De ce ai un nivel prea mare de alcalinitate în corp. Ce este alcaloza și cum reechilibrăm pH-ul

Alcaloza înseamnă că pH-ul organismului, adică parametrul prin care se stabilește caracterul acid sau bazic al unei soluții, depășește valoarea 8, pH-ul normal situându-se între 7,35 și 7,45.

Alcaloza poate apărea din cauza scăderii nivelului de dioxid de carbon în sânge, care este un acid. Poate apărea și din cauza nivelului crescut de bicarbonat în sânge, care este o bază.

Această afecțiune poate fi, de asemenea asociată cu alte probleme de sănătate, cum ar fi nivelul scăzut de potasiu sau hipokaliemia.

Află aici ce este pH-ul organismului. Aciditatea și alcalinitatea în exces ne pun viața în pericol

---

„Cantitatea de acizi și baze din sânge este măsurată pe o scală de pH. Scala de pH variază de la 0 la 14, un pH sub 7 fiind considerat acid și un pH peste 7 fiind considerat alcalin. În mod fiziologic, sângele ar trebui să aibă o cantitate puțin mai mare de baze decât de acizi. Atunci când în sânge există un exces de baze, vorbim despre alcaloză, iar în cazul excesului de acizi vorbim de acidoză.“

– Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie la Centrul Medical ProMemoria

---

Tipuri de alcaloză

Medicul precizează că există două tipuri de alcaloză și anume: alcaloza metabolică (cu un nivel scăzut de clor – hipocloremică, cu un nivel scăzut de potasiu – hipopotasemică) și cea respiratorie.

Alcaloza metabolică

Alcaloza metabolică poate să apară atât pe fondul pierderilor de potasiu, cât și al pierderilor de sodiu. Printre cauzele alcalozei metabolice, medicul menționează următoarele:

• vărsături, diaree;
• administrarea de diuretice;
• aldosteronism secundar și primar (dezechilibrul unui hormon secretat de glandele suprarenale);
• abuzul de laxative;
• ingestie masivă de bicarbonat de sodiu;
• recuperarea după perioade mari de post, înfometare;
• hipoalbuminemie (scăderea valorilor albuminei serice sub limita normală);
• insuficiență hepatică;
• consumul excesiv de alcool;
• consumul de droguri;
• afecțiuni genetice (sindroamele Gitelman și Bartter);
• fibroza chistică;
• trombemolismul pulmonar (blocarea unei artere pulmonare cu un cheag de sânge de proveniență venoasă, care determină insuficiență pulmonară ce amenință viața);
• sepsis.

„Alcaloza hipocloremică este produsă prin pierderi de cloruri, în special, de la nivel gastric, renal sau tegumentar, iar în cazul alcalozei hipopotasemice pierderile de potasiu se asociază cu o creștere a producției de amoniac. Boala cronică de rinichi, diareea și transpirațiile abundente sunt cauze frecvente ale lipsei de potasiu intracelular.“

Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie

Alcaloza respiratorie

Alcaloza respiratorie este cauzată de insuficiența dioxidului de carbon în sânge. Cauzele frecvente sunt reprezentate de:

• hiperventilație (în condiții de expunere la altitudini mari sau în cazul atacurilor de panică);
• febră;
• lipsă de oxigen;
• intoxicație cu salicilați (de cele mai multe ori, cu aspirină).

Simptomele alcalozei

Simptomele alcalozei variază în funcție de tip și de la un pacient la altul. Alcaloza metabolică poate avea manifestări care țin de sistemul nervos central, care pot ajunge de la confuzie la stare de comă, manifestări care țin de sistemul nervos periferic – tremor, amorțeli și furnicături, slăbiciune musculară, dar și aritmie, mai ales când nivelul de potasiu sau de calciu este scăzut.

Alcaloza metabolică care nu este asociată cu hipocloremie poate da hipertensiune, potrivit acestui articol de specialitate.

Alcaloza respiratorie se manifestă cel mai frecvent prin: sincopă, tremor, hiperventilație, dureri în piept, dificultăți de respirație.

„Simptomele alcalozei metabolice sunt dificil de diferențiat în funcție de mecanismul de producere. Apatia, confuzia, somnolența, greața, tremorul, spasmele musculare, tulburările de ritm cardiac, hipotensiunea arterială, iritabilitatea neuromusculară și tetania sunt simptome comune tuturor tipurilor de alcaloză metabolică severă.“

Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie

În condițiile  apariției unora din aceste simptome, se recomandă evaluare medicală de urgență, în cadrul căreia se vor efectua următoarele:

• examenul clinic pentru evaluarea simptomelor,
• teste de sânge pentru a măsura gazele sanguine, echilibrul acido-bazic și nivelul electroliților,
• electrocardiogramă (EKG),
• analize de urină.

Este posibil ca medicul să dorească, de asemenea, să măsoare și nivelul de dioxid de carbon și de oxigen din sânge pentru a exclude problemele respiratorii.

Alcaloza metabolică: tratament

Planul de tratament depinde întotdeauna de cauza alcalozei.

Alcaloza responsivă la clorură

Dacă ai o alcaloză ușoară responsivă la clorură, atunci e foarte probabil ca o simplă ajustare a dietei, cum ar fi creșterea aportului de sare (clorura de sodiu), să fie suficientă. Ionii de clor vor face sângele mai acid și vor reduce alcaloza.

Dacă medicul stabilește că alcaloza necesită tratament imediat, poate administra soluție salină (clorură de sodiu) prin perfuzie.

Alcaloza rezistentă la clorură

Dacă te confrunți cu o alcaloză rezistentă la clorură, atunci soluția salină nu va fi de ajutor, ci poate înrăutăți lucrurile. Așa că va fi necesară creșterea nivelului de potasiu prin:

• administrarea medicamentelor care conțin clorură de potasiu de două până la patru ori pe zi (sub supravegherea medicului);
• tratament intravenos cu clorură de potasiu.

Alcaloza respiratorie: tratament

Nivelul de dioxid de carbon trebuie să revină la normal, în cazul alcalozei respiratorii. Dacă respiri rapid din cauza anxietății, respirația lentă și adâncă poate îmbunătăți adesea simptomele și poate regla nivelul de oxigen. Dacă testele arată că ai un nivel scăzut de oxigen, poate fi necesară oxigenoterapia.

Dacă respirația rapidă este provocată de durere, atunci terapia durerii va ajuta la readucerea ritmului respirator la normal și la atenuarea simptomelor.

Cum poți echilibra pH-ul organismului și cum previi alcaloza

Medicul precizează că, în afara situațiilor care impun spitalizare și tratament medicamentos, există unele remedii la îndemâna fiecăruia dintre noi care pot ajuta la menținerea unui echilibru sănătos al pH-ului. Este vorba, în primul rând, despre o dietă și un stil de viață care să se bazeze pe următoarele principii:

• Dieta bazată pe o varietate de alimente bogate în nutrienți, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale și leguminoasele, limitând în același timp aportul unor alimente producătoare de acizi, inclusiv sare și alimente bogate în sodiu.
• Aportul scăzut de alimente acide: carne roșie, alcool, zahăr rafinat, hrană procesată.
• Alimente acide mai sănătoase: pește, fasole și năut, ovăz, orez brun, orez sălbatic, amarant și mei, nuci și semințe crude, avocado, ulei de cocos, uleiuri presate la rece, miere si sirop de arțar.
• Hidratare: 8-10 pahare cu apă, ceai de mentă, apă cu lămâie zilnic. Deshidratarea poate perturba nivelul electroliților și poate modifica echilibrul pH-ului în organism.
• Limitarea consumului de ceai, cafea, pentru a reduce aportul de cofeină.
• Respirație adâncă. Cercetările arată că 30 de secunde de exerciții de respirație profundă intenționată au un efect profund asupra echilibrării pH-ului.
• Meditație. Acest instrument eficient de gestionare a stresului poate ajuta, de asemenea, la reechilibrarea pH-ului.
• Utilizarea probioticelor.

Citește mai multe și despre alimentele alcaline. Cât de eficiente sunt în prevenirea cancerului și altor boli grave

Consecințele unui pH dezechilibrat

„Atât alcaloza, cât și acidoza acționează ca mecanisme de alarmă în organism, declanșează acțiuni menite să restabilească echilibrul acido-bazic și să readucă pH-ul sângelui la intervalul normal. În majoritatea cazurilor, alcaloza pune viața în pericol mai puțin decât acidoza, dar tulburările electrolitice severe pot însoți alcaloza din cauza schimburilor ionice intracelulare.“

Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie