Cât de mare e puterea minții asupra corpului? Cum controlează creierul evoluția bolilor și vindecarea
Emoțiile pozitive pot influența în bine cursul unei boli. Foto: Shutterstock
Creierul ne poate îmbolnăvi, dar, la fel de bine, ne poate vindeca. Stările emoționale ne influențează sistemul imunitar, iar cercetătorii sunt tot mai aproape acum de înțelegerea mecanismelor biologice implicate în acest fenomen. Odată descifrate, am putea folosi puterea minții asupra corpului pentru a vindeca inima sau chiar cancerul.
O inimă frântă este, uneori, mai mult decât o metaforă. Se poate muri la propriu din cauza „inimii frânte“. Este o afecțiune reală, pe care medicii o numesc cardiomiopatie de stres sau cardiomiopatia Takotsubo. Sindromul „inimii frânte“ mimează simptomele unui atac de cord, dar nu apare prin blocarea arterelor coronare, așa cum se întâmplă în infarct. Stresul puternic sau emoțiile intense, negative de obicei, sunt factorul declanșator. Hormonii stresului reduc temporar capacitatea inimii de a pompa sânge, explică medicii fenomenul.
Sindromul „inimii frânte“ nu este singurul mod prin care creierul acționează asupra mușchiului cardiac. Mai multe studii au arătat în trecut că o atitudine pozitivă poate ajuta pacienții cardiaci să aibă o evoluție favorabilă, deși mecanismele nu au fost identificate clar.
Oamenii optimiști sunt mai protejați de bolile cardiovasculare, erau concluziile unei cercetări publicate în 2017 în revista științifică American Journal of Epidemiology. Cu o atitudine optimistă, îți poți reduce cu până la 30% riscul de afecțiuni cardiace, susține studiul.
Creierul poate vindeca inima
Cât de mare este puterea minții asupra corpului? Sistemul nervos ar putea avea un rol mult mai important decât am crede în apariția unor boli, dar și în vindecarea lor. Reacția placebo este reprezentativă pentru modul în care mintea ne poate ajuta să ne însănătoșim. Odată ce vom înțelege mecanismele, am putea transforma efectul placebo într-un veritabil „medicament“ care poate vindeca inclusiv boli grave precum cancerul.
Ceea ce în trecut era considerat o pseudoștiință, astăzi a devenit o ramură nouă de cercetare, numită psihoneuroimunologie. Ea studiază mecanismele de control ale creierului asupra răspunsului imun și a devenit unul dintre domeniile promițătoare pentru viitorul medicinei.
Asya Rolls, neuroimunolog la Institutul Tehnologic Israelian, este unul dintre cercetătorii care studiază aceste mecanisme. Prin studiul de laborator pe care îl derulează, Rolls testează o metodă care ar putea vindeca inimi, scrie revista Nature. Stimularea unei regiuni din creier responsabile de emoțiile pozitive și de motivație pare să declanșeze un răspuns imun capabil să reducă severitatea leziunilor cardiace provocate de un infarct.
În experimentul condus de Asya Rolls, șoarecii de laborator al căror creier a fost stimulat înainte de un infarct au avut mai puține leziuni cardiace decât cei care nu au primit același „tratament“. La microscop, inimile lor aveau un aspect mai sănătos. Echipa de cercetare din Haifa încearcă acum să descopere dacă regiunea din creier identificată la șoarecii de laborator există și la oameni. Odată identificată, crearea unor tratamente va fi următorul pas.
Nervul vag ar putea fi cheia sănătății noastre
De mai bine de un secol, oamenii de știință descoperă indicii cu privire la legătura strânsă dintre sistemele nervos și imun. Știm acum că între cele două există numeroase căi de comunicare – de la circuite mici, locale, în organe precum pielea, până la rețele neuronale complexe care pornesc din creier și care sunt implicate în mecanismele de apariție a numeroase boli, de la cele autoimune și până la cancer.
Cheia sănătății noastre ar putea fi nervul vag, o „autostradă” de circa 100.000 de rețele neuronale distribuită în tot corpul nostru, care leagă creierul de organele vitale – inimă, plămâni, tract gastrointestinal. Nervul vag are un rol foarte important în controlul funcțiilor involuntare ale organismului, precum respirația, ritmul cardiac, tensiunea arterială și digestia.
O descoperire surprinzătoare de la sfârșitul anilor 1990 avea să descifreze legătura complicată dintre creier și corp. Dr. Kevin Tracey, pe atunci neurochirurg la Spitalul Universitar North Shore, din New York, testa un medicament antiinflamator experimental care s-a dovedit eficient în reducerea inflamației cerebrale cauzate de accidentele vasculare cerebrale. Într-un experiment, dr. Tracey a injectat medicamentul în creierul unor animale de laborator care aveau inflamație în corp.
Inflamația este un răspuns imun complex prin care organismul se apără de factorii cauzatori ai bolilor – agenți patogeni, toxine, iritanți, radiații etc. O inflamație exagerată sau persistentă în corp poate declanșa, însă, dezechilibre, ducând la apariția unor boli.
Surprinzător, medicamentul a reușit să reducă nu doar inflamația cerebrală, ci și pe cea din corp. Încercând apoi să descopere mecanismul de acțiune al tratamentului, neurochirurgul a întrerupt nervul vag. În lipsa acestei căi de comunicare, efectul antiinflamator al medicamentului a dispărut. Experimentul este detaliat în revista Nature.
Puterea minții asupra corpului în cancer
„Nu există boală a corpului separată de minte“, spunea un citat atribuit filosofului grec Socrate. Mintea ne poate îmbolnăvi corpul, dar o putem influența și pentru a ne însănătoși. În cancer, sunt tot mai multe dovezi că stările mentale și emoțiile le influențează bolnavilor evoluția.
Femeile diagnosticate cu cancer de sân care urmează terapie de grup pe lângă tratamentele anticancer alopate au o rată de supraviețuire mai mare decât cele care nu fac terapie, arăta un studiu publicat încă din anul 1989. Multe alte cercetări au demonstrat de atunci că starea mentală a bolnavilor cu cancer le influențează speranța de viață.
Pentru a verifica această teorie, dr. Asya Rolls a testat aceeași regiune cerebrală stimulată anterior pentru a vindeca inima, de data aceasta pe șoareci de laborator cu tumori pulmonare și de piele. Prin activarea neuronilor din regiunea respectivă, tumorile maligne s-au mișcorat semnificativ. Celulele din măduvă care, în mod normal, reprimau răspunsul imun au fost inhibate, permițând sistemului de apărare al organismului să lupte împotriva cancerului.
Din laborator în practică
Posibilitatea de a controla căile de comunicare dintre creier și corp este tot mai aproape de realitate. Tehnicile de stimulare directă a creierului sunt utilizate deja în practica medicală pentru tratamentul unor tulburări neurologice precum depresia rezistentă la farmacoterapie. Una dintre ele este stimularea magnetică transcraniană (TMS), care se realizează prin aplicarea unui câmp magnetic la nivelul capului și administrarea unor impulsuri țintit în anumite arii cerebrale.
O alternativă la tehnicile de stimulare directă a creierului este neurofeedbackul – un tip de terapie non-invazivă în care o persoană își poate observa și controla propria activitate cerebrală. Se utilizează tehnici imagistice precum electroencefalograma și rezonanța magnetică (IRM).
Câteva terapii de stimulare a nervului vag sunt la un pas de aprobarea clinică. SetPoint Medical, o companie medicală din California, testează în prezent un tip de stimulatoare pentru nervul vag care s-au dovedit eficiente în reducerea severității unor boli precum artrita reumatoidă și scleroza multiplă. Stimulatoarele au dimensiunea unei pastile și se implantează în regiunea gâtului.
Legătura dintre creier și imunitate, dintre stările emoționale și boală este susținută astăzi de argumente științifice, iar cercetarea medicală își îndreaptă tot mai mult atenția în această nouă direcție.
Citește și:
