Cele 5 funcții esențiale ale glandei pineale: reglează somnul, hormonii feminini, sănătatea cardiovasculară și starea de spirit

Glanda pineală sau epifiza produce mai mulți hormoni. Unul dintre aceștia – melatonina – ajută la reglarea ceasului intern al organismului. Glanda pineală poate ajuta, de asemenea, la reglarea nivelului de hormoni feminini și poate contribui la sănătatea cardiovasculară și la stabilitatea dispoziției.
Glanda pineală: localizare
Una dintre glandele cel mai puțin înțelese și ultima din sistemul endocrin descoperită, glanda pineală se află în partea posterioară a corpului calos al creierului.

„Filozoful René Descartes a descris glanda pineală ca fiind sediul sufletului. Este o glandă endocrină mică, situată în centrul creierului, în imediata apropiere a celui de-al treilea ventricul și a talamusului. Este o structură cu un diametru de 5-8 mm, forma sa fiind asemănătoare cu cea a unui con de pin.“
– Prof. dr. Wilfried Lang – specialist în neurologie la Wiener Privatklinik
1. Glanda pineală, rol în reglarea ritmului circadian

Medicul precizează că principala funcție a glandei pineale este de a primi informații despre starea ciclului lumină-întuneric din mediul înconjurător. Lumina din mediul înconjurător stimulează retina și, ulterior, activează părți ale creierului care reglează producția de melatonină în glanda pineală.
În timpul somnului, în întuneric, melatonina este produsă în glanda pineală. Lumina puternică blochează producția de melatonină în această glandă. De aceea, este esențial ca, odată ce mergem la somn, în dormitor să fie întuneric. Mai mult, specialiștii recomandă chiar folosirea măștilor de somn pe parcursul nopții, pentru o funcționare optimă a glandei pineale.
„Melatonina este principalul regulator al ritmului circadian la toate organismele vii sensibile la lumină. Ritmurile circadiene sunt importante pentru sănătatea noastră. În timpul verii și al iernii, aceste ritmuri se modifică din cauza duratei variabile a producției de melatonină.“
Prof. dr. Wilfried Lang – specialist în neurologie
Melatonina este în strânsă legătură cu diferite părți ale creierului (de exemplu, hipotalamusul), dar și cu celule ale sistemului imunitar, gonade, rinichi și sistemul cardiovascular.
Medicul mai precizează că producția de hormoni (de exemplu, hormonul de stimulare a tiroidei, TSH și cortizolul plasmatic), dar și temperatura corporală sunt conectate cu ritmul circadian. Controlul neuroendocrin al maturizării sexuale este influențat, de asemenea, de tiparul secreției de melatonină. Melatonina este asociată cu efecte antioxidante și anti-îmbătrânire.
2. Glanda pineală și sănătatea cardiovasculară
Melatonina poate juca, de asemenea, un rol protector împotriva afecțiunilor cardiovasculare. Un studiu din 2016 sugerează că melatonina poate ajuta la prevenția aterosclerozei și hipertensiunii arteriale. Cu toate acestea, trebuie făcute mai multe cercetări cu privire la funcțiile potențiale ale melatoninei.
Experții notează, de asemenea, că receptorii melatoninei sunt localizați în tot corpul, inclusiv în zone ale sistemului cardiovascular și poate fi de folos în:
- reglarea tensiunii arteriale,
- reglarea ritmului cardiac,
- rezistența vasculară.
3. Glanda pineală și hormonii feminini
Ciclul menstrual poate influența glanda pineală și nivelul melatoninei. Un studiu din 2020 a scos la iveală că nivelul melatoninei crește în timpul fazei luteale (postovulatorii), sugerând că aceasta poate influența hormonii sexuali.
Cercetătorii au remarcat, de asemenea, că nivelurile de melatonină sunt mai scăzute atunci când femeile trec de la premenopauză la postmenopauză.
În timp ce studiile anterioare au indicat că melatonina poate influența creșterea progesteronului, studiul actual a constatat că, de fapt, progesteronul influențează creșterea melatoninei. Acest lucru poate indica faptul că nivelul melatoninei depinde de ciclul menstrual mai degrabă decât să-l influențeze.
Cu toate acestea, alți experți notează că melatonina poate juca un rol în sănătatea sexuală și reproducere. S-a observat că nivelurile scăzute de melatonină sunt asociate cu pubertate întârziată și fertilitate mai scăzută – persoanele care trăiesc aproape de cercul polar având rate mai mici de sarcină în perioadele de întuneric prelungit din timpul iernii.
4. Glanda pineală și starea de spirit
Mărimea glandei pineale poate indica riscul de a dezvolta anumite tulburări de dispoziție.
Într-un studiu din 2015, cercetătorii au descoperit că un volum mai mic al glandei pineale poate crește riscul de a dezvolta schizofrenie și alte tulburări de dispoziție. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine legătura.
Un alt studiu din 2019 a constatat că persoanele cu tulburare depresivă majoră (TDM) sunt mai predispuse să dezvolte chisturi la nivelul glandei pineale decât populația generală. S-a observat, de asemenea, că un volum mai mic al glandei nu a influențat severitatea simptomelor. Totuși, glanda pineală poate juca un rol în apariția depresiei.
„Tulburările de somn apărute ca urmare a unui nivel scăzut de melatonină au efecte asupra stării de spirit în timpul zilei, pot duce la tulburări psihologice (de exemplu, depresie) și au efecte asupra hormonilor sexuali, a fertilității, a sistemului imunitar și asupra îmbătrânirii celulelor.“
Prof. dr. Wilfried Lang – specialist în neurologie
5. Glanda pineală și cancerul
Experții indică faptul că melatonina produsă în glanda pineală poate ajuta la activitatea antitumorală. Poate funcționa la nivel celular și poate ajuta la încetinirea progresiei cancerului.
„Există dovezi că persoanele care lucrează noaptea au un risc mai mare de cancer. Acest lucru a fost demonstrat în cazul femeilor (de exemplu, al asistentelor medicale) și al riscului lor de cancer de sân, din cauza perturbării nivelului de melatonină pe timp de noapte.”
Prof. dr. Wilfried Lang – specialist în neurologie
Cu toate acestea, dacă dezvolți o tumoră sau chist la glanda pineală, întregul organism e afectat. Glanda pineală este situată în apropierea multor structuri importante și interacționează cu sângele și alte lichide corporale.
Unele simptome timpurii ale unei tumori la glanda pineală includ:
- convulsii,
- pierderi de memorie,
- dureri de cap,
- greaţă,
- deteriorarea vederii și a altor simțuri.
De ce apar disfuncții ale glandei pineale
Glanda pineală poate acumula depozite de calciu. Aceste depozite sunt normale la persoanele sănătoase, dar calcificarea excesivă poate împiedica funcționarea corectă a glandei pineale.
Cum glanda pineală este strâns asociată cu hipotalamusul, problemele de la nivelul hipotalamusului – inclusiv cancerul sau problemele hormonale – pot provoca disfuncții ale glandei pineale. Tumorile glandei pineale sunt rare, dar pot modifica și funcția pineală.
Cel mai evident simptom al disfuncțiilor glandei pineale este modificarea ritmului circadian. Acest lucru ar putea însemna că dormi prea mult sau prea puțin, te simți activ și neliniștit în mijlocul nopții sau ai stări de somnolență în timpul zilei.
Alte simptome ale unei disfuncții ale glandei pineale includ:
- dureri de cap, greață, vărsături sau tremor;
- dificultăți de orientare în spațiu;
- modificări ale fertilităţii, ciclului menstrual sau ovulaţiei;
- osteoporoză;
- tulburări psihice.
„Hipomelatoninemia, care joacă un rol în tulburările de ritm circadian, apare pe fondul bolilor glandei pineale sau a tulburărilor de activare neuronală a acestei glande (neurodegenerare, leziuni ale creierului și ale coloanei vertebrale). Cu toate acestea, nivelurile scăzute de melatonină sunt, în principal, o consecință a îmbătrânirii, a factorilor de mediu (munca în schimburi) și a medicamentelor (de exemplu, beta-blocante, inhibitori ECA).“
Prof. dr. Wilfried Lang – specialist în neurologie