Studiu: un nou model computerizat poate prezice emoții imitând inteligența emoțională umană
Inteligenta emițională prezisă de un model de calcul. Foto: Shutterstock
Cercetătorii de la MIT (Institutul de Tehnologie din Massachusetts), specializați în Neuroștiință, au creat un nou model de calcul care poate prezice cu succes emoțiile umane în diferite scenarii sociale, folosindu-se de jocul „dilema prizonierului”, anunță SciTechDaily.
„Dilema prizonierului” face parte din teoria jocului și descrie o situație în care doi suspecți urmează să primească pedepse în funcție de alegerea de a fi solidari cu partenerul sau de a colabora cu poliția: altfel spus, două persoane sunt puse în fața alegerii de a coopera cu celălalt suspect sau, din contră, de a-l trăda.
Având ca bază această tipologie de joc, modelul de calcul dezvoltat recent are capacitatea de a lua în considerare dorințele, așteptările indivizilor și influența pe care o au observatorii umani în diferite scenarii sociale, deducând motivații și comparând rezultatele cu așteptările. În funcție de factorii enumerați, programul poate prezice, de asemenea, emoții.
Folosind informații legate de modul cum oamenii intuiesc emoțiile celorlalți, cercetătorii au conceput un model tehnologic care imită cu aproximație această trăsătură definitorie a inteligenței sociale umane.
Imitând inteligența socială umană, programul actual a depășit alte modele de predicție a emoțiilor, (de-a lungul timpului, au fost create mai multe modele de calcul care pot prezice emoțiile, precum sistemul de recunoaștere a emoțiilor bazat pe tehnologia de învățare profundă (deep learning), „EmoNet”) iar oamenii de știință își propun să-l adapteze în vederea dezvoltării unor aplicații și mai sofisticate.
De la o experiență profund umană la preziceri tehnologizate
Aproape de fiecare dată când interacționezi cu o altă persoană, cel mai probabil o mare parte din timp încerci să anticipezi cum se simte ea în raport cu acțiunile pe care le întreprinzi sau vis-a-vis de ce spui.
Ceea ce este perfect uman, și necesită o abilitate cognitivă denumită de-a lungul timpului „teoria minții”, acea parte a creierului care ne ajută să deducem credințele, dorințele, intențiile și emoțiile altor oameni.
Raportat la acest tip de experiență, noul model de calcul poate prezice diferite emoții ale oamenilor – inclusiv bucurie, recunoștință, confuzie, regret sau chiar sentimentul de jenă – aproximând inteligența socială a observatorilor umani.
Pentru a construi noul model de calcul, cercetătorii au încorporat mai mulți factori despre care se presupune că influențează reacțiile emoționale ale oamenilor, de la dorințele persoanei respective la așteptările ei într-o anumită situație, adăugând și un factor exterior – posibilitatea ca o altă persoană să îi urmărească acțiunile.
„Sunt intuiții de bază comune, de aceea ne-am spus că putem lua această gramatică de bază și putem crea un model care să învețe să prezică emoțiile plecând de la aceste trăsături”.
profesor Rebecca Saxe, specializată în Științe Cognitive și membră a Institutului MIT MCGovern pentru Cercetarea Creierului și autor principal al studiului
Prezicerea emoțiilor, de la expresii faciale la anticipare sentimentelor
Cele mai multe dintre cercetările efectuate până-n prezent pentru crearea modelelor de calcul ale predicției stărilor emoționale aveau la bază detectarea expresiei facială, însă, așa cum menționează și profesor MIT Rebecca Saxe, aceasta nu reprezintă neapărat un aspect definitoriu al inteligenței emoționale umane.
Mult mai marcantă este capacitatea de a prezice răspunsul emoțional al cuiva la diferite evenimente, chiar înainte ca ele să se întâmple.
„Atunci când încercăm să înțelegem emoțiile celorlalți oameni, anticiparea a ceea ce vor simți devine esențială. Dacă inteligența noastră emoțională s-ar reduce doar la un proces reactiv, ar fi o catastrofă.”
profesor Rebecca Saxe, specializată în Științe Cognitive și membră a Institutului MIT MCGovern pentru Cercetarea Creierului și autor principal al studiului
Crearea unui nou model de calcul pornind de la o emisiune TV
În procesul de creare a noului model de calcul, oamenii de știință au folosit scenarii sociale preluate din emisiunea „Golden Balls” unde concurenții conlucrează pentru un câștig comun de 100.000 de dolari. După ce negociază cu partenerul său, fiecare concurent este liber să decidă, în secret, dacă împarte câștigul sau încearcă să îl fure.
În cazul în care amândoi decid de comun acord să se despartă, fiecare primește 50.000 de dolari. Dacă, însă, unul vrea să împartă și unul vrea să fure, hoțul primește întregul câștig. Dacă amândoi intenționează să fure, niciunul dintre ei nu mai primește bani.
În funcție de rezultatul final, concurenții experimentează o serie de emoții, de la extaz la stare de ușurare (când ambii decid să împartă câștigul), surpriză sau furie (când adversarul fură), vinovăție combinată cu entuziasm (în cazul celui care fură cu succes).
Trei modele de predicție a emoțiilor
În consecință, cercetătorii de la MIT au proiectat trei module separate pentru predicția emoțiilor. Primul modul a fost antrenat pentru a deduce preferințele și convingerile unei persoane pe baza acțiunii sale, printr-un proces numit „planificare inversă”.
„Aceasta este o idee bazată pe realitatea conform căreia, atunci când vezi chiar și doar o mică parte din comportamentul cuiva, cel mai probabil poți deduce anumite detalii despre ceea ce și-a dorit și a așteptat în acea situație”.
profesor Rebecca Saxe, specializată în Științe Cognitive și membră a Institutului MIT MCGovern pentru Cercetarea Creierului și autor principal al studiului
Folosind abordarea menționată, primul modul poate prezice motivațiile concurenților pe baza acțiunilor lor în joc. De exemplu, dacă cineva decide să împartă câștigul, e posibil să fi dedus că și cealaltă persoane o va face, așa cum, dacă cineva decide să fure, s-ar putea să se fi așteptat ca cealaltă persoană să fure și nu a vrut să fie înșelat. Sau, s-ar fi putut aștepta ca cealaltă persoană să se dezică de el și astfel a decis să încerce să profite de pe urma asta.
Mai mult, primul modul poate integra cunoștințe specifice despre jucători, cum ar fi ocupația lor, pentru a-l ajuta să concluzioneze cea mai probabilă motivație a concurenților.
Al doilea modul compară rezultatul jocului cu ceea ce și-a dorit și s-a așteptat fiecare jucător să se întâmple.
Apoi, un al treilea modul prezice emoțiile pe care le pot simți concurenții, pe baza rezultatului și a ceea ce se știa dinainte despre așteptările lor. Acest al treilea modul a fost antrenat în vederea prezicerilor emoțiilor pe baza predicțiilor observatorilor umani privind modul cum s-ar putea simți concurenții în urma unui anumit rezultat.
Iar acesta este deja un model de inteligență socială umană, conceput să imite capacitatea observatorilor de a raționa raportat la emoțiilor celuilalt.
„Colectând informații, modelul de calcul învață că ceea ce înseamnă, de exemplu, să simți multă bucurie în această situație, are o legătură de cauzalitate cu obținerea a ceea ce ți-ai dorit, făcând asta prin corectitudine și fără să încerci să profiți.”
profesor Rebecca Saxe, specializată în Științe Cognitive și membră a Institutului MIT MCGovern pentru Cercetarea Creierului și autor principal al studiului
Predicțiile modelului de calcul foarte asemănătoare cu cele umane
Odată puse în funcțiune, cele trei modele de calcul au fost folosite pe un nou set de date din cadrul jocului pentru a determina în ce măsură predicțiile emoționale ale sistemului tehnologic pot fi comparate cu predicțiile făcute de observatorii umani.
Noul model de calcul a avut rezultate mai bune decât oricare alt model anterior conceput.
Iar succesul provine în primul rând din încorporarea factorilor cheie pe care creierul uman îi folosește atunci când prezice cum va reacționa o altă persoană la o anumită situație, explică Saxe.
Factorii cheie includ calcule ale modului în care o persoană reacționează emoțional la o anumită situație, pe baza dorințelor și așteptărilor sale, care implică nu numai câștigul material, ci și la modul în care este privită de ceilalți.
„Modelul nostru conține intuițiile de bază, conform cărora stările mentale care stau la baza unei emoții sunt despre ceea ce ai vrut, ce te-ai așteptat să se întâmple, ce s-a întâmplat de fapt și cine a văzut situația. Apoi, oamenii nu își doresc doar lucruri materiale. Ei nu vor doar bani; vor și să fie corecți, dar și să nu fie înșelați”, completează cercetătoarea.
„Oamenii de știință au contribuit la înțelegerea mai profundă a felului în care emoțiile contribuie la determinarea acțiunilor noastre; și apoi, inversând modelul, ei explică și cum putem folosi acțiunile oamenilor pentru a deduce emoțiile lor subiacente.”
Nick Chater, profesor în științe comportamentale la Universitatea din Warwick, care nu a fost implicat în studiu.
„Ceea ce ne ajută să vedem emoțiile nu doar ca „sentimente”, ci ca având un rol crucial și subtil în comportamentul social uman”, continuă Nick Chater.
Premise pentru viitor
În lucrările viitoare, cercetătorii speră să îmbunătățească modelul astfel încât să poată efectua predicții într-un spectru și general și în alte situații decât scenariul utilizat în prezent.
