Slăbești și creierul întinerește: cercetătorii au descoperit cum putem încetini îmbătrânirea creierului
Dieta mediteraneeană ar putea fi una dintre cele mai potrivite pentru pierderea în greutate și încetinirea procesului de îmbătrânire a creierului FOTO: Shutterstock
Reducerea greutății corporale chiar și cu un singur procent poate conduce la încetinirea ritmului de îmbătrânire, ba chiar la întinerirea creierului. Un studiu a scos la iveală că o dietă bogată în legume proaspete, fructe de mare și cereale integrale, precum dieta mediteraneeană, poate avea un impact semnificativ asupra vârstei biologice a creierului.
Cercetarea a evidențiat că inclusiv reducerea cu doar 1% a greutății corporale, cu ajutorul acestei diete sau al ghidurilor alimentare generale, poate încetini semnele îmbătrânirii accelerate ale creierului, fenomen asociat adesea cu obezitatea.
Investigațiile imagistice efectuate la 18 luni de la începerea studiului au dezvăluit un rezultat surprinzător: vârsta biologică a creierului participanților care au pierdut în greutate părea să fie cu aproximativ nouă luni mai mică decât vârsta cronologică. Această constatare aduce în prim-plan diferența dintre vârsta biologică și cea cronologică.
Acest studiu a oferit o perspectivă profundă asupra procesului de îmbătrânire biologică, subliniind că semnele îmbătrânirii pot fi identificate sub forma unor modificări vizibile în structura ADN-ului și prin slăbirea conexiunilor dintre neuroni.
Pierderea unui singur kilogram favorizează întinerirea creierului
Dincolo de percepția subiectivă a îmbătrânirii, cercetarea a demonstrat că adoptarea unei diete sănătoase și pierderea în greutate pot reprezenta o soluție eficientă pentru a îmbunătăți starea de sănătate și pentru a ține în loc vârsta biologică, indiferent de numărul anilor trăiți.
Cercetarea a inclus 102 persoane implicate într-un studiu clinic extins, efectuat în Israel. Investigațiile imagistice la nivelul creierului au fost realizate înainte de începerea studiului și apoi, din nou, după 18 luni, fiind completate de o serie de teste pentru evaluarea funcției hepatice, nivelurilor de colesterol și greutății corporale.
Participanții au fost împărțiți în trei grupuri de dietă:
- unul care a adoptat o dietă mediteraneeană cu un conținut crescut de nuci, pește și carne de pasăre în loc de carne roșie;
- un alt grup care a urmat o variantă modificată a dietei mediteraneene, adăugând ceai verde pentru polifenoli;
- un grup care s-a orientat după ghidurile generale privind alimentația sănătoasă.
Estimările vârstei biologice a creierului s-au bazat pe un algoritm creat folosind imagini cerebrale provenite de la o altă grupă de aproape 300 de indivizi. Acest model a reușit să prezică cu precizie vârsta, bazându-se pe evaluările conexiunilor cerebrale.
Participanții la studiu au slăbit, în medie, în jur de 2,3 kilograme. Descoperirea centrală a cercetării a fost legată de asocierea directă între pierderea în greutate și vârsta biologică a creierului. De fiecare dată când participanții pierdeau 1% din greutatea corporală în urma planurilor alimentare, vârsta biologică a creierului părea să fie cu aproximativ nouă luni mai mică decât vârsta cronologică.
Totuși, nu este clar încă dacă modificările de la nivelul conexiunilor cerebrale se traduc direct în îmbunătățiri palpabile ale funcționării creierului. Deși există indicii că dieta mediteraneeană poate avea un impact pozitiv asupra memoriei la vârstnici, încă sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste aspecte.
Citește aici care sunt cele mai bune exerciții pentru a ne menține memoria și atenția
Ce presupune dieta mediteraneeană
Dieta mediteraneeană este un stil alimentar echilibrat tipic țărilor din zona bazinului Mării Mediterane. Acest tip de dietă pune accentul pe consumul alimentelor proaspete și naturale, precum legumele, fructele, cerealele integrale, leguminoasele, fructele cu coajă lemnoasă, uleiul de măsline extravirgin și fructele de mare. Pe lângă aceste alimente, include, de asemenea, consumul moderat de lactate, ouă și carne, în special carne de pasăre și pește, limitând consumul de carne roșie la o cantitate mică sau moderată.
Unul dintre pilonii de bază ai dietei mediteraneene este uleiul de măsline extravirgin, bogat în grăsimi sănătoase, antioxidanți și acizi grași esențiali Omega-3, contribuind la protejarea inimii și la reducerea riscului de boli cardiovasculare. Consumul ridicat de legume, fructe și cereale integrale furnizează organismului o cantitate considerabilă de fibre, vitamine și minerale esențiale, având un impact pozitiv asupra sănătății digestive și sistemului imunitar.
Peștele este o altă componentă esențială a dietei mediteraneene, fiind o sursă importantă de proteine de calitate și acizi grași Omega-3, care susțin sănătatea cardiovasculară și funcția cognitivă. Consumul moderat de vin roșu, în special în timpul meselor, este asociat cu beneficii pentru inimă și cu efecte antioxidante, dar trebuie consumat doar de către adulți sănătoși.
Această dietă este caracterizată de utilizarea redusă a zahărului rafinat, a produselor procesate și a grăsimilor saturate, încurajând alegerea alimentelor proaspete și naturale în detrimentul celor prelucrate industrial. Acest aspect contribuie la menținerea unui nivel sănătos al glicemiei și al greutății corporale, reducând riscul de obezitate și de diabet de tip 2.
Citește aici un exemplu de meniu săptămânal pentru dieta mediteraneană.
Limitările studiului
Semnele de încetinire a îmbătrânirii creierului au fost corelate și cu niveluri mai scăzute de grăsime în ficat și cu un profil lipidic îmbunătățit. Cu toate acestea, impactul pe termen lung al acestor schimbări asupra sănătății rămâne de studiat în profunzime.
Profesorul Gidon Levakov de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, a subliniat importanța adoptării unui stil de viață sănătos, care să includă reducerea consumului de alimente procesate, dulciuri și băuturi alcoolice pentru menținerea sănătății creierului și a organismului în ansamblu.
Deși acest studiu a oferit informații valoroase, există și anumite limitări ce trebuie luate în considerare. Printre acestea se numără distribuția inegală a participanților, majoritatea fiind bărbați, și metoda de colectare a datelor prin chestionare online, care ar fi putut influența rezultatele în funcție de subiectivitatea răspunsurilor.
În plus, cercetările anterioare au demonstrat că beneficiile unei diete cu specific mediteraneean, bogată în alimente cum ar fi peștele și cerealele integrale pot varia în funcție de situația financiară și de nivelul de educație al indivizilor. Concret, persoanele cu venituri mai mari și un nivel educațional mai ridicat au obținut avantaje mai consistente în ceea ce privește sănătatea cardiovasculară, chiar și atunci când au urmat dieta în mod identic cu cei cu venituri mai mici.
