Doare sau nu cancerul la sân? Medic: „Când apar simptome, boala deja a avansat”

    Cancer la sân. O româncă primește acest diagnostic la fiecare oră. Acest tip de cancer este vindecabil dacă este descoperit în stadiu incipient. Iar pentru femeile la risc să facă boala chirurgie profilactică poate fi soluția.

    Anual, în jur de 9.000 de femei din România trec prin exeperiența unui diagnostic de cancer la sân, iar multe dintre ele sunt depistate în stadii avansate. „Depistarea timpurie crește numărul de cazuri cu cancer de sân cu noduli sub 2 cm și fără metastaze ale ganglionilor limfatici. Acest lucru crește șansa de vindecare completă și reduce mortalitatea prin cancer mamar cu 30-40%”, a declarat pentru SmartLiving.ro prof. univ. dr. Florian Fitzal, medic primar chirurgie generală în cadrul Spitalului Wiener Privatklinik din Viena.

    Profd. Dr. Florian Fitzal este chirurg și operează inclusiv cancere în Viena

    Cancer la sân. Când apar simptomele, boala a avansat

    Pentru a depista din timp cancerul la nivelul sânului, este foarte important ca orice femeie să știe primele semne ale bolii. Autopalparea poate fi un prim pas în direcția unei diagnosticări timpurii, cu condiția ca orice suspiciune să fie investigată suplimentar de un medic.

    „Durerea este un semn atipic al cancerului de sân. Cele mai comune semne sunt retragerea pielii și noduli palpabili nedureroși în interiorul sânului, însă acestea sunt semne în etapele ulterioare ale cancerului,” a adăugat dr. Florian Fitzal.

    Cancerul la sân. Principalele semne de alarmă la care trebuie să fiți atente:

    • noduli duri, de formă neregulată, dureroși sau nu, de obicei, încep să se simtă la palpare când au peste 2 cm;
    • modificări la nivelul pielii: pielea de deasupra nodulului este înroșită, îngroșată, cu pori dilatați (aspect de „coajă de portocală”), mai pot apărea o adâncituri, care cutează pielea sau ulcerații;
    • creșterea neobișnuită în volum a unui sân;
    • modificări ale conturului sânilor;
    • apariția unor scurgeri la nivelul mamelonului;
    • mameloane îndreptate în direcții asimetrice sau unul dintre ele retractat;
    • apariția unor eczeme la nivelul areolelor mamare;
    • palparea în axila a unor noduli cu volum mărit, duri, uneori dureroși.
    • durerea prezentă la nivelul sânilor este un simptom rar la debut, doar 8% dintre cazuri.

    „În majoritatea cazurilor nu există simptome clinice și, prin urmare, detectarea precoce prin intermediul mamografiei și ecografiei sunt necesare”, atrage atenția prof. Fitzal.

    Teste imagistice diferite în funcție de vârstă

    Pentru a descoperi cancerul înainte de apariția simptomelor, sunt necesare anumite teste medicale periodice. Ecografia este indicată începând cu vârsta de 18 ani, anual. La 40 de ani se face prima mamografie și dacă totul este în regulă, se repetă peste doi ani. Rezonanța Magnetică (RM) este indicată atunci când prin cele două metode amintite nu se pune un diagnostic clar sau când există mai multe tumori. 

    Motivul pentru care până la 40 de ani se investighează sânii cu ajutorul ecografiei și abia apoi e indicată mamografia este că structura sânilor se modifică, în timp. La vârste tinere când stimulul hormonal este foarte puternic, în sân predomină țesutul. Pe măsură ce ne apropiem de menopauză, țesutul regresează ca densitate și rămâne mai multă grăsime.

    Cu cât este mai mult țesut, cu atât informația oferită de mamografie este mai redusă, pentru că pe mamografie țesutul apare alb, cu cât ai mai mult țesut, cu atât e mai greu să depistezi un cancer care e tot alb.

    Cancerul la sân. Testarea genetică BRCA1/2

    În cazul femeilor care au rude de gradul 1 sau 2 care au avut cancer mamar, riscul de a dezvolta boala este de până la 40 de ori mai mare decât a populației generale, așa că investigațiile medicale ar trebui făcute mai frecvent. În plus, mamografiei și ecografiei se pot adăuga testele genetice pentru identificarea mutațiilor cu risc.

    „Cu indicațiile și informațiile corecte oferite femeilor, testele genetice sunt extrem de utile. Riscul de apariție a cancerului de sân cu mutație BRCA este de aproximativ 75% între 25 și 60 de ani, comparativ cu 12% pentru restul populației,” a adăugat medicul Florian Fitzal.

    Fenomenul Angelina Jolie și chirurgia profilactică a cancerului mamar

    Testele genetice pentru depistarea mutațiilor care cresc riscul de cancer mamar au devenit populare începând cu 2013, când Angelina Jolie a recunoscut public că a solicitat o dublă mastectomie, pe baza testării pozitive a mutației genei BRCA1. Cu toate acestea, medicii sunt rezervați în a recomanda chirurgia profilactică a cancerului mamar.

    „În Austria, spre exemplu, este interzis prin lege să se recomande chirurgia profilactică, aceasta fiind întotdeauna decizia femeii. Cu toate acestea, reducerea riscului de la 75% la 10% este mare cu mastectomie profilactică și majoritatea femeilor cu mutație BRCA, descoperită înainte de vârsta de 50 de ani, aleg această opțiune. Ooforectomia profilactică (n.r. îndepărtarea ambelor ovare) poate fi însă mai importantă începând cu vârsta de 40 de ani, deoarece și riscul de cancer ovarian este crescut din cauza acestei mutații și nu poate fi detectat la fel de ușor precum cancerul de sân”, ne-a mai explicat medicul austriac.

    Cancerul la sân și chimioterapia țintită

    Există mai multe opțiuni pentru tratarea cancerului mamar, însă metoda potrivită de tratament ar trebui aleasă, cu ajutorul medicului curant, în funcție de tipul și evoluția bolii.

    „Există metode de tratament locale (chirurgie și radioterapie), precum și tratamente sistemice (tratament endocrin și chimioterapie). Noutățile în tratamentul cancerului mamar, se referă la noi produse și metode pentru reconstrucția imediată a sânului, dacă este necesară mastectomia, precum și medicamente noi pentru femeile cu metastaze, cum ar fi inhibarea PDK și inhibitorii PDL1 și PIK3Ca. Mai mult decât atât, cel mai nou tratament pentru cancerul de sân este TDM1 – un medicament foarte agresiv, care se folosește în cazurile cu sau fără metastaze. Acest medicament (TDM1) eliberează chimioterapie numai în celula cancerului de sân reducând astfel efectele secundare”, a completat prof. univ. dr. Florian Fitzal.

    Pentru a afla mai multe informații despre decontarea investigațiilor și tratamentelor pentru cancer în România, vă recomandăm să accesați programul național de oncologie, derulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Există, de asemenea și un subprogram de reconstrucției mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook