60% din femei se simt nesigure pe ele în viața personală, profesională și în relații. 10 sfaturi să depășim nesiguranța

Suntem numiți o generație narcisică. Ni se spune că tehnologia și rețelele sociale ne oferă un sentiment gonflat de sine. Dar cei mai mulți dintre noi nu ne simțim prea grozavi. De fapt, există o emoție subiacentă care ne modelează în mod covârșitor imaginea de sine și ne influențează comportamentul, și aceasta este nesiguranța. Dacă ai putea intra în mintea oamenilor din jurul tău, chiar și a celor narcisici, probabil că vei întâlni valuri de nesiguranță. Un sondaj recent a constatat că 60% dintre femei se confruntă săptămânal cu gânduri dureroase, autocritice.
Vocea criticului interior
În cercetările lor, psihologii tată și fiică Dr. Robert și Lisa Firestone au folosit un instrument de evaluare cunoscut sub numele de Firestone Assessment for Self-Distructive Thoughts (FAST) pentru a evalua autoatacurile (sau „vocile interioare critice”) ale oamenilor de-a lungul unui continuum. Ceea ce au descoperit este că cel mai comun gând autocritic pe care oamenii îl au față de ei înșiși este că sunt diferiți, nu într-un sens pozitiv, ci într-unul negativ, alienant.
Indiferent dacă stima noastră de sine este ridicată sau scăzută, un lucru este clar: suntem o generație care se compară, evaluează și judecă cu mare atenție. Înțelegând de unde vine această nesiguranță, de ce suntem motivați să ne judecăm pe noi înșine și cum ne afectează acest punct de vedere, putem începe să provocăm și să depășim criticul interior distructiv care ne limitează viața.
De ce sunt atât de nesigur? Ce cauzează insecuritate?
Nesiguranța este un sentiment de vulnerabilitate sau incertitudine cu privire la sine sau abilitățile propriei persoane. Este adesea caracterizată de o lipsă de încredere sau o teamă de respingere, eșec sau judecată din partea celorlalți. Nesiguranța poate proveni dintr-o varietate de surse, inclusiv experiențe timpurii de viață, condiționări sociale și traume din trecut.
Există un dialog intern care însoțește sentimentele noastre de nesiguranță. Aceasta se numește „voce interioară critică”. Dr. Lisa Firestone, care a fost co-autor al cărții „Conquer Your Critical Inner Voice”, a scris: „Vocea interioară critică este formată din experiențele dureroase de la începutul vieții în care am fost martori sau am experimentat atitudini dăunătoare față de noi sau cei apropiați nouă. Pe măsură ce creștem, adoptăm și integrăm în mod inconștient acest tipar de gânduri distructive față de noi înșine și de ceilalți.”
Ce evenimente sau atitudini modelează criticul interior?
Experiențele timpurii pe care le avem cu îngrijitorii noștri pot fi la baza nesiguranței noastre ca adulți. Imaginați-vă că un copil este mustrat de un părinte. „Ești atât de aerian! Nu poți să-ți dai seama de nimic singur?” Apoi, imaginați-vă comentariile negative și atitudinile pe care părinții le exprimă față de ei înșiși. „Arăt groaznic în asta. Sunt atât de grasă.”
Aceste atitudini nici măcar nu trebuie verbalizate pentru a influența copilul. Absența unui părinte îi poate lăsa pe copii să se simtă nesiguri și să creadă că este ceva fundamental în neregulă cu ei. Un părinte intruziv îi poate face pe copii să devină introvertiți sau să se bazeze pe sine în moduri care îi fac să se simtă nesiguri sau neîncrezători în ceilalți. Studiile au arătat chiar și că laudele exagerate pot dăuna stimei de sine a unui copil.
Copiii trebuie să se simtă văzuți pentru cine sunt, ca să se simtă în siguranță. Multe dintre problemele noastre legate de insecuritate pot veni din stilul nostru de atașament timpuriu. Pentru Dr. Daniel Siegel, autorul cărții „Parenting from the Inside Out”, cheia atașamentului sănătos se află în cei patru S (în lb.engleză), SAFE – a te simți în siguranță (cei din jur nu sunt o sursă de frică), SEEN – văzut, SOOTHED – liniștit/mângâiat și SECURE – protejat.
Atunci când copiii sunt rușinați sau lăudați, ei, cel mai probabil, nu se simt văzuți de părinte pentru ceea ce sunt cu adevărat. Ei pot începe să simtă nesiguranță și să-și piardă simțul abilităților reale.
Cum dezvoltăm sentimentul valorii de sine la copii
O atitudine sănătoasă pe care trebuie să o păstreze părinții este să se vadă pe ei înșiși și pe copiii lor în mod realist și să-i trateze cu acceptare și compasiune. Cel mai bun mod în care un părinte își poate sprijini copiii este să le permită să găsească ceva care este unic pentru ei, ceva care să-i lumineze și pe care vor munci să-l realizeze. Această activitate trebuie să atragă interesul copilului, nu doar al părinților. După cum a spus autorul și liderul drepturilor civile Howard Thurman: „Nu întrebați de ce are nevoie lumea. Întreabă ce te face să prinzi viață și du-te și fă-o. Pentru că lumea are nevoie de oameni care au prins viață.”
Pe măsură ce copilul urmărește orice interes care îl face să „prindă viață”, părintele ar trebui să ofere sprijin și recunoaștere pentru efortul implicat, în loc să se concentreze prea mult pe rezultat. Este diferența dintre a spune „Ce imagine uimitoare. Ești cel mai bun artist pe care l-am văzut” și spunând: „Îmi place felul în care ai folosit atât de multe culori. Este minunat că ai muncit atât de mult la asta. Ce ți-a dat această idee?”. Această practică ajută copilul să-și dezvolte un sentiment de valoare de sine.
Atașamentul nesigur
Cu toate acestea, atunci când părinții noștri nu sunt capabili să fie în acord cu noi și să repare rupturi în relație, vom forma un model de atașament nesigur. Tiparele atașamentului nesigur în copilărie sunt atașamentul anxios-ambivalent, atașamentul anxios-evitant și atașamentul dezorganizat.
Credințele de bază negative pe care le adoptă un copil formează un dialog interior cunoscut sub numele de „voce interioară critică”. Această „voce” devine un comentariu curent de-a lungul vieții unei persoane, perpetuând cea mai mare parte a nesiguranței sale. Pe măsură ce trecem prin diferite etape ale vieții, ne experimentăm pe noi înșine prin acest filtru.
Vocea interioară critică se atașează de anumite caracteristici negative care se potrivesc cu o imagine timpurie pe care o aveam despre noi înșine. Când căutăm o relație, criticul nostru interior ne poate spune: „Nu vei găsi niciodată pe cineva care te iubește. Ești prea neatractiv/plictisitor/incomod/nesigur/deteriorat/nedemn.” Când devenim părinți, se poate spune: „Nu te poți descurca cu asta. Ești o mamă/tată groaznic.” Când vine vorba de carierele sau obiectivele noastre, ne poate spune: „Nu ești talentat/capabil/inteligent/perceptibil”.
Indiferent de situația în care ne aflăm și de orice cuvinte ne-am spus, este valoros să ne amintim că vocea interioară critică provine din sentimentele de bază pe care le-am avut față de noi înșine, la care fie am asistat, fie le-am experimentat în moduri care ne-au rănit foarte devreme în viața noastră. Dacă vrem să devenim mai puternici și să trecem de ele, trebuie să înțelegem și să provocăm aceste vechi credințe și modul în care au fost integrate în sentimentul valorii de sine.
În timp ce insecuritățile fiecăruia sunt unice și legate de problemele individuale ale stimei de sine, majoritatea se încadrează într-una dintre cele trei categorii: personal, profesional sau relațional. Iată mai multe despre fiecare tip de nesiguranță și despre cum se manifestă:
Nesiguranțe personale
Nesiguranța personală descrie modurile negative în care te vezi pe tine însuți – și poate crezi că și alții o fac. S-ar putea să nu-ți placă aspectul sau stilul tău de viață, să-ți pui la îndoială identitatea sau să te compari constant cu ceilalți. Nesiguranța personală îți poate spori, de asemenea, conștiința de sine și te poate împinge să crezi că oamenii din jurul tău sunt mai inteligenți, mai stabili financiar sau mai de succes decât tine. Nu este întotdeauna cazul – s-ar putea ca doar îndoiala ta să devină mai mare.
Nesiguranțe profesionale
Nesiguranța profesională reflectă temerile tale cu privire la incapacitatea de a lucra la locul de muncă. Semnele de nesiguranță pot fi neglijarea oportunităților de a avansa la birou, deoarece nu crezi în abilitățile tale sau auto-sabotarea dată de amânări. În loc să urmezi un curs de vorbire în public pentru a-ți îmbunătăți nervozitatea din ziua prezentării, de exemplu, ai putea evita cu totul să prezinți în fața grupurilor.
Nesiguranțe relaționale
Oamenii cad adesea în anumite stiluri de atașament relațional. Cei cu atașament sigur intră în relații cu intenții bune, inteligență emoțională excelentă și dorință de a comunica. Ei cred că partenerul lor are cele mai bune interese în minte, că îi va iubi și sprijini.
Dar cei cu atașament nesigur – cunoscut și sub denumirea de atașament anxios – se tem de abandon, chiar și atunci când partenerul lor este în mod constant disponibil și prezent din punct de vedere emoțional. Partenerii nesiguri s-ar putea să nu se creadă demni de iubire și să caute în mod constant afirmarea. La rândul lor, ei pot deveni geloși irațional sau pot încerca să controleze cealaltă persoană pentru a evita să o piardă.
Consecințele nesiguranței
Toată lumea se confruntă cu nesiguranță, mai ales în fața noilor provocări. Este normal să simți un val de îndoială atunci când începi un nou job sau intri într-o relație. Dar nesiguranța poate avea consecințe semnificative atunci când îndoiala nu se transformă deloc în încredere sau confort, iar gândurile negative persistă.
Când te simți în mod constant nesigur pe tine însuți, s-ar putea să transformi discursul negativ în realitate. Acest lucru te poate împiedica să îți vezi cu acuratețe calitățile fizice și intelectuale.
De asemenea, s-ar putea să te împiedice să îți atingi obiectivele. Imaginează-ți pe cineva care își spune în mod repetat că nu este un lider puternic. Acea persoană poate ezita să profite de ocazii de a-i ghida pe colegi, își va pune la îndoială abilitățile de a vorbi în public și se poate percepe ca fiind mai puțin capabilă decât colegii. Aceste comportamente ar putea să o coste o promovare sau un sentiment de mândrie în munca ei.
Nesiguranța are potențialul de a-ți deteriora atât percepția de sine, cât și relațiile. În interacțiuni sănătoase, oamenii își asumă responsabilitatea pentru greșelile lor, vorbesc despre ele cu cineva apropiat și folosesc aceste conversații pentru a-și îmbunătăți inteligența emoțională. Dar acționarea constantă nesigură, mai ales în relațiile apropiate, cum ar fi cele romantice, poate denatura dinamica. În unele cazuri, cealaltă persoană poate simți în mod constant nevoia să te valideze în loc să fie o versiune sinceră și autentică a ei.
Dacă suferi de o stimă de sine scăzută și îți faci griji că va crea nesiguranțe, există speranță. Poți reîncadra incidentele care au stimulat această imagine pesimistă despre propria persoană și poți reînvăța să te vezi într-o lumină blândă.
10 sfaturi pentru a te ajuta să atenuezi și să depășești nesiguranța
1. Confruntă-ți sentimentele
În loc să te agăți de sentimente negative despre tine sau să lași o experiență, cum ar fi critica, să-ți deterioreze încrederea, despachetează, descâlcește ceea ce îți trece prin cap. Un loc excelent pentru a face acest lucru este în terapie.
Un profesionist calificat în sănătate mintală poate ghida conversația și te poate ajuta să separi percepțiile de realitate. Dacă un profesionist în sănătate mintală nu îți este accesibil, încearcă să scrii în jurnal, interoghează-ți gândurile într-un jurnal. Această activitate poate aduce claritate și elibera stresul vieții de zi cu zi.
2. Stabilește obiective realizabile
Când îți stabilești obiective realiste, îți permiți să crești și să te simți mai puternic. Dar dacă țintești spre cele nerealiste, te vei simți frustrat când nu le atingi.
Utilizează modelul de obiective SMART pentru a-ți fixa obiective Specifice, Măsurabile, Relevante și limitate în Timp. Apoi, creează un plan de acțiune pentru a atinge obiectivele, lucrând spre ele cu structură și intenție.
3. Pregătește-te pentru eșecuri
Eșecurile fac parte din viață. O prietenie iubitoare se poate transforma într-o relație toxică. O mică reparație poate duce la un regres financiar. Și chiar dacă ești un candidat foarte calificat, s-ar putea să nu obții jobul visat.
Aceste situații se întâmplă tuturor, dar nu trebuie să le lași să conducă la percepții negative de sine. De exemplu, în loc să te simți nesigur în ceea ce privește capacitatea de a căuta un loc de muncă, îți poți aminti că ai făcut un efort excelent în procesul de interviu și că ai abilități care te vor ajuta să obții un alt job potrivit ție.
4. Acceptă-te așa cum ești
Nimeni nu este bun la toate. Toată lumea are puncte forte și puncte slabe și asta nu ne face mai puțin demni de iubire și respect.
Scrie afirmații care îți evidențiază talentele (cum ar fi „Sunt un scriitor bun” sau „Sunt o persoană amabilă”) și recunoaște-ți domeniile de oportunitate, cum ar fi nevoia de a-ți perfecționa abilitățile de vorbit în public.
Amintește-ți și ție că nu trebuie să excelezi întotdeauna. Dacă matematica nu vine de la sine și nu simți o pasiune să o înveți, nu este nevoie să pui presiune pe tine pentru a dezvolta această abilitate.
5. Pune la îndoială gândurile negative
Gândurile negative adesea nu se aliniază cu realitatea. Poate că ai ideea greșită că un coleg nu te place sau un comentariu dureros făcut de un profesor cu ani în urmă continuă să-ți răsune în cap. Aceste scenarii nu reflectă valoarea ta și este posibil ca mintea ta să le fi interpretat disproporționat. În schimb, încearcă să îți vorbești ca o terță parte, ca unui prieten, și să pui gândurile negative în perspectivă.
6. Înconjoară-te e oameni încurajatori
Anumiți prieteni, colegi și membri ai familiei îți văd talentul și se bucură să te încurajeze. Ține-i pe acești oameni aproape. Când te confrunți cu nesiguranțe, aceștia sunt cei care îți vor aminti cât de minunat ești.
7. Ascultă poveștile altoradespre depășirea nesiguranțelor
Accesează podcasturi sau citește cărți inspiraționale despre oameni care au depășit nesiguranța și au reușit. Știind că oamenii talentați și de succes au trecut prin aceleași dificultăți și s-au luptat cu concepții greșite despre ei înșiși îți poate pune propriile nesiguranțe în perspectivă. Dacă și oamenii de succes suferă și luptă cu stima de sine scăzută, oricine poate.
8. Încearcă lucruri noi
Urmează cursuri, învață o nouă abilitate sau călătorește. Extinderea cunoștințelor, văzând că poți deveni expert în franceză sau pictură, reafirmă capacitatea ta de creștere. În plus, s-ar putea să te conectezi cu ceilalți în acest proces, urmărind oameni care au aceleași idei și depășesc aceleași provocări ca și tine.
9. Renunță la oamenii și situațiile care îți alimentează nesiguranța
Poate că lucrezi într-un mediu toxic sau observi semnale de alarmă la un prieten sau partener. S-ar putea să descoperi că o persoană sau un loc poate pune presiune pe nesiguranțele tale, doborându-te.
Ar putea fi timpul să faci un pas înapoi și să îți protejezi sănătatea mintală. Cu un terapeut poți discuta preocupările tale și te poate ajuta să determini ce părți din viața personală și profesională îți sunt de folos și unde ar trebui să stabilești limite.
10. Nu te compara
Compararea cu ceilalți este unul dintre motivele principale pentru care mulți oameni au o imagine de sine negativă. S-ar putea să vezi că prietenii ating obiective financiare, găsesc parteneri sau obțin recunoaștere profesională înainte de a o face tu și simți că rămâi în urmă.
Dar amintește-ți că fiecare are ritmul său și este pe o cale unică către succes. Sărbătorește-ți realizările fără a măsura dacă sunt mai mari sau mai mici decât cele ale prietenilor tăi.