De ce discutăm acum despre HMPV, „un virus comun“, cunoscut, cu simptome de „viroză banală“?
Imaginile din China, cu spitale suprasolicitate din cauza unei infecții respiratorii periculoase, precum și confirmarea primului caz de metapneumovirus uman (HMPV) în România, ne duc inevitabil cu gândul la începuturile pandemiei de COVID-19. Totuși, experții subliniază că HMPV nu e un virus nou, din 2001, an de an s-au înregistrat cazuri de viroză cu HMPV și în România, iar majoritatea adulților au dezvoltat un anumit grad de imunitate prin expuneri anterioare.
Care este, totuși, pericolul real al acestui virus, și ce ar trebui să știe oamenii despre el?
Conform unui anunț al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Bihor, primul caz de HMPV din țară a fost confirmat recent la o femeie în vârstă de 67 de ani, din Oradea. Medicul șef al instituției, dr. Călin Sonea, a precizat că femeia nu călătorise în străinătate, iar ancheta epidemiologică este încă în desfășurare pentru a identifica sursa infecției. Pacienta, care prezentase primele simptome încă de pe 26 decembrie, este acum internată și izolată, starea sa fiind considerată stabilă.
Dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și manager al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, subliniază că acest virus nu reprezintă o situație de urgență epidemiologică.
„HMPV este un virus respirator comun, cunoscut încă din 2001. În general, provoacă infecții ușoare, dar există riscuri crescute pentru persoanele în vârstă, copiii mici sau cei cu imunitate slăbită.”
– Dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și manager al Institutului „Matei Balș”
Ce este HMPV și cum se manifestă
HMPV, sau metapneumovirusul uman, a fost identificat pentru prima dată în Olanda, în anul 2001. Face parte din familia Pneumoviridae, aceeași din care provine și virusul sincițial respirator (RSV). Infecțiile provocate de HMPV afectează frecvent tractul respirator superior, fiind adesea confundate cu o simplă răceală.
De altfel, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat după anunțul primului caz de HMPV în România pe 2025: „De câteva zile, sunt vehiculate foarte multe informaţii că ar fi venit în România un virus din China care produce infecţii foarte grave. Nu este cazul, discutăm despre o viroză banală”.
Ceea ce diferențiază HMPV de alte infecții respiratorii obișnuite este potențialul său de a provoca boli severe, precum pneumonie, bronșiolite sau agravarea unor afecțiuni preexistente, cum ar fi astmul sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Printre simptomele obișnuite ale HMPV se numără, potrivit infecționistului Adrian Marinescu:
- tuse persistentă,
- febră moderată,
- congestie nazală (nas înfundat),
- durere în gât,
- respirație dificilă sau respirație șuierătoare.
Conform Cleveland Clinic, majoritatea oamenilor experimentează doar simptome ușoare, care se remit în câteva zile. Cu toate acestea, categoriile vulnerabile – cum ar fi copiii cu vârste sub 2 ani, persoanele de peste 65 de ani și cele cu imunitate compromisă – pot dezvolta forme severe ale bolii.
Virusul se transmite prin contact direct cu o persoană infectată sau prin atingerea unor suprafețe contaminate, fiind foarte contagios, mai ales în spații închise.
De ce se discută despre HMPV acum?
Un val recent de cazuri în nordul Chinei a atras atenția globală asupra acestui virus. Potrivit epidemiologilor, sezonul rece și tendința oamenilor de a petrece mai mult timp în interior creează condiții favorabile pentru circulația virusurilor respiratorii, inclusiv HMPV. De asemenea, schimbările climatice și relaxarea măsurilor de prevenție din timpul pandemiei COVID-19, cum ar fi purtarea măștii sau distanțarea fizică, ar putea contribui la creșterea infecțiilor respiratorii în general.
Jacqueline Stephens, epidemiolog la Universitatea Flinders din Australia, afirmă că „actualul val de HMPV din China reflectă creșterea obișnuită din sezonul de iarnă”. Același lucru este observat și în alte țări din emisfera nordică, inclusiv în SUA.
„Spre deosebire de COVID-19, HMPV este un virus bine cunoscut, iar populația globală are deja o expunere largă la acesta”, a explicat dr. Paul Hunter, profesor de medicină la University of East Anglia. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu a raportat modele de focare neobișnuite legate de HMPV în China sau în alte țări.
Cum se transmite HMPV?
Virusul se răspândește prin contact direct cu o persoană infectată sau prin atingerea suprafețelor contaminate. Strănutul, tusea sau mâinile murdare sunt principalele modalități de transmitere. „Practic, căile de transmitere sunt similare cu cele ale gripei”, precizează dr. Adrian Marinescu.
Infecțiile severe sunt rare, dar persoanele cu risc crescut includ:
- copiii sub 2 ani;
- persoanele de peste 65 de ani;
- persoanele cu boli cronice, precum diabetul sau hipertensiunea;
- pacienții cu imunitate slăbită din cauza unor tratamente precum chimioterapia.
Potrivit American Lung Association, se estimează că între 5% și 16% dintre copiii cu HMPV dezvoltă infecții ale tractului respirator inferior, cum ar fi pneumonia. Pentru adulții în vârstă și cei cu sisteme imunitare compromise, riscurile sunt similare.
Dr. Hsu Li Yang, specialist în boli infecțioase din Singapore, a explicat, pentru BBC, că o proporție mică, dar semnificativă dintre cei imunocompromiși pot dezvolta forme severe ale bolii, necesitând spitalizare. Simptomele grave includ respirație dificilă, respirație șuierătoare (wheezing) și, în cazuri rare, insuficiență respiratorie.
- Citește și: Simptomele pneumoniei diferă în funcție de vârstă. „Semnele care alarmează sunt febra și tusea”
Cum se tratează HMPV?
Până în prezent, nu există vaccinuri disponibile pentru HMPV, deși cercetătorii lucrează la dezvoltarea unora care ar putea oferi protecție împotriva celor două virusuri comune din familia Pneumoviridae: HMPV și RSV. Tratarea infecțiilor provocate de HMPV se concentrează pe gestionarea simptomelor, cum ar fi febra și tusea, folosind:
- antipiretice pentru febră;
- lichide pentru hidratare (ceaiuri, supe, apă);
- corticosteroizi în cazurile severe pentru reducerea inflamației pulmonare;
- oxigenoterapie în cazurile de insuficiență respiratorie.
„Nu există tratamente antivirale specifice pentru HMPV”, explică experții de la Cleveland Clinic. Antibioticele nu sunt eficiente, deoarece infecția este virală, și nu bacteriană, deși pot fi prescrise în cazurile în care apar infecții bacteriene secundare, cum ar fi otitele sau pneumonia.
Un alt aspect important este evitarea automedicației, mai ales în cazul copiilor. Părinții sunt sfătuiți să discute cu medicul pediatru înainte de a administra medicamente copiilor, chiar și pentru simptome care par ușoare.
Conf. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru în cadrul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului, i-a liniștit pe părinți, în cadrul unui interviu pentru Medika TV: „În niciun caz acest virus nu este un virus a cărui severitate să pună în pericol copiii sau pe părinţii acestora”.
Cum ne putem proteja?
Prevenția rămâne cea mai bună armă împotriva HMPV. Specialiștii recomandă măsuri simple, dar eficiente, cum ar fi:
- spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun;
- evitarea atingerii feței cu mâinile murdare;
- purtarea măștii în spații aglomerate;
- igienizarea suprafețelor utilizate frecvent.
Dr. Paul Hunter, profesor de medicină la Universitatea East Anglia, consideră că „persoanele care au avut deja contact cu HMPV în trecut beneficiază de o anumită imunitate, reducând probabilitatea unei infecții severe”.
Poate provoca HMPV o pandemie similară celei de Covid-19?
Deși mulți oameni întrevăd în prezent asemănări în ceea ce privește discursul despre HMPV și debutul pandemiei de Covid-19, experții subliniază că aceste teorii sunt nejustificate. Virusul este prezent la nivel global de mai bine de 20 de ani, iar majoritatea persoanelor sunt expuse la el încă din copilărie.
Dr. Adrian Marinescu a declarat că HMPV nu prezintă caracteristicile unui virus cu potențial pandemic, cum a fost SARS-CoV-2. „Lucrurile pot fi ținute sub control, nu se pune problema de o situație complicată din punct de vedere epidemiologic. Sigur, trebuie să fie o analiză, trebuie să fie o monitorizare, dar luăm în calcul că este un virus respirator comun și care există încă de multă vreme, inclusiv în România”, a conchis medicul.
