Cum va evolua valul 6 al pandemiei în România. Simptomele Omicron BA.5, cea mai nouă variantă

Valul 6 al pandemiei de COVID-19 a debutat în România mai devreme decât era așteptat, iar creșterea accelerată este cauzată de subvarianta BA.5 a Omicron. Vârful valului 6 ar putea fi atins în luna august sau septembrie și ar putea provoca aproximativ 10.000 de infectări zilnic. Aflăm în continuare care sunt simptomele Omicron BA.5, cât de contagioasă este noua subvariantă și ce riscuri de complicații aduce.

Ultima actualizare: 12.07.2022

Cazurile de COVID-19 se dublează de la o săptămână la alta în România, anunțând debutul unui nou val de infectări, semnalează raportările Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). O creștere accelerată a cazurilor înregistrează și alte țări europene, la fel și SUA, iar subvarianta BA.5 a Omicron este responsabilă de cele mai multe infectări.

O hartă interactivă privind situația la zi a cazurilor de COVID-19 în Europa este disponibilă pe platforma Organizației Mondiale a Sănătății.

„Nu avem încă o statistică concludentă legată de BA.5, dar sigur că nici România, în context internațional, nu poate să aibă alt profil”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă susținută în data de 4 iulie 2022.

Omicron BA.5 este cel mai contagios virus pentru omenire

Valul 6 al pandemiei ne-ar putea aduce față în față nu doar cu cea mai contagioasă versiune a virusului SARS-CoV-2, ci și cu cel mai contagios virus care infectează oamenii. Un studiu preprint realizat în Africa de Sud și publicat pe platforma MedRxiv arată că boala provocată de subvarianta BA.5 a noului coronavirus este chiar mai contagioasă decât rujeola (pojarul), care se afla până acum în topul bolilor virale cu cea mai mare rată de transmisibilitate.

R0, indicatorul care măsoară rata de reproducere a unui virus, indică numărul mediu de persoane care pot fi infectate de un bolnav. Cu fiecare nouă mutație prin care a trecut, virusul SARS-CoV-2 și-a sporit contagiozitatea, astfel:

• varianta originală a virusului identificată în Wuhan avea un R0 de 3,3, ceea ce înseamnă că o persoană infectată putea îmbolnăvi 3,3 persoane;
• varianta Delta avea un R0 de 5,1;
• R0 pentru varianta Omicron, subvarianta BA.1, era de 9,5;
• subvarianta BA.2 a Omicron este de 1,4 ori mai transmisibilă decât BA.1, ceea ce înseamnă un R0 de aproximativ 13,3;
• pentru subvariantele BA.4 și BA.5 ale Omicron, studiul preprint din Africa de Sud arată că rata de contagiozitate a avut o creștere similară celei înregistrate de subvarianta BA.2 față de BA.1, de unde rezultă un R0 de 18,6. Rata de reproducere a rujeolei este de 18.

Cu BA.5, ne putem reinfecta lunar

BA.5 nu doar că este extrem de contagioasă, dar eludează cel mai ușor protecția oferită de vaccinuri sau de trecerea prin boală, după cum susține un alt studiu preprint, publicat pe platforma BioRxiv. Prin urmare, riscul de reinfectare este mai mare decât în cazul variantelor anterioare, iar medicii australieni confirmă această observație. Australia a trecut recent printr-un val de infectări cauzate de subvarianta BA.2 a Omicron, iar BA.4 și BA.5 se răspândesc acum rapid, prefigurând un nou val.

„Vedem o creștere a numărului de oameni infectați anterior cu BA.2 și reinfectați după patru săptămâni. Ei dezvoltă o a doua infecție în șase-opt săptămâni și aceasta este aproape sigur cauzată de BA.4 sau BA.5”, a declarat pentru publicația News.com.au oficialul australian Andrew Robertson.

BA.4 și BA.5 sunt de patru ori mai puternice în fața anticorpilor dobândiți prin vaccinare, în comparație cu subvarianta anterioară, BA.2, susține un studiu publicat în revista Nature de cercetători ai Universității Columbia, din Statele Unite. Infecțiile repetate cu noile subvariante Omicron sunt posibile, confirmă și un studiu publicat de revista medicală Cell. Anticorpii persoanelor vaccinate și care au primit o doză booster au o capacitate redusă de neutralizare a virusului BA.5, comparativ cu BA.1 și BA.2.

În valul 6, am putea avea 10.000 de cazuri pe zi

Infecțiile cu subvarianta BA.5 sunt frecvente inclusiv la persoanele care au trecut prin boala cauzată de alte subvariante ale Omicron, confirmă și ministrului Sănătății, Alexandru Rafila. În România, valul anterior de COVID-19 a fost cauzat de subvarianta BA.1 și a continuat cu un val mic determinat de BA.2.

„Având în vedere că au trecut cel puțin 5 luni de la valul Omicron inițial, cel puțin 6 luni pentru majoritatea celor vaccinați cu 3 doze, precum și abilitatea BA.5 de eludare a răspunsului imun – ea producând infecții și la persoanele vaccinate, și la cele trecute prin boală – estimăm o creștere a numărului de cazuri în perioada următoare”, susține oficialul MS.

Ministrul Alexandru Rafila a prezentat două posibile scenarii cu privire la evoluția valului 6 de COVID-19 în România. În primul scenariu, vârful acestui nou val de coronavirus se va înregistra între 7 și 10 august. În cea de-a doua variantă, mai puțin optimistă, vârful se va înregistra spre sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie, cu un număr de 10.000 de cazuri de infectări pe zi.

Acest nou val care ia amploare în perioada verii demonstrează că virusul SARS-CoV-2 nu are o evoluție sezonieră, așa cum s-a speculat în cei doi ani de pandemie. Comunitatea științifică anticipează că va exista și valul 7 în toamnă, cauzat de o altă variantă sau subvariantă a noului coronavirus. Cea mai vehiculată la ora actuală este noua subvariantă a Omicron BA.2.75. Ea a fost identificată inițial în India și a ajuns rapid în Marea Britanie, Germania, Australia, Canada și SUA. Dacă va fi mai severă decât BA.5 nu este clar deocamdată, dar specialiștii sunt îngrijorați din cauza numărului mare de mutații pe care le conține. Unele dintre ele ar putea să-i sporească nivelul de contagiozitate și să ocolească imunitatea dobândită prin vaccinare ori trecere prin boală. Rata de reproducere pentru această nouă subvariantă nu a fost calculată deocamdată.

Top 20 cele mai frecvente simptome ale Omicron

Datele colectate din țările care se confruntă deja cu un val puternic de infectări cu subvarianta BA.5 arată că ea nu are simptome diferite de cele anterioare ale Omicron. „Simptomele Omicron sunt mai blânde, dar încă neplăcute, care durează mult timp și cu perioade lungi de absență de la serviciu”, a explicat într-un videointerviu profesorul Tim Spector, specialist în epidemiologie genetică și co-fondatorul companiei care a creat aplicația ZOE COVID Study. 

ZOE COVID Study este un amplu proiect științific britanic în care peste 4,7 milioane de utilizatori notează într-o aplicație simptomele infecției COVID-19, statusul vaccinal și alte informații demografice. 

Infecția COVID-19 provocată de diferitele subvariante Omicron se comportă mai mult precum coronavirusurile care provoacă răcelile obișnuite în sezoanele reci. Datele raportate de utilizatorii aplicației ZOE arată că simptomele Omicron cu care se confruntă bolnavii sunt:

1. rinoree (secreții nazale) – raportată de 66% dintre utilizatori;
2. durere în gât – 65%;
3. durere de cap – 64%;
4. tuse persistentă – 63%;
5. oboseală (ușoară sau severă) – 62%;
6. strănut – 53%;
7. răgușeală – 44%;
8. dureri articulare neobișnuite – 35%;
9. febră – 31%;
10. frisoane – 30%;
11. dureri musculare neobișnuite – 29%;
12. amețeală – 27%;
13. altele – 24%;
14. „ceață în creier” – 24%;
15. dureri oculare – 22%;
16. dureri lombare – 22%;
17. pierderea/modificarea mirosului – 21%;
18. nodului inflamați – 19%;
19. lipsa poftei de mâncare – 17%;
20. dureri în piept – 15%.

Citește aici despre tusea COVID: cât durează și cum se tratează corect.

Durerile puternice în gât, printre simptomele Omicron

Noua versiune a Omicron afectează căile respiratorii superioare, „de la corzile vocale și până în vârful nasului”, a detaliat pentru publicația The New York Times dr. Dr. Joseph Khabbaza, pneumolog și specialist în medicină de urgență la Cleveland Clinic, din SUA – acolo unde mai mult de jumătate din cazurile noi de COVID-19 sunt provocate de BA.5. Dr. Khabbaza a tratat pacienți care acuzau congestie nazală, cu dureri la nivelul sinusurilor și dureri severe în gât. Potrivit specialistului, unii dintre pacienții săi au pus durerea în gât pe seama infecției cu streptococ, știut fiind că aceasta provoacă dureri puternice.

Persoanele infectate cu noua variantă a Omicron se confruntă mai rar cu pierderea gustului și mirosului, a declarat pentru aceeași publicație Dr. Peter Chin-Hong, specialist în boli infecțioase la Universitatea din California, San Francisco. Dificultățile de respirație sunt și ele mai rar întâlnite în acest nou val al pandemiei, mai spune medicul.

Febra, un simptom frecvent printre bolnavii cu COVID-19 în trecut, apare la mai puțin de o treime dintre persoanele infectate cu Omicron BA.5, la fel cum s-a întâmplat și în valurile anterioare provocate de Omicron BA.1 și BA.2.

Simptomele COVID-19 se instalează mai repede la persoanele infectate cu Omicron decât la cele care au avut alte variante ale virusului. Un studiu citat de Centrul american pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) arată că perioada de incubație – timpul scurs între primul contact cu virusul și apariția primelor simptome – este de aproximativ 3 zile în cazul Omicron. Pentru varianta Delta, incubația era de 4 zile, iar pentru varianta inițială, de peste 5 zile. 

Simptomele Omicron pot fi atipice

Infecția cu varianta BA.5 a Omicron poate provoca transpirații nocturne, susține Luke O’Neill, profesor de imunologie la Trinity College Dublin, Irlanda, într-un interviu pentru Newstalk. „Transpirațiile nocturne poate fi atât atât de puternice, încât udă pijamaua și lenjeria de pat”, potrivit specialistului, care adaugă că persoanele afectate se confruntă cu probleme de somn din acest motiv.

Din experiența cu subvariantele anterioare, știm că Omicron are și alte manifestări neobișnuite. Una dintre ele, semnalată de Academia Americană de Oftalmologie (AAO), este conjunctivita. Denumită și „ochi roșu”, această afecțiune oftalmologică reprezintă o inflamație oculară manifestată prin înroșirea și lăcrimarea ochilor, mâncărimi oculare, senzație de corp străin, usturimi, iar uneori și prin secreții oculare sau fotofobie. Conjunctivita este un simptom rar al infecției COVID-19, fiind întâlnit la 1%-3% dintre cei infectați, relatează abc7news.com.

Este cunoscut încă de la începutul pandemiei că noul coronavirus poate da și afectare oculară, iar ochii pot fi chiar poarta de intrare a virusului în organism. Receptorii ACE2 de care SARS-CoV-2 are nevoie pentru a pătrunde în celule se găsesc în retină, precum și în celulele epiteliale ale scleroticii (albul ochiului). Medicii asociației americane avertizează că un pacient care ajunge la medic cu ochi roșii, dar care și tușește și/sau are dificultăți respiratorii ar putea fi pozitiv pentru COVID-19.

Un alt simptom atipic observat de medici în valurile anterioare date de Omicron este căderea părului. Deși nu se află pe lista manifestărilor comune ale COVID-19, multe persoane diagnosticate cu COVID-19 s-au confruntat cu această problemă. Potrivit Asociației Academiei Americane de Dermatologie, căderea părului este cauzată de febră și este mai probabil să se întâmple spre sfârșitul infecției.

Cât de severe sunt simptomele Omicron BA.5?

Despre primele subvariante ale Omicron, BA.1 și BA.2, știm că infectau mai rar celulele pulmonare, iar această particularitate explica de ce simptomele Omicron erau mai ușoare decât la variantele anterioare. Virusul se multiplica mai mult în celulele din epiteliul căilor respiratorii superioare (nas, gât) și mai puțin în plămâni, după cum explica un articol publicat de revista Nature. 

Nouile subvariante BA.4 și BA.5 ale Omicron se multiplică mai mult în celulele pulmonare, spre deosebire de BA.2, susțin autorii unui studiu japonez, nerevizuit încă, publicat pe platforma BioRxiv. În experimente pe șoareci de laborator, BA.4 și BA.5 au provocat forme mai severe de COVID-19.

Cu toate acestea, datele venite din Africa de Sud și din Marea Britanie, acolo unde BA.4 și BA.5 au produs numeroase infectări, nu confirmă o creștere semnificativă a spitalizărilor și deceselor. În ambele țări, o mare parte din populație a dobândit imunitate anterior fie prin infectare, fie prin vaccinare, fie prin ambele.

Vaccinurile protejează în continuare de formele severe de COVID

Fiecare nouă subvariantă a Omicron a devenit mai eficientă în eludarea imunității dobândite prin vaccinare. În cazul BA.5, vaccinurile actuale asigură o protecție foarte mică împotriva infectării sau a bolii simptomatice. Prin urmare, riscul de infectare există chiar dacă am primit schema completă de vaccinare, un booster și dacă am fost infectați cu o variantă anterioară a Omicron.

Cu toate acestea, numărul redus de cazuri severe și decese din Africa de Sud și Marea Britanie arată că imunitatea dobândită anterior prin vaccinare sau infectare are totuși un efect protector. Vaccinarea anti-COVID este recomandată în continuare de medici ca măsură de protecție împotriva formelor severe de boală.

O altă veste bună este că a doua generație de vaccinuri se află în studii clinice și va fi disponibilă în toamnă, cel mai probabil, din luna octombrie. Noile formule vor fi adaptate la varianta Omicron, astfel încât protecția împotriva infectării și a bolii simptomatice să crească.

Compania farmaceutică Moderna testează în prezent un vaccin bivalent, care țintește proteina Spike a variantei Omicron, dar și varianta inițială a virusului. Datele preliminare ale studiului clinic arată vaccinul crește de două ori cantitatea de anticorpi neutralizați împotriva subvariantei BA.1 a Omicron, comparativ cu serul inițial.

Noua variantă a vaccinului dezvoltat de Pfizer și BioNtech este țintită și ea pe subvarianta BA.1 a Omicron. Datele preliminare arată că viitoarea formulă va induce un răspuns imun superior vaccinului inițial. Cât de eficiente va fi următoarea generație de vaccinuri împotriva noilor variante BA.4 și BA.5? Serul bivalent produs de Moderna are o eficacitate mai bună decât vaccinul inițial, susține un studiu încă nerevizuit de comunitatea științifică. Pentru celelalte formule noi, studiile sunt în derulare.