că testul de alergii pe care l-a făcut la întoarcerea în țară a confirmat: Dan a dezvoltat o alergie la crustacee, cu risc crescut de reacții severe care pot ajunge chiar la șoc anafilactic.

„Din păcate, nu există o vârstă anume pentru a dezvolta o alergie. Alergiile pot să apară oricând pe parcursul vieții. Una dintre cele mai comune alergii nou apărute la adulți este cea la fructele de mare, probabil pentru că în copilărie nu am consumat fructe de mare, nu am avut cum să ne sensibilizăm. Dar, după ce am devenit adulți, am consumat mai multe alimente de acest fel și, odată cu consumul, au apărut și alergiile. Chiar și persoane de 40-50 de ani se confruntă cu acest tip de alergie“, explică Asist. Univ. Dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România.

Printre simptomele alergiilor alimentare se numără:

  • urticarie,
  • stări de greață și vomă,
  • diaree,
  • respirație rapidă,
  • respirație șuierătoare (wheezing),
  • tuse recurentă,
  • răgușeală,
  • umflarea buzelor, a limbii și a feței în general,
  • dificultăți la înghițire,
  • amețeală,
  • stări de leșin.

Pentru informații detaliate despre alergiile alimentare și cele mai eficiente teste de alergii, urmărește vodcastul Analize la zi:

Cât de frecvente sunt alergiile alimentare la adulți?

Riscul de a dezvolta o alergie alimentară este de patru ori mai mare la copiii preșcolari comparativ cu adulții, potrivit unui studiu din 2014.

Un alt studiu, realizat în 2019 și publicat în JAMA (Journal of the American Medical Association), a demonstrat că, în ciuda percepției generale că alergiile apar doar la copii, adulții fără niciun istoric de alergii alimentare pot să dezvolte reacții adverse la alimente brusc, pe neașteptate, chiar la alimente pe care până atunci le-au consumat fără probleme. Cercetarea, realizată de specialiștii Universităților Northwestern și Stanford, a demonstrat că aproape jumătate dintre adulții care au raportat o alergie alimentară a dezvoltat reacția alergică în viața adultă. Mai exact, 11% dintre adulții testați (40.000 de participanți), iar jumătate dintre ei au avut primele simptome după vârsta de 20 de ani.

O statistică realizată în SUA a relevat că cei mai mulți adulți aveau reacții mediate imun la:

  • crustacee (2,9%);
  • lapte de vacă (1,9%);
  • arahide (1,8%);
  • nuci (1,2%);
  • pește (0,9%).

45% dintre adulții testați au raportat reacții la mai multe dintre aceste alimente.

Când e necesar testul ALEX pentru alergiile alimentare la adulți?

Uneori, reacțiile dezvoltate de adulți pot fi mai severe decât cele din copilărie. Pentru a evalua severitatea unei reacții alergice, putem apela la teste moleculare pentru alergii alimentare. „Pentru alergiile alimentare, trebuie să fim foarte riguroși. Medicul observă simptomele, apoi recomandă teste de laborator. Dacă imunoglobulinele E specifice pozitive se asociază cu simptomatologia, se stabilește diagnosticul de alergie. După diagnostic, medicul va solicita teste pentru a identifica tipul de moleculă la care organismul a sintetizat imunoglobulină E specifică, ca să știe ce fel de reacție va dezvolta persoana respectivă în viitor. Ne uităm la testul ALEX în întregime, pentru că vrem să depistăm și eventualele reacții încrucișate și pentru că vrem să evaluăm potențialul de a dezvolta o reacție anafilactică. Dar ne putem uita și țintit: dacă pacientul are o alergie la lapte, la ou sau la gluten, atunci analizăm doar aceste categorii de alergeni moleculari, pentru că vrem să identificăm cu exactitate componenta la care pacientul este alergic. Ulterior i se poate recomanda: ce să evite, în ce cantități, dacă este suficient să prepare termic alimentul respectiv sau trebuie să-l evite complet și să citească cu atenție toate etichetele astfel încât să nu existe nici măcar urme din alergenul respectiv“, detaliază medicul de laborator.

În intervalul 15 iunie – 31 august 2024, în laboratoarele Synevo România beneficiezi de 20% reducere la o serie de teste pentru alergii și intoleranțe alimentare, atât la achiziția online, cât și direct în centrele Synevo. Mai multe detalii, în pagina Alergii și intoleranțe alimentare.

Alergia la carne: sindromul alfa gal

Sindromul alfa gal este o alergie alimentară atipică. Este un tip de alergie la carne roșie (de vită, porc, oaie) și la produse provenite de la mamifere (lapte și anumite tipuri de gelatină animală). Este o reacție alergică rar întâlnită și se diagnostichează în anumite părți ale Europei, Australiei, Asiei, Americii Centrale și de Sud. Sindromul alfa gal este declanșat de mușcătura unei căpușe, potrivit Mayo Clinic.

Unele persoane cu sindrom alfa gal rămân nediagnosticate, pentru că afecțiunea e dificil de depistat. Însă specialiștii cred că acei adulți care au reacții alergice serioase, chiar șoc anafilactic, fără a putea identifica o cauză anume, ar putea suferi, de fapt, de sindrom alfa gal.

Sindromul alergiei orale: reacții alergice încrucișate

„Sindromul alergiei orale reprezintă o reacție imunologică mediată prin anticorpi IgE, limitată de obicei la nivelul orofaringelui, care este declanșată imediat după contactul cu anumite fructe, legume, nuci și condimente la persoane sensibilizate față de polenuri“, potrivit Synevo.ro.

Mai exact, adulții alergici la polenuri reacționează la anumite antigene din polenul respectiv, antigene care sunt similare cu cele din unele fructe, legume și ierburi. Așa se face că persoanele alergice la polenul de mesteacăn, de exemplu, pot avea simptome precum mâncărimi, înțepături, micropapule și vezicule după consumul de mere, piersici, prune, pere, cireșe, caise, morcovi, țelină, cartofi, alune, arahide.

Cei alergici la polenul de ambrozie pot dezvolta reacții la consumul de pepene, dovlecei, castraveți și banane.

Iar cei care au alergie la polenul de artemisia ar putea prezenta sindromul alergiei orale atunci când mănâncă țelină, ceapă, muștar sau mâncăruri condimentate cu piper negru.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare