Ar trebui să avem neapărat un pulsoximetru în casă? Ce spun medicii

Ar trebui să avem neapărat un pulsoximetru în casă, pentru cazul în care ne infectăm cu COVID? Ce spun medicii

După măști, dezinfectanți și medicamente, românii și-au completat trusa medicală de pandemie cu pulsoximetre – aparate care „citesc” nivelul oxigenului din sânge. Este un pulsoximetru cu adevărat necesar în pandemie? Aflăm ce spun medicii despre utilitatea lui, despre cum măsurăm saturația și cum interpretăm valorile.

Saturația scăzută de oxigen este un semnal de alarmă în COVID-19 și poate părea justificat să ne monitorizăm nivelul de oxigen pe parcursul bolii. Cu ajutorul unui pulsoximetru, bolnavii asimptomatici sau cu simptome ușoare care nu se internează în spital ar putea depista mai repede dacă boala li se agravează. 

În contextul pandemiei de coronavirus, a devenit pulsoximetrul la fel de important ca un termometru? Merită să investim într-un astfel de aparat? Ar trebui să-l avem în casă în perioada aceasta? Am discutat despre saturația de oxigen și despre nevoia de a cumpăra un pulsoximetru cu medici pneumologi și specialiști în medicină de urgență. 

Ce este pulsoximetrul

Până la pandemia de coronavirus, foarte puțini oameni aveau în casă un pulsoximetru. În vremuri „normale”, de el aveau nevoie acasă doar câteva categorii de bolnavi: cei cu insuficiență respiratorie cronică provocată de boli pulmonare precum BPOC sever (bronhopneumopatia obstructivă cronică), fibroză pulmonară, apnee în somn, bronșiectazii și, rar, în astm (sever, care nu răspunde la tratament), ne-a spus conf. dr. Irina Strâmbu, medic primar pneumolog și șef de secție la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. În COVID-19, el se folosește pentru a depista insuficiența respiratorie cauzată de pneumonie, complicația cea mai frecventă dată de noul virus.

Pulsoximetrul este un dispozitiv care arată ca un clips, prevăzut cu un ecran. El se fixează pe un deget sau pe lobul urechii (la copii, mai ales) și emite lumină vizibilă roșie și infraroșie pentru examinarea hemoglobinei din vasele capilare.

Hemoglobina este componenta principală a celulelor roșii din sânge și are rolul de a transporta oxigenul și dioxidul de carbon. Sunt două tipuri de hemoglobină: oxihemoglobina, care este încărcată cu oxigen (prescurtată HbO2), și dezoxihemoglobina, adică hemoglobina fără oxigen (Hb). Ele reflectă și absorb diferit lumina: HbO2 absoarbe mai multă lumină roșie şi reflectă mai puţină infraroşie, iar Hb absoarbe mai multă lumină infraroșie şi reflectă mai puţină lumină roşie. Pulsoximetrul compară și face un raport între valorile oxihemoglobinei şi dezoxihemoglobinei, rezultând o valoare a saturației de oxigen exprimată în procente. 

Care este saturația normală de oxigen în sânge

Pentru o persoană fără probleme de sănătate, saturația de oxigen măsurată cu pulsoximetrul ar trebui să se situeze între 95% și 100%. Sunt considerate alarmante valorile mai mici de 90-92%. „Acestea nu sunt, însă, valori absolute, ci orientative. Ele sunt utile mai degrabă pentru monitorizarea funcției pulmonare, făcând o comparație cu valorile anterioare ale aceluiași pacient. În practică, saturația de oxigen variază în funcție de vârstă. Oamenii cu vârsta peste 75 de ani au o saturație normală de 95%. Oamenii tineri au, de obicei, între 97% și 99%”, spune medicul pneumolog Irina Strâmbu. 

Orice saturație mai mare de 92% este considerată acceptabilă. O valoare mai mică de atât necesită investigații. Pe de altă parte, în cazul unui tânăr, o saturație de oxigen de 92%-93% este un semnal de alarmă, mai spune specialistul. 

Valorile mici ale saturației de oxigen semnalează ceea ce medicii numesc hipoxemie, iar cauzele ei pot fi multe: anemia, astmul, pneumonia, emfizemul pulmonar, BPOC, bolile cardiace congenitale, pneumotoraxul (acumularea de aer în spațiul dintre plămâni și peretele toracic), embolismul pulmonar (cheag de sânge care blochează arterele pulmonare), fibroza pulmonară și apneea în somn

Hipoxia „fericită”, excepția de la regulă

Indiferent de problema care a cauzat-o, saturația scăzută de oxigen este resimțită, de obicei, prin simptome specifice: dificultăți de respirație, dureri în piept, dureri de cap, confuzie și palpitații. Când se instalează simptomele COVID-19 pe zile am detaliat în acest articol Smart Living.

COVID-19 este însă o boală atipică, astfel că o saturație de oxigen scăzută poate să treacă neobservată la bolnavii infectați cu noul coronavirus. Dr. Richard Levitan, medic american cu 30 de ani de experiență în medicina de urgență, a povestit pentru CNN că a văzut pacienți cu saturație de oxigen și de 50% care nu ar fi trebuit să mai fie conștienți. „Radiografiile lor arătau groaznic, nivelul de oxigen era foarte mic și, totuși, erau complet conștienți, alerți și își butonau telefoanele (…) Asta este fascinant la această boală, dar și îngrozitor”, a spus medicul.

Când bolnavii respiră normal și se simt foarte bine, dar nivelul oxigenului din sângele lor este foarte scăzut, avem de-a face cu ceea ce specialiștii numesc hipoxie  tăcută sau „fericită”.

Cazuri de hipoxie tăcută au văzut și medicii români în aceste luni de pandemie. În mod normal, o saturație care scade sub 96% începe să dea dificultăți în respirație, „dar am avut pacienți, mai ales pacienți COVID-19, cu saturații mici și fără dispnee (n.r. – greutate în respirație). Acuzau altceva, precum oboseală. Spuneau că sunt obosiți sau că obosesc mai ușor, dar nu percepeau și dispneea”, ne-a spus dr. Bogdan Oprița, medic-șef la UPU-SMURD la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București. 

De ce unii bolnavi nu simt problemele de respirație

Cel mai recent a fost cazul unei paciente care avea dureri de cap și îi curgea nasul. „Am întrebat-o dacă obosește la efort, dacă tușește, dacă respiră greu – nimic. I-am verificat saturația arterială și avea o valoare mică, de 92 mmHG. Apoi, la radiologie am constatat că avea leziuni cu aspect de geam mat specifice infecției COVID-19. I-am efectuat un test și rezultatul a fost pozitiv”, spune dr. Bogdan Oprița. 

Specialistul ne-a explicat cum apare hipoxia tăcută din COVID-19. În această infecție respiratorie, sunt îngreunate schimburile de oxigen și dioxid de carbon la nivelul membranei respiratorii. „Ea suferă modificări și plămânii devin ca un asfalt prin care nu se mai poate face schimbul de gaze. Această transformare se poate face rapid sau lent. Când se face treptat, oamenii nu mai percep brusc și acut problemele respiratorii. În pneumonia clasică, se blochează un lob al plămânului și, dintr-o dată, nu mai poți respira. În COVID-19, totul se face insidios. Dacă nu faci efort fizic mare, poți să nu observi că, dintr-o dată, nu mai ai aceeași rezistență la efort. La eforturi minime nu percepi o schimbare și, cum noi suntem, în general, o populație mai sedentară, nu sesizăm”, spune dr. Bogdan Oprița. 

Este util un pulsoximetru? Argumente pro și contra

În COVID-19, saturația scăzută de oxigen este un semn că s-a instalat pneumonia, iar depistarea și tratarea ei din timp ne poate feri de complicațiile severe ale acestei boli. Teoretic, un pulsoximetru ne poate ajuta să depistăm din timp hipoxia fără simptome, dar medicii au păreri diferite despre necesitatea de a avea în casă un astfel de aparat. 

Asociația Americană de Pneumologie, de exemplu, nu ne recomandă să cumpărăm un pulsoximetru în contextul pandemiei de coronavirus. El nu este un substitut al consultației medicale și ar trebui, mai degrabă, să ne concentrăm atenția pe simptomele timpurii, spun reprezentanții asociației. „Să ne bazăm pe valorile citite de un pulsoximetru ne poate da o falsă senzație de siguranță. În unele cazuri, ele identifică problemele pulmonare înainte să te confrunți cu dificultățile de respirație. Cu toate acestea, este posibil ca pulsoximetrul să arate o saturație optimă chiar și atunci când avem deja probleme de respirație. Acest lucru poate amâna o consultație de urgență”, notează reprezentanții asociației. 

Ne poate alimenta o panică permanentă

Nici medicul pneumolog Irina Strâmbu nu consideră necesar să avem un pulsoximetru în casă în perioada aceasta, cu o singură excepție: dacă am fost internați în spital și am rămas cu o insuficiență respiratorie după COVID-19, eventual și pe terapie cu oxigen, ar trebui să ne verificăm periodic saturația de oxigen. 

„Oamenii sănătoși nu au ce face cu un pulsoximetru în casă. Nici dacă sunt acasă, cu simptome limitate de COVID-19, nu au nevoie de pulsoximetru. În contextul COVID-19, saturația trebuie măsurată la cei care au lipsă de aer. Experiența cu pacienți cu boli pulmonare cronice care aveau nevoie de pulsoximetru acasă ne-a arătat că unii îl folosesc ocazional, dar alții îl folosesc foarte des și își alimentează o panică permanentă”, spune medicul pneumolog. 

„Unui om sănătos nu-i folosește în casă un pulsoximetru. El nu-i dă nicio informație. În schimb, poate să-i alimenteze o isterie”.

Conf. dr. Irina Strâmbu, medic primar pneumolog și șef de secție la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, din București

Urmărim tendința, nu valorile

Dr. Bogdan Oprița, specialist în medicină de urgență, crede că este bine să folosim un pulsoximetru acasă, dar numai ca să măsurăm variația în timp a saturației de oxigen și să depistăm astfel o evoluție nefavorabilă a bolii. 

„Pentru o persoană cu COVID-19 asimptomatică sau presimptomatică poate fi util un pulsoximetru acasă, dar trebuie să primească o minimă instruire ca să-l folosească așa cum trebuie. Trebuie să explicăm că ne interesează tendința saturației, nu valoarea propriu-zisă. Persoana respectivă poate să constate cu ajutorul pulsoximetrului dacă saturația se menține la o valoare constantă sau dacă scade. Dacă a avut o saturație de 96% și ea a scăzut la 90%, este clar că trebuie să aflăm cauza și să ne adresăm unui medic”, spune dr. Oprița. 

Folosirea unui pulsoximetru aduce beneficii clare bolnavilor care au simptome precum tusea, febra și dificultățile de respirație, crede dr. Denyse Lutchmansingh, pneumolog la Școala de Medicină a Universității Yale. „Dacă ești simptomatic, este momentul potrivit să-ți verifici oxigenul (…) Avem pacienți cu COVID-19 pe care îi monitorizăm acasă și unul dintre factorii decisivi pentru internarea în spital este nivelul lor de oxigen”, spune specialistul. Acesta este de părere că recomandarea de a folosi pulsoximetre acasă se poate schimba în perioada următoare, la fel cum s-a întâmplat și în cazul măștilor de protecție, care nu erau recomandate tuturor la începutul pandemiei. 

Cât de exact este un pulsoximetru

Aparatul de pulsoximetrie are avantajul că oferă informații rapid și fără disconfort pentru bolnavi, dar nu este cea mai exactă metodă de a afla saturația de oxigen din sânge. Aparatele din comerț au, în general, un interval de eroare de +/-2% față de valoarea reală a saturației oxigenului din sânge. Această informație trebuie să se regăsească în manualul de utilizare al produsului și trebuie să o verificați înainte de cumpărare. 

În spitale, se folosesc pulsoximetre profesionale, de uz medical, care sunt mai fiabile și au o marjă de eroare mai mică decât cele din comerț. Softul este cel care face diferența între un pulsoximetru comercial și altul profesional, potrivit medicului Bogdan Oprița. 

Pentru o acuratețe mai mare, medicii evaluează nivelul oxigenului printr-o analiză de sânge. Dacă un oximetru măsoară saturația periferică a oxigenului (prescurtată SpO2), testele de sânge evaluează saturația în oxigen a sângelui arterial (prescurtată PaO2), care reflectă mai clar statusul oxigenului din organism. Nivelul optim al oxigenului la analiza de sânge trebuie să se situeze între 80 și 100 de milimetri coloană de mercur (mmHg). 

În spitale, medicii nu se bazează pe valorile măsurate acasă de bolnavi cu pulsoximetre din comerț. „Noi nu ne încredem în valorile pe care ni le spun pacienții. Le probăm cu analiza care măsoară oxigenul din sângele arterial”, spune dr. Bogdan Oprița. 

Pulsoximetru ieftin sau scump? Care sunt diferențele

Pe piață găsim pulsoximetre cu prețuri care pornesc de la 55 de lei și ajung până aproape de 300 de lei. Care sunt diferențele între un pulsoximetru ieftin și unul mai scump ne-a explicat dr. Irina Strâmbu, medic pneumolog. „Deosebirea dintre ele este dată de fiabilitate. Altfel, ca valoare măsurată nu pot fi mari diferențe. Cele ieftine sunt din materiale mai slabe și se strică mai repede. De obicei, când se strică, nu mai măsoară deloc saturația. Nu se pune problema că încep să dea diferențe în valorile măsurate. Pulsoximetria este o tehnică de măsurare foarte simplă, unde este greu să greșești. Pulsoximetrele foarte scumpe au de obicei funcții suplimentare, cum ar fi memoria pe 24 de ore sau asocierea cu alți parametri”, spune medicul. 

O diferență observată de utilizatori este timpul de măsurare: la aparatele mai ieftine poate să dureze mai mult până se afișează valoarea saturației. De asemenea, sunt pulsoximetre mai scumpe care pot fi folosite atât la adulți, cât și la copii. 

Reguli de utilizare corectă a pulsoximetrului

Putem folosi orice deget pentru măsurarea saturației de oxigen cu pulsoximetrul, atâta vreme cât el se fizează bine în aparat, potrivit medicului Irina Strâmbu. Nu este indicat să facem măsurători la degete deformate, care nu pot fi poziționate bine până la capătul clipsului. În unele manuale de utilizare, este contraindicată folosirea degetului mare. Altele recomandă măsurarea saturației la degetele de la mâna dominantă (dreapta, dacă suntem dreptaci, stânga, dacă suntem stângaci). De regulă, medicii măsoară saturația de oxigen la degetul arătător sau la degetul mijlociu. 

Un pulsoximetru nu poate măsura corect saturația de oxigen dacă:
  • poziționați greșit degetul în aparat. El trebuie centrat și așezat până la capătul clipsului;
  • degetul este prea mare pentru aparat sau este deformat;
  • aveți mâinile ude; 
  • aveți mâinile reci, din cauza unei hipotermii sau a unei anemii;
  • unghiile sunt acoperite cu ojă, indiferent de culoare;
  • aveți unghii false;
  • degetele sunt murdare de motorină sau de pământ;
  • există o sursă directă de lumină deasupra aparatului. Creați o barieră între aparat și lumină în acest caz.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare