Simptomele COVID pe zile. În ce ordine apar de obicei

    În general, simptomele de COVID-19 debutează într-o anumită ordine, diferită de cea din gripă sau răceli. Este foarte important să identificăm cât mai rapid semnele de agravare a bolii, care apar, de regulă, la o săptămână de la infectare. Iată care sunt simptomele COVID pe zile.

    În cel de-al patrulea val al pandemiei, simptomele de COVID-19 ale celor infectați vor fi foarte variate, ne-a spus medicul infecționist Adrian Marinescu, director medical interimar la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București. „Ne așteptăm ca acest nou val să fie caracterizat de un echilibru în privința manifestărilor infecției cu SARS-CoV-2. Ar trebui să fie un val al echilibrului fiindcă o parte din populație este vaccinată și va face, în mare parte, forme asimptomatice sau ușoare de COVID-19, iar o parte este nevaccinată, iar aceasta poate ajunge la forme severe de boală”, detaliază specialistul.

    La varianta Delta, simptomele apar mai repede

    Persoanele infectate cu varianta care, foarte probabil, va deveni dominantă și în România se îmbolnăvesc mai repede după expunerea la virus. Pentru varianta Delta, perioada medie de incubație (intervalul de la expunerea la virus și până la apariția simptomelor) este de 4 zile, conform unui studiu publicat în iunie 2021 pe platforma MedRxiv.org, care pune la dispoziție cercetări medicale nepublicate încă în reviste de specialitate (preprint). Pentru varianta inițială a coronavirusului, perioada medie de incubație era de 6 zile.

    Testele PCR devin pozitive în 4 zile de la contactul cu o persoană infectată cu varianta Delta, față de 6 zile, cum se întâmpla în cazul variantelor anterioare ale coronavirusului. 

    Persoanele care se infectează cu această nouă variantă devin contagioase cu 2 zile înainte de apariția simptomelor, mai devreme cu o zi față de bolnavii infectați cu variantele anterioare. Ele transmit virusul încă 3 zile de la debutul simptomelor, potrivit unui studiu publicat în revista de specialitate Jama Internal Medicine. Vârful de infecțiozitate se înregistrează în ziua 0 – ziua în care debutează simptomele. 

    Simptomele COVID-19 pe zile. Cum debutează boala

    Infecția cu noul coronavirus are manifestări asemănătoare cu multe boli și poate fi confundată cu gripa sezonieră, răcelile comune sau alergiile. Modul în care se succed simptomele ar putea ajuta la diferențierea lor, iar medicii au constatat că ele debutează într-o anumită ordine la bolnavii cu COVID-19. 

    O echipă de cercetători de la Universitatea din California de Sud (USC) a observat, spre exemplu, că primul simptom din COVID-19 este febra, în vreme ce gripa debutează cu tuse. Febra din COVID este urmată de tuse și dureri musculare, apoi de greață și/sau vomă, iar ulterior, de diaree. „Este important să cunoaștem ordinea simptomelor mai ales când bolile se suprapun, ca atunci când gripa sezonieră coincide cu COVID-19. Medicii vor ști pașii de urmat în oferirea de îngrijiri medicale și pot preveni agravarea bolii la pacienții lor”, spune Peter Kuhn, profesor de medicină la USC și unul dintre autorii studiului publicat în revista Frontiers in Public Health

    Diferite studii care au monitorizat evoluția simptomelor de COVID-19, cum este acesta publicat în revista The Lancet sau observațiile medicilor americani de la Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) vorbesc despre un tipar al progresiei bolii. 

    Iată care sunt simptomele COVID pe zile:

    Ziua 1

    Majoritatea celor infectați fac febră și se simt obosiți la debutul bolii.

    Zilele 2-4

    Febra persistă și este urmată de tuse uscată, dureri musculare, dureri în gât și de cap. Tot în acest interval se pot instala durerile abdominale, greața și/sau voma. 

    Zilele 4-5

    Bolnavii își pierd gustul și mirosul la 4-5 zile de la apariția primelor simptome, potrivit unui studiu publicat de American Journal of Otolaryngology. Cele două simțuri revin după 7-14 zile, susține acest studiu, dar altele au arătat că mirosul revine pe deplin, în medie, la 8 luni de la infectarea cu noul coronavirus. La două dintre persoanele incluse într-un studiu francez publicat în Jama Network, simțul olfactiv era încă afectat după un an.

    Zilele 5-7 

    Apare dificultatea în respirație, care este însoțită, de regulă, de o senzație de presiune sau durere în piept. „Începând din ziua a 5-a de la infectare, dar mai frecvent după o săptămână, cei care vor dezvolta o formă severă se confruntă cu dificultăți de respirație în acest moment al evoluției bolii. Discutăm despre sindromul inflamator, despre furtuna de citokine care poate duce la o afectare multiorganică: pulmonară, cardiacă, neurologică etc. Statistic, acesta este momentul debutului, după minimum 5 zile”, potrivit medicului infecționist Adrian Marinescu.

    Acesta este intervalul în care febra crește, starea generală se alterează, iar pulsoximetrul semnalează o scădere a saturației de oxigen. Bolnavii au nevoie de internare în spital și, în multe cazuri, de oxigen suplimentar. 

    Zilele 8-12

    În acest interval, aproximativ 20% dintre persoanele infectate evoluează către forma severă și critică a bolii. Acestea dezvoltă sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA), caracterizat prin incapacitatea plămânilor de a pompa suficient oxigen către organele vitale. 

    Simptomele SDRA sunt dispneea severă (senzația de sufocare), colorație vineție a pielii și mucoaselor, tensiune arterială scăzută și oboseală extremă. Bolnavii cu detresă respiratorie acută au nevoie de ventilație mecanică și sunt internați în unitățile de terapie intensivă.

    Ziua 12

    Febra dispare în această zi, dar tusea persistă.

    Zilele 13-14

    Dacă bolnavii depășesc faza critică a bolii, dificultatea în respirație dispare în acest interval.

    Ziua 18

    Pentru cei care nu supraviețuiesc virusului SARS-CoV-2, intervalul mediu de la instalarea simptomelor și până la deces este de 18 zile și jumătate. 

    Simptomele COVID pe zile: care sunt semnele de agravare a bolii 

    Toate tratamentele împotriva COVID-19 sunt eficiente dacă se administrează în formele moderate de boală, iar bolnavii din România pot beneficia de ele doar în spitale. Din acest motiv, este foarte important să recunoaștem cât mai prompt semnele de agravare a bolii și să ne adresăm unui spital pentru tratament. „Dacă am avut pacienți cu semne de agravare, eu i-am trimis la spital, pentru că doar acolo pot să beneficieze de investigații și de un tratament mai complex”, spune dr. Rodica Tănăsescu, vicepreședintele Asociației Medicilor de Familie București. 

    Potrivit medicului de familie, semnalele de alarmă apar, în cele mai multe cazuri, în ziua a 7-a de boală:

    • Creșterea temperaturii. Febra joasă care crește după 5-7 zile de la infectare este un semn de agravare a bolii;
    • Instalarea unei stări generale proaste, cu greutate în respirație (dispnee) și cu scăderea saturației de oxigen. „Pacientul simte că nu are destul aer. Uneori, bolnavii nu au dispnee, dar măsurarea saturației de oxigen cu un pulsoximetru poate arăta o presiune parțială a oxigenului foarte scăzută. Aceasta este un indicator mare de agravare”, explică dr. Rodica Tănăsescu.

    Când vorbim despre formă ușoară, moderată, severă sau critică

    Contrar credinței generale, formele ușoare de COVID-19 nu înseamnă neapărat simptome puține și/sau ușor de tolerat, cum sunt cele date de răcelile comune. Bolnavii cu o formă ușoară de boală pot avea febră, frisoane și dureri musculare cum sunt cele date de gripă sau pot avea vomă și diaree severă. În definițiile de caz, este important gradul de afectare organică – pulmonară, inițial.

    Formă ușoară de COVID-19

    Bolnavii au febră, tuse, dureri în gât, dureri de cap, dar fără afectare pulmonară (pneumonie). Simptomele sunt de afectare a căilor respiratorii superioare. 

    Formă medie de COVID-19

    Bolnavii au pneumonie non-severă, fără nevoie de suport de oxigen. Pe lângă febră și tuse, apare și dispneea (dificultatea în respirație), semnul afectării căilor respiratorii inferioare. 

    Formă severă de COVID-19

    Pneumonia este severă și se instalează insuficiența respiratorie, cu nevoie de oxigen. 

    Formă critică de COVID-19

    Apare o afectare multiorganică. Bolnavii dezvoltă sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA), șoc septic, insuficiență de organ. 

    Simptomele sunt diferite la vaccinați și nevaccinați

    Persoanele vaccinate se pot infecta cu varianta Delta a coronavirusului, dar cele mai multe dintre ele sunt asimptomatice. Vaccinurile curente sunt mai puțin eficiente împotriva bolii simptomatice, comparativ cu variantele anterioare ale coronavirusului. Cu toate acestea, protecția rămâne ridicată. Datele recente din Anglia și Scoția arată o eficiență în prevenirea bolii simptomatice de 88% pentru vaccinul de la Pfizer-BioNTech și de 67% pentru vaccinul AstraZeneca-Oxford (după 2 doze). Pentru vaccinul de la Pfizer, Ministerul Sănătății din Israel a anunțat o eficiență de 64% împotriva bolii simptomatice.

    Când este simptomatic la persoanele vaccinate, COVID-19 are manifestări similare celor date de răcelile sezoniere sau de alergii. Mai ales la tinerii vaccinați, simptomele variantei Delta sunt mai ușoare față de cele date de varianta inițială a coronavirusului, arată datele colectate prin Zoe COVID Study –  un amplu proiect științific în care peste 4 milioane de utilizatori din Marea Britanie notează simptome, statusul vaccinării și alte informații demografice. 

    Strănutul, rinoreea (scurgeri nazale) și nasul înfundat sunt simptomele frecvente printre vaccinați, în vreme ce tusea persistentă și febra apar mai rar la ei. Printre persoanele nevaccinate sau vaccinate parțial, ele rămân simptome frecvente. „În mod curios, am observat că persoanele vaccinate și testate pozitiv pentru COVID-19 au raportat mai frecvent strănutul ca simptom, comparativ cu cele nevaccinate. Dacă ai fost vaccinat și începi să strănuți inexplicabil, ar trebui să faci un test COVID”, recomandă Tim Spector, profesor epidemiolog la King’s College London și coordonatorul studiului. 

    Mai multe despre cum se manifestă COVID-19 la vaccinați și nevaccinați aflați din acest articol Smart Living. 

    Simptomele COVID-19 pe zile. „Nimic nu este predictibil în această boală“

    Medicii care tratează pacienți cu COVID-19 susțin că simptomele bolii nu sunt atât de predictibile. Experiența clinică le-a demonstrat că boala se manifestă și evoluează diferit de la un bolnav la altul, în funcție de încărcătura virală, de vârstă și de bolile asociate. Unele simptome pot să lipsească din tabloul clinic, iar altele pot fi mai accentuate.

    Progresia infecției cu SARS-CoV-2 este destul de arbitrară, nu este fixă. Eu cred că variază destul de mult de la un bolnav la altul.

    Dr. Adrian Marinescu, director medical interimar la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București

    Din experiența cu pacienții monitorizați în pandemie, dr. Rodica Tănăsescu, vicepreședintele Asociației Medicilor de Familie București, susține că simptomele COVID-19 nu urmează neapărat un șablon, după cum nici evoluția bolii nu e standard. 

    La pacienții vaccinați, lucrurile sunt destul de clare: ei sunt asimptomatici sau, dacă au simptome, acestea sunt ușoare – de regulă, rinoree și durere de cap, potrivit medicului. 

    La pacienții nevaccinați, ordinea simptomelor nu este mereu predictibilă. „De multe ori, avem pacienți depistați pozitiv, dar fără simptome sau cu simptome minime inițial, iar în ziua a 8-a de la infectare apar simptome severe: dispnee, stare generală modificată și alte semne clare de agravare. Sunt oameni care au febră mai mare și tuse, dureri de cap și musculare, iar ulterior, le dispar mirosul și gustul. Alții au, în primul rând, dureri musculare mari. Alții au greață și vomă”, detaliază dr. Rodica Tănăsescu.

    Cât de gravă va fi evoluția bolii după infectare este greu de anticipat de la debutul acesteia, mai spune medicul. „Sunt pacienți tineri fără o patologie preexistentă care au avut o evoluție foarte gravă, așa cum sunt și pacienți vârstnici cu nenumărate boli asociate care au evoluat bine. Nimic nu este predictibil în COVID-19”, conchide medicul Rodica Tănăsescu. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook