Anxietatea și nevoia de control: Ce riști când vrei medalia de aur în orice

Anxietatea și nevoia de control: Ce riști când vrei medalia de aur în orice situație?

    Ești cumva printre cei care atunci când participă la un proiect au senzația că sunt la o competiție la care e obligatoriu să câștige medalia de aur? Ești printre persoanele pentru care nu există „nu pot” sau „am obosit”? Află că motorul tău este tot anxietatea dublată de nevoia exagerată de control. Pe termen lung, efectele negative sunt foarte mari, costurile nejustificate, iar relația cu sine și cei din jur precară. Ce putem face diferit pentru a ieși din cercul vicios al succesului cu orice cost personal?

    Anxietatea și nevoia de a demonstra

    Dacă te recunoști în descrierea de mai sus, îți recomand să te oprești chiar acum și să îți adresezi următoarele întrebări: 

    • Când a început nevoia de a demonstra, de a avea rezultate? 
    • În ce scop m-a ajutat inițial? 
    • Oare acum mai îmi este acum de folos?

    Cei mai mulți dintre noi descoperim că acest mecanism de supracompensare, care initial ne-a ajutat să ne câștigăm încrederea în noi, să ne simțim utili, nu ne mai este de mult de folos pentru dezvoltarea noastră

    Nevoia de control și vulnerabilitatea

    Uneori, atunci când lucrez cu lideri observ că în spatele rezultatelor deosebite sunt multe renunțări și eforturi. Unii știu să introducă și momente de respiro, de liniște, de bucurie din alte aspecte ale vieții, cum ar fi familia, prietenii, călătoriile, hobby-urile, etc.și reușesc să aibă o viață sănătoasă.

    Alții însă uită pe drum să fie atenți la nevoia de odihnă și detașare pe care o resimt în unele momente și maschează trăirile aducând argumente precum: „se poate mai bine”, „doar eu pot să rezolv această problemă”, „munca este mai importantă”, „haide, nu pot să mă opresc acum”, „nu e ok ca ceilalți să vadă că eu nu pot sau că sunt slab”…și în acel moment își încalcă limitele personale, ignorând nevoile lor reale. Totodată, aleg la birou să facă ei înșiși mare parte din muncă, evită să delege pentru că ei știu mai bine cum trebuie facut un lucru și simt ca o vulnerabilitate să dea altora libertatea de a acționa în felul lor. 

    Citește aici despre importanța relaxării: „Nu îmi place să stau degeaba!” – Cum interpretăm greșit nevoia de relaxare

    Această abordare vine tot din nevoia de control și presupune supraîncărcare și efort considerabil. Riscurile care apar atunci când pui constant si pe termen lung presiune pe tine, ignorând nevoile reale ale corpului tău se referă la: suferință psihică, suferință fizică, pierderea unor relații importante, etc. Consecințele pot fi neplăcute pe termen lung.

    Uneori, oamenii puternici consideră prezența emoțiilor ca fiind un semn de vulnerabilitate și pentru a masca această vulnerabilitate, devin intransingenți cu ei și cu cei cu care colaborează, au așteptări ridicate de la ei și de la ceilalți, demonstrând mereu că „ei pot”. Acești oameni nu își dau voie să pară vulnerabili în fața celorlalți.

    Cercul vicios al anxietății și răspunsul prin evitare

    Astfel de persoane percep îngrijorare, neliniște, frică, dar nu sunt obișnuite să stea cu ele, să înțeleagă ce vor aceste emoții să le transmită și atunci muncesc prea mult. Cu alte cuvinte evită să ia contact cu ceea ce simt. Aceste emoții, specifice anxietății, apar de obicei atunci când psihicul nostru percepe că alegerile pe care le facem prezintă riscuri pe termen lung, că ignorăm propriile nevoi și părți din noi suferă.

    Evitarea este poate principalul mecanism pe care îl folosesc de obicei ca să se liniștească, fie asta au văzut și ei când erau copii, fie asta i-a ajutat cândva și nu au mai testat ulterior și alte mecanisme de liniștire. Evitare poate fi și consum de alcool sau alte substanțe, după orele de muncă.

    Evitând să înțeleagă ce vor emoțiile lor să le semnalizeze, acestea se intensifică și starea de disconfort crește, iar consumul energetic pentru a-și face munca va crește foarte mult. De aici si riscul de burnout sau boli fizice.

    Ușor ușor se instalează oboseala, problemele de concentrare, nemulțumirea și critica, iar acestea pun și mai multă presiune, iar îngrijorarea, neliniștea și fricile cresc în intensitate. Statisticile arată că 1 din 6 angajați este afectat de consecințele unor boli psihice într-un an. (Taylor & Hampson, 2017). Ideal este să se oprească și să se ocupe de stările lor emoționale înainte ca ceva semnificativ să se producă: probleme de sănătate, divorț, decizii greșite etc. 

    De la evitare la nevoia de control

    Studiul realizat de Prof. Sally Maitlis de la University of Oxford reflectă faptul că, de cele mai multe ori, este necesar un eveniment semnificativ pentru ca unii oameni să recunoască anxietatea și disconfortul emoțional pe care îl resimt și să se oprească din a-l masca prin muncă în mod constant. 

    Citește aici mai multe despre munca în exces și ce se ascunde în spatele ei: Workaholism: calea greșită de a te simți împlinit

    Un alt mecanism, pe lângă evitare, este controlul. Persoanele anxioase au o nevoie crescută de control, asupra propriilor acțiuni sau asupra celorlalți. Gândul lor este că dacă nu au ei controlul, ceva rău se poate întâmpla. Acest lucru poate fi neplăcut pentru cei din jur.

    Ok, am conștientizat că uneori anxietatea are ca efect nevoia de control, munca excesivă, decuplarea de propriile trări, iar pe termen lung poate avea consecințe foarte neplăcute. Hai să vedem cum putem opri aceste comportamente ineficiente prin câteva acțiuni la îndemână.

    Ce putem face pentru a ne ajuta

    Dezvoltă reziliența prin acțiuni constante din zona de well-being: pauze, introdu acțiuni care îți fac plăcere în agenda ta, observă-ți gândurile și înlocuiește gânduri precum „trebuie” și/ sau „se poate mai bine”. Scrie zilnic într-un jurnal gândurile, emoțiile tale și evenimentele declanșatoare. Practică zilnic mindfulness, alte activități de relaxare sau sport. Fii bun cu tine, așa cum ai fi cu cineva drag care se confruntă cu situații și stări similare. Dezvoltă-ți o rețea de suport, ia-ți un coach/ mentor sau mergi la psiholog.

    Fii atent la emoțiile tale și recunoaște atunci când corpul tău îți dă semnale că „este de ajuns, ai nevoie de o pauză”. Fii atent la semnale precum: insomnia, disconfortul emoțional, ruminațiile, incapacitatea de a te relaxa. Vorbește cu cei apropiați sau cu specialiști despre ceea ce simți.

    Ceea ce spun constant clienților cu care interacționez este faptul că e insuficient dacă doar știu diverse metode/ tehnici. Foarte important este să fiți constanți și consecvenți în aplicarea a câtorva tehnici simple, dar pe care le simțiți că au afect asupra voastră.

    Pentru unii este util să scrie (journaling), pentru alții să facă sport, pentru alții să mediteze, pentru alții să aibă un coach sau mentor sau să vorbească cu cineva drag. Oricare ar fi metoda care funcționează cel mai bine pentru tine, fii bun cu tine, prioritizează binele tău și acționează.

    Totodată, și organizațiile pot acționa pentru a preveni supracompensarea prin muncă la persoanele care resimt anxietate. Acest lucru se poate realiza prin programe de training legate de well-being (ce sunt emoțiile, ce rol au, cum le gestionăm, sănătate mentală), formări pentru un leadership sănătos, echilibrat, introduceți elemente de well-being / sănătate mentală printre obiectivele liderilor și ale colegilor și dezvoltați o cultură organizațională care oferă atenție binelui emotional, nu doar celui profesional.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare