Terapie în natură: o plimbare de doar 2 minute după masă ajută la controlul glicemiei și scade hormonul stresului

Arborii, parcurile și grădinile publice nu sunt doar elemente decorative ale peisajului urban, ci au o mulțime de roluri și beneficii. Spațiile verzi contribuie la purificarea aerului, la conservarea biodiversității și la menținerea echilibrului ecologic. De asemenea, ajută la reducerea încălzirii urbane și la combaterea poluării și a zgomotului.

Nu e de mirare că tot mai multe studii – precum acesta – au scos la iveală că petrecerea timpului în natură îmbunătățește starea fizică, mentală, socială și spirituală. Prezența spațiior verzi influențează, în mod pozitiv, dezvoltarea neurologică a copiilor, ajută la gestionarea diabetului, la combaterea cancerului și depresiei, precum și la reducerea nivelului de stres. De asemenea, contribuie la menținerea funcției cognitive în timpul procesului de îmbătrânire și susține longevitatea. În plus, astfel de zone sunt esențiale pentru îmbunătățirea interacțiunilor sociale, recreere și relaxare.

Citește și: Orașele care îmbunătățesc sănătatea mintală. Cât de important este locul unde trăim pentru starea de spirit

Arborii ajută la prevenirea bolilor cauzate de căldura excesivă

Schimbările climatice sunt responsabile pentru creșterea alarmantă a temperaturilor. Aceste efecte sunt resimțite, în mod particular, de către locuitorii așa-numitelor “insule de căldură urbane”, unde suprafețele acoperite cu asfalt și beton absorb căldura în timpul zilei și o radiază înapoi în atmosferă pe timp de noapte. Consecința? Temperaturi care le pot depăși cu până la 14 grade Celsius pe cele înregistrate în zonele suburbane, rurale sau în cartierele cu vegetație bogată.

Pe termen lung, insulele de căldură urbană pot avea consecințe negative asupra sănătății, inclusiv epuizare, deshidratare, boli circulatorii, infarct și chiar deces.

O strategie eficientă pentru a reduce impactul insulelor de căldură urbane constă în extinderea și îngrijirea spațiilor verzi din orașe. Studiile arată că plantele au capacitatea de a reduce semnificativ temperatura percepută la nivelul suprafețelor tencuite, contribuind astfel la răcirea mediului și la îmbunătățirea confortului termic

Acest lucru se traduce prin scăderea incidenței bolilor cauzate de temperaturile ridicate, care afectează în special lucrătorii în aer liber și persoanele mai în vârstă și mai vulnerabile din punct de vedere medical. Un studiu publicat în revista The Lancet a estimat că extinderea cu 30% a zonelor acoperite cu arbori în 93 de orașe europene ar putea preveni aproximativ patru din zece decese premature cauzate de căldură în rândul locuitorilor.

Citește și: DOSAR Poluarea din România. „Categoric, oamenii din orașele poluate trăiesc mai puțin”. Cum ne protejăm

Efectele terapiei în natură

S-a dovedit că timpul petrecut în natură ajută la scăderea tensiunii arteriale, îmbunătățește somnul și contribuie la gestionarea mai eficientă a unor afecțiuni cronice la adulți. Aceste constatări au generat un interes crescut pentru terapia în natură, o practică ghidată de vindecare în aer liber care duce la o stare generală îmbunătățită.

Terapia în natură implică, de obicei, plimbări lente și conștiente prin pădure, în care participanții sunt încurajați să-și folosească toate simțurile pentru a se conecta cu mediul înconjurător. Acest lucru poate include observarea și ascultarea sunetelor naturii, simțirea texturilor și a mirosurilor din jur, precum și observarea detaliilor naturii și a peisajelor înconjurătoare.

Scopul este de a reduce stresul, anxietatea și oboseala. Numeroase studii au arătat că petrecerea timpului în natură poate avea beneficii semnificative pentru sănătatea mintală și fizică, inclusiv reducerea nivelurilor de cortizol (hormonul stresului), îmbunătățirea stării de spirit și a concentrării și creșterea sentimentului de conectare cu mediul înconjurător.

În plus, o plimbare de doar 2 minute după masă ajută la controlul mai bun al glicemiei, potrivit unui studiu din 2022. “Plimbările ușoare pe parcursul zilei, mai ales după mese, au fost asociate cu o reducere cu 17.01% a glucozei în sânge comparativ cu glicemia persoanelor care au petrecut mult timp așezate”, a precizat Aidan Buffey, doctorand la Universitatea Limerick din Irlanda și coautor al studiului, pentru CNN.

Citește și: Medic: „Niveluri crescute de cortizol sunt întâlnite în boli infecțioase, depresie, boli degenerative“. Ce înseamnă cortizol mărit și când e nevoie de medicamente

Copacii pot crește imunitatea

Uleiurile esențiale volatile emise de arbori, cunoscute sub numele de fitoncide, au proprietăți antimicrobiene și pot influența sistemul imunitar. Conform unui studiu efectuat în Japonia, s-a observat o creștere atât a numărului, cât și a activității celulelor imunitare care luptă împotriva virusurilor și a cancerului în rândul persoanelor care au petrecut trei zile și două nopți în pădure, în comparație cu cele care au făcut o excursie în mediul urban. Acest beneficiu a persistat mai mult de o lună după întoarcerea din pădure.

Însă, nu e nevoie să stai câteva zile în pădure ca să fii mai sănătos. Un alt studiu recent, la care au participat aproape 20.000 de persoane, a arătat că după cel puțin 120 de minute pe săptămână petrecute în natură, participanții s-au simțit mai bine, fizic și psihic. Potrivit cercetătorilor, indiferent dacă acele 120 de minute reprezintă o excursie mai lungă sau mai multe vizite scurte în natură, beneficiile rămân aceleași. Așadar, o plimbare în parc de 20 de minute, în fiecare zi, poate fi suficientă.

Unele cercetări sugerează că expunerea la uleiurile naturale ale copacilor ajută la ameliorarea depresiei, scade tensiunea arterială și poate reduce, de asemenea, anxietatea. Uleiurile copacilor conțin un compus organic numit 3-carene. Studiile pe animale sugerează că această substanță poate ajuta la reducerea inflamației, protejarea împotriva infecțiilor, reducerea anxietății și chiar îmbunătățirea calității somnului.

Citește și: Datoria de somn: când și cum te recuperezi după nopți nedormite

De ce e important să fim înconjurați de spații verzi

Interesant e că ne face bine și doar să privim natura. Un studiu de mici dimensiuni, publicat acum zeci de ani, a comparat pacienții care se recuperau după o intervenție chirurgicală la vezica biliară aflați într-un salon cu fereastra spre un peisaj natural, cu cei care se recuperau după aceeași intervenție chirurgicală într-o cameră de spital cu vedere la un zid de cărămidă. S-a observat că persoanele care puteau vedea peisajul natural s-au recuperat mai repede și au avut nevoie de mai puține medicamente puternice împotriva durerii.

O altă cerecetare a evidențiat beneficiile acoperișurilor verzi. Participanților li s-a cerut să privească natura de pe un acoperiș verde sau pe unul din beton timp de 40 de secunde în timp ce cercetătorii le-au evaluat nivelul de atenție. Rezultatele au demonstrat că spațiul verde a avut un efect restaurativ și stimulativ asupra atenției, în timp ce betonul a scăzut capacitatea de concentrare în timpul sarcinilor.

În Barcelona, de exemplu, multe terase ale blocurilor sunt spații verzi, de fapt. Oricine poate să urce și să își bea acolo cafeaua, să își întindă rufele, să facă plajă, un grătar, să aibă grijă de plante. În 2022 autoritățile au demarat proiectul „superilla”/„superblocurile”. Scopul fiind acela de a crea cât mai mult spațiu pentru oameni. Implicit, în câteva zone ale orașului, traficul rutier este aproape interzis, iar deviza principală este aceea de a recupera spațiul public și de a-l oferi oamenilor pentru o viață mai bună. Altfel spus, o parte dintre străzile orașului au fost transformate în spații sau axe verzi, încurajând „viața pe stradă”.

Natura schimbă microbiomul copiilor

Un studiu efectuat asupra copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani a constatat că cei care trăiau aproape de spațiile verzi aveau un comportament mai puțin hiperactiv și obțineau scoruri mai mari la testele de atenție și memorie vizuală în comparație cu copiii care nu erau înconjurați de natură.

O altă cercetare care a inclus copii cu vârste cuprinse între 7 și 9 ani a demonstrat că elevii care puteau vedea arbori de la ferestrele școlii aveau mai puține probleme comportamentale.

În Finlanda, cercetătorii au modificat mediile de joacă exterioare ale grădinițelor pentru a imita vegetația. Aceste grădinițe au fost comparate cu grădinițele standard de control și cu grădinițele orientate către natură, unde copiii făceau plimbări zilnice în pădurile din apropiere. La sfârșitul celor 28 de zile de studiu, copiii din grădinițele cu mediile de joacă exterioare modificate au avut un microbiom mai sănătos și indicatori îmbunătățiți ai sistemului imunitar, în comparație cu colegii lor.

Citește și: Microbiomul intestinal și sănătatea creierului: de ce este recomandat să consumi alimente sau suplimente cu probiotice

Beneficiile sociale ale spațiilor verzi

Spațiile verzi bine întreținute, accesibile tuturor, sunt asociate cu o rată mai scăzută a criminalității și violenței în zonele înconjurătoare, potrivit unui studiu realizat în SUA.

De asemenea spațiile verzi sunt asociate cu un stres psihologic mai scăzut pentru cei care locuiesc în apropierea lor. Cercetările arată că posibilitatea de a lucra în spații cu mai multe plante, cu vedere la natură sau cu acces la spații verzi în timpul pauzelor poate îmbunătăți productivitatea la locul de muncă.

De asemenea, spațiile verzi cresc siguranța conducătorilor auto pe drumurile din apropiere și stimulează afacerile locale situate în vecinătatea lor.