Pandemie de obezitate la copii: „Unii consumă pâine și cartof, alții au acces la hrană bună, dar au obiceiuri proaste”

    Obezitatea la copii nu înseamnă doar kilograme în plus, ci stimă de sine scăzută, puțini prieteni, depresie, plus alte boli cu risc major pentru cei mici: diabet, hipertensiune, ficat gras.

    La nivel mondial, obezitatea a atins proporții de pandemie și are impact negativ în toate domeniile vieții: sănătate, finanțe, social. Un număr mare de cazuri sunt diagnosticate zilnic, atât în rândul adulților, cât și în cel al copiilor. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în lume, există aproape 50 de milioane de copii obezi cu vârsta sub 5 ani.

    În România, nu există statistici concrete, însă ultimele studii în domeniu au arătat că unul din patru copii este obez. „Se vede cu ochiul liber, în parcuri, la grădiniță, la locurile de joacă, faptul că obezitatea infantilă e o problemă de sănătate în creștere. Nu trebuie să cauți foarte mult: mergi pe stradă, la mare sau oriunde sunt copii și vezi cât de răspândită e supraponderabilitatea infantilă ”, atenționeză dr. Eduard Adamescu, nutriționist și diabetolog la Spitalul Malaxa din București.


    Potrivit medicului, unii copii obezi provin din familii înstărite, au acces la hrană bună, însă au obiceiuri alimentare proaste, cu exces de dulciuri și grăsimi, alții provin din familii extrem de sărace, unde pâinea, cartoful, orezul sunt predominante în alimentație.

    „Incidența obezității la copii a crescut mult în ultima perioadă, din cauza epidemiei de coronavirus, a lipsei de mișcare, a alimentației deficitare. Din păcate, obezitatea infantilă, înseamnă și patologie asociată, de exemplu diabet zaharat de tip II. Înainte erau foarte rare astfel de cazuri, dar acum a crescut incidența. Nu există o preocupare dezvoltată pentru nutriție, nici din partea școlii, nici din partea adulților, iar mulți copii sunt deja de la grădiniță peste curba ponderală”.

    Eduard Adamescu, nutriționist și diabetolog la Spitalul Malaxa din București

    Cazurile de obezitate morbidă

    Să nu uităm cazul fraților din Hunedoara, diagnosticați cu obezitate morbidă, un caz recent mediatizat și care nu este singular în România. La numai 8, 11 si 12 ani, Andrei, Denisa și Mădălina au fost toți diagnosticați cu obezitate morbidă și probleme de sănătate asociate, respectiv hipertensiune arterială. Mâncarea de bază în familia lor este cartoful, întrucât veniturile tatălui nu depășesc lunar 1.500 de lei, iar mama i-a abandonat în urmă cu câțiva ani, lăsându-i singuri și fără sprijin.

    Obezitatea se redresează greu: mai bine prevenim

    În cazurile de obezitate morbidă, tratamentul este de durată, anevoios și cu rezultate care se văd într-un timp îndelungat. Uneori se impune o intervenție de micșorare chirurgicală a stomacului, însă nu este întotdeauna cea mai bună decizie, mai ales că fără o schimbare a alimentației și a stilului de viață, în general, nu se obțin rezultate pe termen lung. Obezitatea instalată de timpuriu foarte greu se redresează și se ajunge la tot felul de probleme de sănătate.


    „Nu recomand operația bariatrică la copii. Operația, în general, fie ca vorbim de adulți sau de copii, trebuie să rămână ultima soluție. Există șanse foarte mari de a slăbi cu o supraveghere nutrițională bună. Deși aceasta este meseria mea, sunt chirurg și operațiile în care sunt specializat sunt cele bariatrice, nu recomand intervenția chirurgicală pentru slăbit ca primă opțiune”.

    Niculae Iordache, chirurg la Spitalul Sf. Ioan din București

    Dacă pentru educație sunt importanți cei șapte ani de acasă, soarta greutății corporale se stabilește undeva până la vârsta de cinci ani, spun medicii nutriționiști. „Unii părinți și unii bunici nu conștientizează cât de importantă este educația alimentară. Consideră că trebuie să hrănească copilul cât mai mult și deseori alegerile alimentare nu sunt cele mai potrivite. Spre exemplu, copiii sunt hrăniți cu dulciuri, chipsuri, poate în dauna unui sandviș sau a unui fruct”, adaugă nutriționistul Eduard Adamescu.

    Bolile adulților devin ale copiilor

    Nu doar alimentația proastă este un factor de risc, ci și creșterea timpului petrecut în fața computerelor, televizorului, tabletei. „Pandemia de coronavirus a mărit și ea numărul de ore petrecute în fața jocurilor video, desenelor animate, filmelor etc, iar părinții nu conștientizează cât de grav este, de fapt. Mulți se trezesc abia când apare o altă problemă asociată, de exemplu, diabetul. Boli care aparțineau adulților au început să fie foarte frecvente la copii”, adaugă Eduard Adamescu.

    În 10 ani, 500.000 de copii români riscă să ajungă obezi

    Federația Mondială a Obezității estimează că, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, până în anul 2030, în România, aproape 500.000 de copii cu vârste între 5 – 19 ani vor suferi de obezitate. În opinia medicului Eduard Adamescu, dar și a altor specialiști, prevenirea obezității ar trebui să devină prioritate zero și să fie pusă în topul agendelor de sănătate publică şi politice din Europa, astfel încât să se stopeze creşterea numărului de copii obezi. Un număr mare de copii obezi înseamnă un număr mare de adulți cu grave probleme de sănătate. Potrivit OMS, supragreutatea şi obezitatea reprezintă al cincilea risc de decese la nivel global, pentru că obezitatea atrage după sine un risc mare de infarct, atac vascular, diabet.

    Cauzele obezității infantile

    Copiii devin supraponderali sau chiar obezi dintr-o mulțime de motive. Cele mai întâlnite cauze sunt:

    • lipsa de activitate fizică,
    • obiceiuri alimentare nesănătoase
    • o combinație a acestor factori.
    • Foarte rar obezitatea infantilă este cauzată de hormoni sau predispoziție genetică.

    Deși problemele de greutate pot avea cauze genetice, nu toți copiii care provin din familii supraponderale sau obeze vor fi grași. Copiii care au părinți grași sau frați mai mari supraponderali sunt ei înșiși încă de mici predispuși la astfel de probleme, dar nu din cauza genelor, ci din cauza felului în care se mănâncă în familie și a obiceiurilor alimentare proaste.

    Oricum, un simplu examen medical și câteva analize de sânge pot arăta dacă la mijloc se află o cauză medicală. Cei mai mulți dintre copii încep să se confrunte cu obezitatea, poate și de la vârste fragede, din cauza dietei deficitare și a sedentarismului.

    „Teoretic, obezitatea nu doare, însă la o privire mai atentă nu este chiar așa. Obezitatea înseamnă vitalitate scăzută. Copiii obezi riscă să devină adulți depresivi, anxioși, cu hipertensiune, cu ficat gras (steatoză hepatică non-alcoolică). Părinții ar trebui să se gândească mai mult la consecințe, când vine vorba de alimentația copiilor lor”

    Mălina Ion, tehnician nutriționist, New3tion, București


    Copiii și adolescenții obezi au un risc crescut de probleme articulare, apnee de somn, probleme sociale, psihologice. De aceea trebuie intervenit de timpuriu, prevenindu-se eventualele complicații legate de sănătate. Problemele psihologice asociate obezității sunt și ele destul de frecvente și uneori foarte serioase. Deseori, persoanele obeze sunt stigmatizate, iar scăderea stimei de sine antrenează după sine alte probleme de sănătate mentală, cum ar fi anxietatea, depresia. De aici, pot urma rezultate proaste la școală, la serviciu, în viața socială.

    ”Pandemia COVID 19 a avut o foarte mare influență în creșterea numărului de cazuri de copii obezi. Trecerea de la școala fizică la cea online a însemnat din start mai puțină mișcare, i-a făcut probabil pe copii să mănânce mai mult emoțional și în cantități mai mari. Am avut copii care au luat și 10 kilograme în plus în pandemie și au avut nevoie de ajutor specializat. Sunt copii care la 10-12 ani au și 60-70 de kilograme și ajung la specialist, fie pe motive de ”bullying” din partea altor copii de la școală, fie pentru că devin conștienți de problemă”.

    Mălina Ion, tehnician nutriționist

    Fiți exemple: mănânci tu broccoli, și copilul va mânca

    Nutriționistul susține că majoritatea copiilor cu care a lucrat au reușit să slăbească, destul de mult și într-un ritm sănătos. ”Însă pentru menținerea unei greutăți sănătoase, părinții joacă un rol crucial”, spune Mălina Ion.
    În fapt, educația nutrițională ar trebui să înceapă încă din perioada diversificării alimentației copilului. ”Nu sunt de acord cu părinții care spun că cel mic nu mănâncă legume. Poate nu mănâncă legume crude, dar poate mănâncă brioșe cu legume. Gusturile se educă, iar exemplul părinților este esențial. Dacă părinții vor mânca fast-food, iar copiilor li se dă la masă broccoli, nu o să meargă treaba”, spune Mălina Ion.

    Dieta sănătoasă = stil de viață

    Potrivit nutriționistului, ideea de ”regim de slăbit” la copii nu este una bună. ”Copilul trebuie să mănânce normal și sănătos pentru a susține procesul de creștere. Nu trebuie să le restricționați anumite alimente pentru că asta are implicații psihice. Când îi spunem copilului că e la dietă, riscă să dezvolte comportamente compulsive și vom ajunge să avem probleme care se duc în zona de psihonutritie. Mai târziu aceste probleme se vor accentua”, consideră nutriționistul.

    Planul alimentar se face cu toată familia

    Domeniul nutriției pentru copilul obez este unul delicat. ”Copilului obez nu îi spunem că e la dietă. Pentru el mâncatul sănătos trebuie să se transforme în stil de viață”, adaugă Mălina Ion. În plus, și părinții trebuie să își schimbe stilul de viață. ”Copiii nu pot ține un plan alimentar toată viața, așa că toate schimbările se fac în interiorul familiei. Personal, nu vreau să existe copii dependenți de mine, ci vreau să își însușească niște obiceiuri nutriționale sănătoase”, mai spune Mălina Ion.

    Mâncarea e sursă de sănătate, nu plăcere compulsivă

    În adoptarea unei diete sănătoase, contează mult felul în care copiii încep să se raporteze la mâncare. ”Mâncarea este sursă de nutrienți, de energie, de plăcere, dar nu de plăcere compulsivă. Copilul o să simtă nevoia să mănânce de toate și este important să nu restricționăm definitiv, la modul: de mâine nu mai mănânci pâine și dulciuri. Echilibrul și porțiile mici sunt cheia”, spune specialistul. Pentru a avea succes în terapia de slăbit, indiferent că vorbim de adulți sau de copii, e bine ca mâncarea să nu fie asociată emoției. „Se poate să ne ascundem în mâncare ca să gestionăm anumite emoții, însă nu e bine așa. Mâncarea trebuie privită ca sursă de energie, sursă de nutrienți, sursă de sănătate. Nu este nici recompensă: dacă iei nota zece, îți cumpăr o prăjitură”, atenționează nutriționistul.


    Atunci când greutatea unui copil crește, acesta intră în adolescență cu probleme, se dereglează hormonal și va deveni un adult care va transmite această predispoziție genetică și la generațiile viitoare. Cât despre procesul de slăbire, acesta se face lent și cu pași mici.

    „Multe persoane încearcă să slăbească 7 kilograme în 7 zile. Cum să-ți propui asta, când tu acumulezi cele 7 kilograme în timp și nicidecum într-o săptămână?! Un ritm normal de slăbire ar fi între 0,5 kg și un kg pe săptămână. La 1 kg vorbim deja de slăbire accelerată”.

    Mălina Ion, tehnician nutriționist

    A slăbi nu e imposibil

    Pe ideea de exemplu personal și cumpătare merge și nutriționistul Nicoleta Pata, de la Nutriție Simplu Slim. „Sunt mame care au probleme majore de greutate și care dau naștere unor copii cu insulină mare sau cu rezistență la insulină deja instalată. Copiii se nasc din start cu 4,5 indice glicemic sau cu probleme de pancreas. Nu este în regulă. A slăbi nu e imposibil, mai ales când o facem pentru sănătatea noastră și a copiilor noștri”, spune Nicoleta Pata din experiența sa.

    Însoțiți copilul în procesul de slăbire

    Ea însăși este mama a două fete adolescente, iar cu una dintre ele a și avut primele provocări legate de greutate, când copila împlinea șapte ani. „Cea mai mică dintre fete are tendința de îngrășare. Mânca la școală pâine, orez, cartofi. Apoi stătea cu bunicii, mânca dulciuri, avea obișnuința continuă de a mânca ceva și tot așa până când s-a îngrășat. De la vârsta de 7 ani până la cea de 9 ani, am însoțit-o în acest proces de învățare și de alegere a alimentelor sănătoase. Acum este foarte bine, are o greutate normală și știe exact de ce e bine să mâncăm carne, legume, fibre, de ce e bine să evităm ciocolata zilnic”, povestește Nicoleta.

    Ai două petreceri într-o zi, mănânci tort doar la una

    Specialistul recomandă părinților să se informeze ei înșiși și să le explice copiilor ce înseamnă cartofii prăjiți sau fast-foodul consumat zilnic. „Nu interzicem, dar echilibrăm. Dacă mergem spre exemplu la două petreceri pe zi, nu mâncăm la ambele tort. La una mâncam aperitiv, la cealaltă tort. Acasă, ne preocupăm de ce avem în frigider și alegem pe cât posibil alimente sănătoase”, sugerează ea.

    Ceva dulce odată la două săptămâni, nu zilnic

    Nutriționistul spune că, în mod normal, dulciurile ar trebui consumate cu o frecvență de minimum o dată la două săptămâni. „Atenție la dulapul cu lucruri ispititoare, e mai bine să nu îl aveți în casă”, sugerează ea. Cât despre activitatea fizică, aceasta poate fi întâmplătoare și neplanificată.

    „Nu e neapărat nevoie să mergeți la sală pentru a slăbi. Ideea este să fim activi, astfel: implicăm copilul în activități casnice (dat cu aspiratorul, spălat pe jos, șters geamuri), mergem pe jos sau cu bicicleta, ne jucăm v-ați ascunselea, prinselea, badminton, când suntem în parc”.

    Nicoleta Pata, nutriționist la Nutriție Simplu Slim, București

    Învățați copilul să bea apă din plin

    Altă propunere pe care o face ține de reducerea timpului din fața ecranelor. „Pentru copiii mici, recomand sub două ore de ecran pe zi, iar pentru cei mari recomand scoaterea televizorului din dormitor. De asemenea, nu recomand copiilor să mănânce în fața televizorului, pentru că nu vor fi atenți la cât și cum mănâncă”, mai spune nutriționistul.
    Pe de altă parte, un stil de viață sănătos nu înseamnă doar mâncare și mișcare. „Ar trebui să vorbim puțin mai mult și despre hidratare. Celulele noastre se hrănesc cu apă. Învățați copiii să bea apă din plin și să nu le lipsească hidratarea”, încheie nutriționistul.

    Slăbitul sănătos se face în familie, în echipă, adică ÎMPREUNĂ

    În concluzie, slăbitul sănătos se face în familie, este un proces lent ce necesită răbdare și voință din partea tuturor membrilor, implică acțiunea pe mai multe paliere: dietă, mișcare, hidratare. Când ai un copil obez, slăbirea se face în echipă, spun nutriționiștii.

    Toți membrii își schimbă stilul de viață, fac activități împreună, învață să se hidrateze corect. Astfel, insistați ca cel mic să bea apă, nu suc sau ceaiuri îndulcite din comerț, insistați să ia zilnic micul dejun, să consume fibre. „În fiecare zi trei legume și două fructe, să facă mișcare minimum o oră pe zi și totul va fi bine. Vă garantez că se poate slăbi sănătos. Nu este greu. Sănătatea noastră și a copiilor noștri trebuie să fie mereu pe primul loc”, concluzionează Nicoleta Pata.

    Obezitatea poate fi prevenită. Iată cum:

    1. Program regulat de masă: se respectă mesele principale ale zilei. Micul dejun se ia la maximum o oră de la trezire, prânzul cam la trei-patru ore diferență de la micul dejun, cina cu maximum trei ore înainte de somn, ca să se poată face digestia.
    2. Gustările se pot lua ocazional și doar doar atunci când copilul le solicita.
    3. Farfuria ideală conține: 50% legume, cât mai variate diversificate, un sfert proteină (carne, pește, ouă, brânzeturi, nu neapărat combinate între ele), un sfert carbohidrați (e.g. Orez, bulgur, o felie de pâine integrală, cartofi). Atenție la cartof: Nu demonizați cartoful. Dacă punem cartofi la cuptor și îi combinăm cu legume și puțină carne, nu e deloc rău. În farfurie, se poate pune: un sfert cartofi la cuptor, un sfert carne și în rest legume.
    4. Limitarea, și nu eliminarea consumului de zahăr. Învățați să citiți etichetele, învățați ce forme are zahărul din alimentație: frutoza, dextroza, tot zahăr reprezintă și sunt chiar forme mai rele, adică zahăr ultra-mega procesat. Acestea au impact în apariția bolii ficatului gras.
    5. Limitarea consumului de alimente procesate: mezeluri (în general nu au eticheta curată), fast-food, semipreparate, mâncare semi congelată, produse de cofetărie (mai bine înlocuiți dulciurile de cofetărie cu ceva făcut în casă.
    6. Program regulat de somn. Un program regulat de somn protejează împotriva dereglărilor hormonale. În slăbire, somnul este bine să fie de șapte-opt ore pe noapte. Copiii ar trebui adormiți înainte de ora 22:00, fără expunere la ecrane cu o oră înainte de somn și fără activitate fizica imediat înainte de culcare.
    7. Activitate fizică. Nu trebuie să înscrieți copilul la sală sau să vă apucați de jogging prin parc, dacă considerați că asta e prea mult. Dar ajută tot ce presupune mișcare: mersul pe jos, badminton, ping -pong, jocul de-a v-ați ascunselea, prinselea. Practic, vă ajută orice mișcare și orice activitate care nu nu presupune stat pe canapea.

    Soluții ca să menții o greutate sănătoasă

    1. Respectăm principiul meselor sănătoase. Nu dăm iama în cofetărie, la prăjituri.
    2. O dată la două-săptămâni, o lună se poate mânca o pizza sau un desert făcut în casă. Când alegeți să mâncați ceva dulce este destul de important ce alegeți. Încercați să vă orientați către dulciuri mai puțin procesate.
    3. Mențineți obiceiurile sănătoase la nivel de familie.
    4. Pentru părinți: implicați copiii în procesul de gătire: Cereți-le făina, uleiul, e important ca cei mici să vă ajute în pregătirea mâncărurilor, astfel încât să se simtă implicați și să se obișnuiască cu proporțiile. Spre exemplu, copilul vede că mama a pus în mâncare o lingură de ulei, nu o jumătate de sticlă. Dați-le sarcini după puterile și înțelegerea lor, astfel încât să se simtă implicați și nu excluși.
    5. Afară la joacă! Timpul petrecut afară la joacă este esențial și poate determina greutatea pe care o are copilul. În contextul pandemiei, dar nu numai, copiii de azi tind să fie sedentari, să petreacă mult timp pe canapea, în fața ecranelor, în casă, de aici și problemele de greutate. Sunt copii care petrec și câte patru ore în fața televizorului, laptopului, tabletei, telefonului sau a altor device–uri și nu este deloc normal.
    6. Acceptă-ți copilul așa cum e! Dacă ai un copil supraponderal, e foarte important să îi faci să înțeleagă că vei fi de partea lui. Sentimentele copiilor despre ei înșiși sunt adesea bazate pe sentimentele părinților despre ei. Dacă îi accepți indiferent de greutatea pe care o au, probabil și ei înșiși se vor simți bine în propria piele.
    7. Vorbiți. Este de asemenea important să le vorbești despre greutatea lor și să aveți discuții deschise, permițându-le copiilor să își împărtășească grijile și sentimentele cu tine.
    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook