12 informații esențiale despre astmul bronșic

Sete de aer: așa ar putea fi descris principalul simptom care semnalează un astm bronșic. Poate fi alergic și non-alergic, iar incidența maximă este în copilărie.

Crizele de astm pot fi declanșate de curenții de aer rece, de ceață, de umezeală. De aceea, toamna și iarna sunt anotimpuri dificile pentru astmatici.

Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie, ne-a dezvăluit cele mai importante informații pe care e bine să le știm indiferent dacă suferim sau nu de astm bronșic.

1. Ce este astmul bronșic?

Astmul bronșic este o afecțiune cronică a plămânilor, care se caracterizează printr-o inflamație a mucoasei bronșice și o sensibilitate exagerată a acesteia. Acești factori duc la apariția unor modificări la nivelul peretelui bronșic, ceea ce îngreunează pătrunderea, dar mai ales, eliminarea aerului din plămâni.           

Frecvența astmului bronșic alergic este mai redusă decât cea a rinitei alergice. Se apreciază că aproximativ 5% din adulți și 10% din copii suferă de astm bronșic. De altfel, astmul este una dintre principalele cauze de absență atât de la școală, cât și de la serviciu. Se constată o prevalență ușor mai crescută a bolii la băieți, în cazul copiilor, în timp ce la adulți, proporția prevalenței este egală la femei și la bărbați.

2. Incidența cea mai mare – la copii

Astmul bronșic se poate împărți în două mari categorii: extrinsec – alergic și intrinsec – nonalergic. Vârsta la care debutează este, mai ales, pentru cel alergic, sub 40 de ani. Majoritatea cazurilor de astm cu debut sub 40 de ani se dovedesc a fi alergice.

Incidența maximă a astmului bronșic alergic este în copilărie, între 4 și 8 ani. După această vârstă, poate apărea o atenuare a manifestărilor bolii, cu exacerbare apoi în adolescență sau la adultul tânăr.

3. Astmul bronșic alergic și rinita alergică, o singură boală

La fel ca în cazul rinitei alergice, și în cazul astmului bronșic alergic sunt implicați aceiași factori declanșatori:

• alergeni pereni – praf de casă,
• acarieni,
• mucegaiuri,
• puf-pene,
• gândaci de bucătărie,
• păr și epiderm de animale,
• alergeni sezonieri – polenuri, cum este cel de ambrozie, mucegaiuri (mai ales toamna, când frunzele uscate mucegăiesc).

Citește aici mai multe informații despre alergia la pisică și aici despre alergia la câini.

Pe un anumit teren atopic, care este determinat genetic, acționează acești alergeni care sensibilizează organismul și apoi se declanșeaza boala. De fapt, la ora actuală, aceste două boli nu mai sunt privite separat, ci ca o singură boală: boala inflamatorie a căilor respiratorii, doar cu localizare diferită. Rinita alergică se manifestă la nivelul căilor respiratorii superioare, pe când astmul bronșic afectează mucoasa bronșică.

4. Trei simptome majore

În astmul bronșic există o triadă specifică:

• dispnee – descrisă de cei mai mulți pacienți ca o sete de aer,
• wheezing- respirația șuierătoare,
• tuse – de obicei uscată – mai ales noaptea, dar și atunci când râzi sau în timpul efortului fizic.

În general, această simptomatologie poate fi completă sau incompletă. Pot să fie prezente toate, doar două sau doar unul dintre ele. Există un tip de astm – numit tusigen – în care este prezentă doar tusea.

Citește aici ce alte cauze poate avea tusea uscată, dar și ce provoacă tuse productivă.

Alte simptome de astm bronșic pot fi:

• senzația de presiune în piept;
• dificultăți la vorbire;
• atacuri de panică și anxietate;
• oboseală;
• durere în piept;
• respirație rapidă;
• infecții respiratorii frecvente;
• probleme cu somnul.

Unele persoane resimt o parte dintre aceste simptome de astm bronșic pe tot parcursul zilei. Altele observă că anumite activități le agravează.

5. Crizele, declanșate de curenți de aer rece, ceață, umezeală

Crizele de astm bronșic se manifestă prin senzația de sete de aer – așa cum o descriu pacienții. Aceasta este manifestarea tipică a crizei.

De obicei, aceste crize apar periodic, cu o frecvență care depinde de gravitatea bolii, precum și de expunerea la factorii alergeni cauzali.

În plus, și alți factori pot să declanșeze o criză, cum sunt iritanții nespecifici:

• parfumuri puternice,
• fum de țigară,
• curenți de aer rece,
• ceață,
• umezeală.

În unele cazuri, crizele sunt declanșate de efort, mai ales în cazul tinerilor. De fapt, simptomele apar la câteva minute după întreruperea efortului. Crizele de dificultate respiratorie, mai ales în cazurile ușoare, dispar spontan după câteva zeci de minute. Aceste crize pot să apară cu o frecvență variabilă, de la câteva pe an la câteva pe săptămână.

În funcție de această frecvență, se stabilește, clinic, gravitatea bolii.

6. Investigații și analize de sânge

Diagnosticul este ușor de pus dacă medicul surprinde pacientul în criză. În caz contrar, lucrurile se complică, deoarece există pacienți la care, între crize, nu se poate observa nicio modificare. De aceea, pentru diagnostic sunt foarte utile anumite investigații și, în special, probele respiratorii. Pe baza acestor teste se poate stabili diagnosticul de astm bronșic chiar în absența oricăror manifestări.

A doua parte a diagnosticului trebuie să stabilească dacă este prezent terenul alergic. Se poate determina factorul alergen cauzal prin teste cutanate (la nivelul pielii) sau prin analize din sânge pentru astm bronșic (Ig E specifice), ca în cazul rinitei alergice. Stabilirea etiologiei este importantă pentru stabilirea măsurilor terapeutice eficiente. 

Citește aici tot ce trebuie să știi despre simptomele, cauzele, diagnosticul și tratamentul alergiilor.

7. Astm bronșic, tratament pentru crize și terapie de fond

Tratamentul clasic presupune două componente: terapia crizelor și terapia de fond. Este important de știut că cea de-a doua trebuie făcută continuu pe o perioadă mai lungă, fără întreruperi, pentru că acest tratament nu vindecă afecțiunea, ci doar o ține sub control. De aceea, chiar dacă pacientul nu mai prezintă crize de astm, tratamentul nu se întrerupe decât strict la indicația medicului curant.

8. Protocol în cazul crizelor

Pentru tratamentul crizelor se folosesc bronhodilatatoare cu acțiune rapidă, sub formă de spray (salbutamol, de exemplu). În cazul în care criza nu cedează, se folosesc preparate cortizonice injectabile, aerosoli cu bronhodilatatoare, mucolitice, bronhodilatatoare injectabile, oxigenoterapie.

Medicația de fond se prescrie în funcție de gradul de severitate al bolii. Dacă pacientul prezintă crize la intervale mari de timp, nu este necesară. Altfel, se utilizează în principal medicație inhalatorie sub formă de spray sau pulbere cu efect antiinflamator (beclometazonă, budesonid, fluticazonă), bronhodilatatoare (salmeterol, fenoterol), la care se pot adăuga preparate cu administrare orală, în cazuri rezistente la tratament.

9. Astmul bronșic nu se vindecă, intră în remisiune

La ora actuală, singura metodă prin care se poate ajunge la remisia bolii este imunoterapia specifică sau desensibilizarea. Se administrează cantități mici din alergenul incriminat și se încearcă obținerea unei toleranțe a acestuia din partea organismului.

Această metodă reprezintă, de fapt, tratamentul cauzal al astmului, atunci când se identifică alergenul sau alergenii care au declanșat boala.

Se poate face atât injectabil (de unde denumirea populară de vaccin), cât și cu picături administrate sublingual.  

Durata tratamentului este între 3 și 5 ani. În cazul în care se obține un răspuns favorabil (în peste 80%-85% din cazuri), atunci boala intră în remisiune pentru cel puțin 10 ani.

Ce trebuie reținut este faptul că desensibilizarea are efect doar asupra bolii alergice, asupra astmului, nu și asupra alergiei în sine. Cu alte cuvinte, chiar dacă astmul intră în remisie, testele de alergie rămân în continuare pozitive.

10. Tratamentul naturist, util în crize

În special în criză se pot utiliza uleiuri volatile. Uleiul esențial de camfor ajută la atenuarea crizelor. Uleiul de isop (se toarnă câteva picaturi în apă fierbinte, după care se fac inhalații) ajută în tratamentul de fond.

De asemenea, sunt utile și remediile homeopatice.

• Ipecacuana, în special pentru crizele de astm; bolnavul prezintă accese de tuse cu senzația că pieptul este plin de secreții pe care nu le poate expectora, însoțite de greață și chiar vărsături;
• Nux vomica: este indicat în cazul în care crizele se însoțesc de dureri de cap, tuse care este agravată la rece și, în special, dimineața între orele 4 si 5, de asemenea, pot apărea tulburări digestive cu senzație de balonare după mese;
• Lachesis: este indicat celor care se trezesc în criză, cu tuse cu o mare cantitate de expectorație seroasă (apoasă), celor care nu suportă nici cea mai mică presiune în jurul gâtului sau pe piept, simt că inima se oprește și nu mai bate o scurtă perioadă, după care apare brusc pulsul accelerat, celor la care simptomele se agravează în încăperi calde, neaerisite.

Oricare ar fi tratamentul naturist ales pentru astm bronșic, este esențial ca, înainte de a-l începe, să discuți cu medicul despre el și despre o eventuală modificare a tratamentului clasic.

11. Există ceaiuri cu efecte asemănătoare corticoizilor

Sunt multe plante care au efecte antiinflamatoare, antitusive, expectorante, antialergice. În astm, atât pentru crize, cât și ca tratament de fond, sunt recomandate mai multe plante medicinale.

• Chimenul negru are efecte antialergice, antiinflamatoare si antitusive;
• Lemnul dulce este un puternic antiinflamator natural, cu efecte asemănătoare corticoizilor;
• Mușețelul are efecte antiinflamatoare, expectorante și de calmare a tusei;
• Ghimbirul are efecte bronhodilatatoare și antialergice;
• Socul are efecte de calmare a tusei și efecte antiinflamatoare la nivelul mucoasei respiratorii;
• Eucaliptul și isopul au proprietăți antiinflamatoare și bronhodilatatoare, fluidifică secrețiile și ajută la calmarea tusei.    

12. Contraindicație: miere pentru astm bronșic alergic

În general, produsele stupului sunt contraindicate pacienților alergici, în special, celor cu alergie la polen. Deci, în cazul astmului alergic, nu ar fi recomandată mierea, pentru că poate fi contaminată cu urme de polen. Consumul de miere de către pacientul cu alergie poate să declanșeze o criză de astm sau o reacție anafilactică severă.

În cazul în care este exclusă cauza alergică a astmului, atunci mierea poate fi benefică. Se poate folosi inclusiv pentru administrarea plantelor sau uleiurilor esențiale indicate în astm.