INTERVIU Dr. Alexis Cochino, despre ce avem de făcut pentru o imunitate puternică. „Recomand dozarea vitaminei D cel puțin o dată pe an”

    Sunt multe lucruri care ne perturbă echilibrul imunitar, iar pe unele le putem influența în favoarea noastră. Cât de multe știm despre imunitate? Abia am aflat că Pământul se rotește în jurul Soarelui, și nu invers, dar cam atât, ne-a spus într-un interviu dr. Alexis Cochino, unul dintre puținii medici din România specializați în imunologie.

    Mecanismele imunitare sunt foarte complexe și încă neînțelese pe deplin. Știm că genetica joacă rolul cel mai important în echilibrul nostru imunitar, iar alimentația, prin nutrienții pe care ni-i aduce, ne asigură elementele de bază pentru sistemul imun, ne-a explicat într-un interviu dr. Alexis Cochino, medic primar pediatru, medic specialist Alergologie și Imunologie Clinică, cu supraspecializare în imunodeficiențe primare și coordonator al Programului Național de Imunodeficiențe Primare la Copii.

    Mai știm până acum că o alimentație de slabă calitate, săracă în nutrienți, afectează în mod direct imunitatea și că nu există vitamine și minerale cu un rol magic în apărarea organismului. Sistemul imun este o rețea puternic interconectată, spune dr. Alexis Cochino.

    Specialistul ne explică în continuare ce avem de făcut pentru o imunitate puternică.

    Dr. Alexis Cochino este unul dintre puținii medici din România specializați în imunologie

    Smart Living: Ce știm până acum despre sistemul nostru imunitar? Ce mecanisme de apărare are organismul?

    Dr. Alexis Cochino: Sistemul imun este o rețea foarte complexă de celule și molecule care au câteva caracteristici importante. Una dintre ele este că sunt capabile să comunice între ele. O alta este că sunt capabile să facă diferența între ce e propriu organismului și ce e străin. Foarte important este că aceste structuri sunt capabile să „marcheze” și să elimine ceea ce e străin organismului.

    Scolastic vorbind, există două părți ale sistemului imun. Spun scolastic pentru că, de fapt, ele au roluri complementare și parțial superpozabile. Pe de-o parte, există sistemul imun înnăscut sau nespecific, caracteristic și animalelor inferioare ca vechime a dezvoltării. El este capabil să detecteze intrarea în organism a unei particule străine, dar nu știe mai mult de atât. Nu știe să facă o diferențiere, să „spună” ce este acel „ceva” care a intrat în organism. Știe doar că este ceva străin, care a intrat în organism și trebuie atacat.

    Pentru că nu știe cu precizie cine este agresorul, sistemul imun nespecific folosește arme cu efect mai larg, arme general valabile, dacă vreți. Neștiind să atace cu o armă care-i va face rău doar acelui agresor, le va folosi pe cele mai eficiente probabilistic, deci cu cele mai mici șanse de scăpare pentru agresor.

    Avantajul acestor arme este că necesită puțin timp pentru activare, dar dezavantajul lor este că, fiind puțin specifice, vor avea efect pe multe alte lucruri. Printre altele, pe țesuturile noastre. Vorbim despre inflamație. O manifestare a acestui sistem imun nespecific sau înnăscut este inflamația: febra, durerea, roșeața. Aceste efecte apar repede, în zeci de minute sau ore.

    Smart Living: Și cea de-a doua parte a sistemului imun?

    Dr. Alexis Cochino: Este sistemul imun specific sau adaptativ, capabil să recunoască exact cine este agresorul, cu înaltă specificitate, cu mare siguranță. Un avantaj pe care îl aduce sistemul adaptativ este că inițiază un atac foarte bine țintit asupra agresorului și va face foarte puțin sau deloc rău în jur. Țesuturile înconjurătoare vor suferi puțin sau deloc.

    Sistemul imun adaptativ are, însă, și un dezavantaj: producerea armelor respective necesită timp, timp care este de ordinul zilelor. Or, dacă am avea doar sistem imun specific, în câteva zile, majoritatea patogenilor cu care se confruntă omul ar produce boli mult mai grave sau chiar mortale. Din fericire, avem și sistemul imun nespecific. Apărarea pe care ne-o oferă, așa imperfectă cum este, ne asigură o intervenție la timp în acele câteva zile până când sistemul imun specific își produce armele necesare apărării.

    „Mecanismele imunitare nu sunt foarte bine cunoscute, în general. Ca să facem o comparație cu domeniul astronomiei, în materie de imunitate, abia am aflat că Pământul se rotește în jurul Soarelui, și nu invers, dar cam atât”.

    Dr. Alexis Cochino

    Smart Living: Sistemul imun înnăscut este moștenit genetic? Are particularități în funcție de individ?

    Dr. Alexis Cochino: Moștenite genetic sunt toate – bazele lor, cel puțin. Felul în care își formează armele sistemul imun specific este individualizat. Arma mea contra unui virus, a unei bacterii sau a unei ciuperci diferă puțin de arma pe care ați face-o dvs. Nu cu mult, dar diferă. Sistemul imun nespecific utilizează aceleași feluri de arme de la un individ la altul.

    Smart Living: Cât de importantă este la vârsta adultă imunitatea dobândită în copilărie?

    Dr. Alexis Cochino: Este foarte important să ne întâlnim la timp cu ce trebuie să ne întâlnim. Lucrul acesta este valabil și în privința microbilor, și a alergenilor. O întâlnire anterioară cu microbii te va proteja să dezvolți boala respectivă la vârsta de adult. În unele cazuri, întâlnirea cu un microb la vârstă adultă poate avea urmări grave. De exemplu, varicela este, în majoritatea cazurilor, o boală ușoară la copii, pe când la adult este o boală mai severă.

    Smart Living: Au copiii un sistem imunitar mai slab decât adulții?

    Dr. Alexis Cochino: Doar din cauză că adulții răcesc mai rar decât copiii, mulți oameni au impresia că cei mici au sistemul imun slab. Aceasta nu este, însă, consecința unei puteri a sistemului imun, ci doar a gradului lui de experimentare.

    Adulții nu mai răcesc așa de des cum o fac copiii, dar asta pentru că au răcit des atunci când au fost, la rândul lor, copii. Sistemul imun a învățat să se apere de acei microbi, iar la vârsta adultă știe să o facă înainte de a mai apărea boala.

    Smart Living: Cât de mare este influența stilului de viață asupra acestor mecanisme imunitare? Mă refer aici la factorii externi: alimentație, poluare, igienă și stres.

    Dr. Alexis Cochino: Da, toți acești factori influențează starea generală de sănătate a organismului și inclusiv funcționarea sistemului imun. Despre unii avem date concrete și sigure, iar despre alții doar bănuim că influențează. Poluarea, de exemplu, și mai ales poluanții diesel influențează atât sănătatea barierelor de la suprafața organismului – care sunt implicate în apărarea față de infecții, dar și față de alergii -, cât și activitatea unora dintre celulele inflamatorii, adică partea de sistem imun nespecific.

    Smart Living: Despre legătura dintre igiena excesivă și imunitate ce știm până acum?

    Dr. Alexis Cochino: Ca în orice lucru, regulile sunt aceleași: puțin e rău, moderat e bine și mult e rău.

    Există o teorie care susține că frecvența mare și în creștere a bolilor alergice din ultimii zeci de ani este cauzată de igiena noastră excesivă. S-ar putea ca acest lucru să nu fie valabil doar pe parcursul vieții unui individ, ci să fie transgenerațional.

    O mamă cu o igienă exagerată are un risc mai mare de a aduce pe lume copii cu alergii.

    Smart Living: Ce înseamnă igienă excesivă? Ce considerați dvs., ca medic imunolog, o igienă exagerată?

    Dr. Alexis Cochino: În plină pandemie, e greu să vorbim despre exces de igienă, s-ar putea să fiu pus la zid. Ca să înțelegem ce înseamnă excesiv trebuie să înțelegem ce e normal. Din punct de vedere al igienei, normalul ține de înțelegerea a ce face igiena acolo unde o folosim.

    Noi avem pe noi și în noi un foarte mare număr de microbi, de foarte multe feluri și în cantitate mare. Practic, în organismul uman sunt mai multe celule de microbi decât de om. Când starea de sănătate este bună, toți acești microbi sunt în echilibru ei între ei și ei cu noi, în așa fel încât niciuna dintre speciile de microbi nu ajunge să producă o boală, tocmai din cauza faptului că este în concurență cu celelalte specii. Această concurență, împreună cu barierele noastre de apărare este suficientă pentru a nu le permite declanșarea unor boli.

    În momentul în care noi intervenim pe această populație atât de diversă cu un factor, oricare ar fi el, chiar și cu aceste substanțe care distrug 99,9% dintre microbi, înseamnă că plivim dintre ele și rămân o parte. Partea aceea care rămâne, chiar dacă reprezintă doar 0,1% dintre microbi, este periculoasă. Acei microbi vor rămâne, practic, fără concurență și vor putea prolifera necontrolat nemaiavând concurență.

    Vor avea acces la toate resursele, la toți nutrienții de pe piele. Nu vor fi nevoiți să concureze cu nimeni pentru ele și se vor înmulți. Acest lucru crește foarte mult riscul ca niște mici fisuri în apărările noastre să fie exploatate de ei și să declanșeze boli. În plus, orice metodă de dezinfecție am folosi, ea nu va elimina cu totul microbii. Cei care vor dispărea sunt microbii mai slabi, mai puțin performanți.

    Ați putea să credeți poate că, dacă s-ar inventa o soluție care să elimine 100% dintre microbi, ar fi foarte bine. Asta nu este adevărat, pentru că lumea noastră este o lume a microbilor, a bacteriilor și a virusurilor, nu a oamenilor.

    dr. Alexis Cochino, medic primar pediatru, medic specialist Alergologie și Imunologie Clinică

    Nu avem cum să eliminăm toți microbii și să rămânem fără ei. Mai mult decât atât, o parte dintre bacterii nu doar că nu ne fac rău, dar ne aduc și beneficii. Nu vorbesc doar despre cele care ne apără de alte bacterii mai rele, ci și despre bacteriile care au capacitatea de a produce vitamine și de a ajuta astfel procesele metabolice.

    Smart Living: Care sunt aceste vitamine produse de bacterii?

    Dr. Alexis Cochino: Vitaminele din spectrul K, de exemplu.

    Smart Living: Despre legătura dintre imunitate și stres ce știm până acum?

    Dr. Alexis Cochino: Există un efect bun al stresului în anumite limite, inclusiv pe capacitățile cognitive, dar la fel ca și cu igiena și cu multe altele, excesul duce la afectarea funcției.

    Nu ne putem lăuda, deocamdată, că am înțeles pe deplin mecanismele prin care stresul afectează sistemul imun. Este greu de delimitat de celelalte mecanisme prin care el afectează starea de sănătate. Nu putem ști cu siguranță câte dintre problemele de sănătate cauzate de stres sunt consecința unei afectări a sistemului imun.

    Smart Living: Dacă ne raportăm la stilul de viață diferit și mai puțin sănătos al generațiilor actuale, putem spune că avem o imunitate mai slabă decât a generațiilor anterioare?

    Dr. Alexis Cochino: Este foarte greu să cuantifici activitatea sistemului imun, global. Ceea ce noi am putea măsura la sistemul imun este o reacție, și nu ceva prestabilit. Imunitatea nu este o piesă, o șurubelniță. Este ceva care își schimbă forma, dimensiunile, culoarea, “gustul” și  toate celelalte caracteristici de la un moment la altul, în funcție de nevoi. Există lucruri pe care le putem cuantifica destul de precis, dar chiar și acelea se pot schimba în cursul câtorva generații.

    Vă spuneam că există diferențe, chiar dacă mici, între anticorpii pe care două persoane îi produc față de același microb, cu atât mai mult față de microbii de acum trei generații, care s-au schimbat și ei. Microorganismele actuale nu mai sunt aceleași cu cele de acum trei generații. Și omul, ca și microbul, evoluează din punct de vedere genetic.

    Neavând un instrument pentru măsurarea globală a imunității, e greu de apreciat așa ceva, mai ales că aproape tot ceea ce măsurăm noi în imunologie sunt reacții la ceva. De unde știu că acel ceva la care reacționez azi este exact acel ceva la care reacționa bunicul meu?

    Smart Living: Are alimentația rolul cel mai important în modelarea imunității?

    Dr. Alexis Cochino: Alimentația este cea mai importantă după genetică, aș spune. Dacă moștenești gene cu defecte pe imunitate, este destul de probabil că vei avea probleme semnificative.

    Oricât de sănătoasă ar fi alimentația ta și oricât de echilibrată viața, există o probabilitate destul de mare să ai probleme.

    Smart Living: Ne puteți explica mecanismul prin care alimentația influențează imunitatea?

    Dr. Alexis Cochino: Alimentația ne asigură produsele de bază pentru sistemul imun și pentru toate țesuturile noastre. Pentru funcționarea țesuturilor avem nevoie de acești nutrienți. Nu avem cum să producem materie din neant.

    Dacă nu primim materia respectivă, nu avem de unde să o luăm. Sunt unele substanțe pe care noi le putem sintetiza pornind de la elemente de bază, dar măcar acele elemente de bază trebuie să le primim, într-un fel sau altul. Aici vorbesc despre aminoacizi, dar și despre grăsimi, despre unele glucide și, desigur, despre vitamine și minerale.

    Smart Living: Când mâncăm nesănătos, sistemul nostru imun are de suferit?

    Dr. Alexis Cochino: Sistemul imun este foarte important pentru supraviețuire și pentru sănătatea noastră, dar, pe măsură ce te alimentezi prost cantitativ sau calitativ, resursele tale scad și organismul renunță încet, încet la sisteme neesențiale, alegând să investească în cele esențiale sau mai importante. La un moment dat, îi vine rândul și sistemului imun să fie considerat neimportant. Dacă trebuie să alegi între sistemul imun și funcționarea inimii, e clar ce vei alege.

    Nu știu să spun unde este acest prag, dacă o zi de post sau eliminarea unor agresiuni zilnice ar putea duce la o mai bună funcționare a sistemului imun. Nu știu dacă după trei sau șapte sau 40 de zile de nemâncat ori după un an sau doi de mâncat prost calitativ sistemul imun ajunge să fie considerat neesențial doar pentru ca alte sisteme, mai importante, să fie menținute pentru că ajung să fie afectate mai rău.

    Smart Living: Sunt vitamine și minerale cu un rol mai important decât altele pentru imunitate?

    Dr. Alexis Cochino: Nu se pot face astfel de comparații. Sistemul imun e o rețea puternic interconectată. Ai putea să crezi că, dacă ai un defect al unui segment din sistemul imun, vei avea probleme doar cu acel segment. În realitate nu e așa, pentru că aceste segmente sunt puternic interconectate. O problemă pe un segment determină ceva probleme și pe segmentele interconectate cu el.

    Astfel, chiar dacă tu ai toate vitaminele, enzimele și glucidele necesare funcționării unui segment, dar îți lipsește un anumit mineral care poate acelui segment nu-i este esențial, dar îi este altui segment, atunci s-ar putea ca el să nu funcționeze bine. Nu pot să fac o clasificare a importanței mineralelor și vitaminelor pentru sistemul imun.

    Smart Living: Vitamina C este poate cea mai cunoscută pentru rolul ei în imunitate. Ce știm până acum despre acest rol?

    Dr. Alexis Cochino: Vitamina C este una dintre moleculele pe care le găsești cel mai ușor într-un milion de produse farmaceutice și parafarmaceutice (suplimente alimentare). Popularitatea ei s-ar putea datora și faptului că nutriționiștii ne spun – și au dreptate – că, pentru o viață sănătoasă, trebuie să consumăm fructe și legume în fiecare zi. Or, vitamina C de acolo provine.

    Ea este unul dintre cei mai importanți antioxidanți și este important pentru că procesele metabolice din corpul nostru sunt bazate pe reacții de reducere sau oxidare. Sunt două tipuri de reacții, opuse, care sunt menținute în echilibru de substanțele pro-oxidante și antioxidante din organism.

    Imunologic, vitamina C nu face ea însăși ceva, însă toate procesele din organism se bazează pe astfel de reacții. Mai ales metabolismul din țesuturi cu activitate intensă, cum sunt o mare parte dintre celulele implicate în imunitate, se bazează pe aceste reacții. Astfel, menținerea echilibrului acestor reacții depinde și de vitamina C.

    Smart Living: Vitamina D a revenit în lumina reflectoarelor odată cu pandemia de coronavirus. Despre efectul ei imunomodulator ce știm până la acest moment?

    Dr. Alexis Cochino: În COVID-19 sunt două procese cu care ne luptăm: unul este infecția și celălalt este răspunsul la infecție – un răspuns exagerat, cel puțin din anumite puncte de vedere. Atunci, sigur că o substanță care are efect imunomodulator, deci care modulează (poate și să întărească, și să slăbească anumite procese) pare foarte „apetisantă” pentru studii.

    În România sunt în derulare în prezent studii pentru evaluarea statusului vitaminei D la nivel populațional, ceea ce este foarte, foarte bine, pentru că nu aveam astfel de date. Recomandările noastre de suplimentare cu vitamina D, în pediatrie și nu numai, se bazau pe un balans între recomandările clasice românești și cele moderne ale unor alte țări.

    Or, așa cum vorbeam și cu modificarea genetică a microbilor și a noastră, noi nu mai suntem cei de acum trei-patru generații, când s-au scris cărțile de pediatrie. Atunci, 400-600 de unități (n.r. – UI, unități internaționale) pe zi poate că erau suficiente, pentru că un copil petrecea 6-8 ore pe zi afară. Astăzi, cu siguranță că nu se mai întâmplă acest lucru. Nu știu dacă măcar 10% din populația pediatrică a țării petrece atât de mult timp afară și fără să fie dați cu creme de protecție solară.

    „Studiile efectuate în țările nordice arată că avem nevoie inclusiv ca adulți de vitamina D. Nivelul de suplimentare variază de la 1.000-2.000 UI/zi, până la 8.000 UI/zi, în funcție de vârstă”.

    Dr. Alexis Cochino, MEDIC PRIMAR PEDIATRU, MEDIC SPECIALIST ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

    Pe de altă parte, noi nu trăim nici în Finlanda, unde s-au realizat studiile cele mai concludente din Europa. Regimul nostru de însorire este totuși semnificativ mai mare decât în Finlanda. Cu toate acestea, nici nu profităm de el. De aceea, cred că studiile care se fac acum la noi sunt foarte importante pentru a ne face o imagine despre statusul vitaminei D la români.

    Smart Living: Iar recomandările moderne cu privire la dozele optime de vitamina D care sunt?

    Dr. Alexis Cochino: Studiile efectuate în țările nordice arată că avem nevoie inclusiv ca adulți de vitamina D. Nivelul de suplimentare variază de la 1.000-2.000 UI/zi, până la 8.000 UI/zi, în funcție de vârstă. Sigur că nu trăim în Finlanda, și nici în Suedia, dar nici nu sunt sigur că noi, adulții, sau copiii noștri stăm mai mult la soare decât suedezii.

    Smart Living: Credeți că pandemia a accentuat problema deja existentă a deficitului de vitamina D, având în vedere că am stat mai mult în casă în ultimul an, iar afară ne-am acoperit fața cu măști?

    Dr. Alexis Cochino: Nu cred că a existat vreo epocă în care lumea să aibă percepția că statul la soare, în aer liber este dăunător sănătății. Nici recomandările și nici măcar legile actuale nu spun așa ceva. Eu locuiesc lângă un parc și m-am uitat, de-a lungul ultimului an, să văd ce se întâmplă în parc. În mod curios pentru mine, oamenii se plimbă destul de puțin, ies la aer destul de puțin.

    Smart Living: Cât ar trebui să stăm în aer liber pentru a asimila vitamina D? Opiniile sunt contradictorii: unii specialiști spun că o expunere de 15 minute a feței și a mâinilor este suficientă pentru a ne asigura un aport optim de vitamina D, în vreme ce alții susțin că nu este suficient.

    Dr. Alexis Cochino: Eu tind să cred a doua variantă. Asta și pentru că eu mi-am dozat de mai multe ori de-a lungul timpului vitamina D și expunerea feței și mâinilor nu m-a ajutat nici măcar să ajung la un nivel normal, în condițiile în care luam și suplimente, în doze mai mici, dar nu mă bazam doar pe expunere. În condițiile în care luam 3.000-4.000 de unități pe săptămână și îmi expuneam doar fața și mâinile, aveam constant deficit. Când am stat cu suprafețe mai mari de piele expusă la soare, s-a cunoscut diferența.

    Sigur că dermatologii vor combate ceea ce spun eu, atrăgând atenția că expunerea crește riscul cancerelor de piele. Cred că adevărul este undeva la mijloc. Nu propun nici să ne expunem la amiază, când soarele este foarte puternic, și nici 6 ore deodată după ce am stat 8 luni în casă.

    „Cred că expunerea la ore rezonabile, progresiv și un timp rezonabil este benefică atât echilibrului vitaminei D, cât și sănătății generale. Să nu uităm că specia noastră evoluează de câteva sute de mii de ani, dar numai în ultimele câteva am avut haine și numai de câteva zeci de ani am avut și creme cu factor de protecție solară”.

    Dr. Alexis Cochino, MEDIC PRIMAR PEDIATRU, MEDIC SPECIALIST ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

    Smart Living: Cine ar trebui să-și suplimenteze, în mod deosebit, vitamina D?

    Dr. Alexis Cochino: În România nu există studii, iar până când le vom avea, nu ne rămân decât cele făcute în alte țări, care arată un necesar de la 1.000-2.000 de unități și până la 8.000 de unități pe zi. Persoanele cu piele mai pigmentată și persoanele în vârstă au o sinteză scăzută la nivelul pielii. Ele sunt dintre cele care au nevoie de o suplimentare mai mare.

    Smart Living: Ar trebui să ne dozăm nivelul vitaminei D înainte de a suplimenta, pentru a ști ce nevoie are organismul?

    Dr. Alexis Cochino: Este recomandarea standard a mea și a echipei mele ca măcar o dată pe an să se dozeze nivelul 25 hidroxivitaminei D (25-OH-vitamina D) Această moleculă  are un timp de înjumătățire suficient de lung încât să o pot folosi cu încredere ca măsurătoare a nivelului de vitamina D în organism.

    Smart Living: Ar trebui să facem această analiză într-un sezon anume din an?

    Dr. Alexis Cochino: Ne așteptăm ca nivelul cel mai mic să fie în primăvară, în lunile martie-aprilie, iar cel mai mare nivel să fie atins în lunile august-septembrie.

    Dacă ne este teamă că dozele pe care le administrăm sunt prea mari, ar trebui să măsurăm nivelul vitaminei D în toamnă, iar dacă ne temem că dozele sunt prea mici, în primăvară.

    Dacă nu știm sigur, putem face această analiză și de două ori pe an. Sunt foarte multe laboratoare care o fac și nu mai este atât de scumpă cum era atunci când a apărut.

    Smart Living: Copiii pot face gratuit această analiză?

    Dr. Alexis Cochino: Da, există un program național de evaluare a statusului vitaminei D la copii. Prin acest program se poate face gratuit o măsurare pe an pentru cei mici. Din câte știu, se poate efectua în toate spitalele de pediatrie.

    Smart Living: Ca o concluzie, cum ne sfătuiți să ne asigurăm o bună imunitate?

    Dr. Alexis Cochino: În general, soluțiile nu sunt magice, ci stau în moderație și echilibru în orice. Regula ar trebui să se aplice și în cazul imunității.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook