Cancerul la sân, ghid de diagnostic și tratament, cu explicații de la medic

Cancerul la sân, ghid de diagnostic și tratament, cu explicații de la medic

    O româncă primește diagnostic de cancer la sân la fiecare oră. Acest tip de cancer este vindecabil dacă este descoperit în stadiu incipient. Iar pentru femeile la risc să facă boala chirurgie profilactică poate fi soluția.

    Anual, în jur de 9.000 de femei din România trec prin exeperiența unui diagnostic de cancer la sân, iar multe dintre ele sunt depistate în stadii avansate.


    „Depistarea timpurie crește numărul de cazuri cu cancer de sân cu noduli sub 2 cm și fără metastaze ale ganglionilor limfatici. Acest lucru crește șansa de vindecare completă și reduce mortalitatea prin cancer mamar cu 30-40%.”

    Prof. univ. dr. Florian Fitzal, medic primar chirurgie generală în cadrul Spitalului Wiener Privatklinik din Viena

    Cancer la sân: simptome

    Pentru a depista din timp un eventual cancer mamar, este foarte important ca orice femeie să știe primele semne ale bolii. Autopalparea poate fi un prim pas în direcția unei diagnosticări timpurii, cu condiția ca orice suspiciune să fie investigată suplimentar de un medic.

    „Durerea este un semn atipic al cancerului de sân. Cele mai comune semne sunt retragerea pielii și noduli palpabili nedureroși în interiorul sânului, însă acestea sunt semne în etapele ulterioare ale cancerului.”

    Prof. univ. dr. Florian Fitzal, medic primar chirurgie generală

    Principalele semne de alarmă la care trebuie să fiți atente

    • noduli duri, de formă neregulată, dureroși sau nu, de obicei, încep să se simtă la palpare când au peste 2 cm;
    • modificări la nivelul pielii: pielea de deasupra nodulului este înroșită, îngroșată, cu pori dilatați (aspect de „coajă de portocală”), mai pot apărea o adâncituri, care cutează pielea sau ulcerații;
    Aspectul „coajă de portocală” în cancerul la sân
    • creșterea neobișnuită în volum a unui sân;
    • modificări ale conturului sânilor;
    • apariția unor scurgeri la nivelul mamelonului;
    • mameloane îndreptate în direcții asimetrice sau unul dintre ele retractat;
    • apariția unor eczeme la nivelul areolelor mamare;
    • palparea în axila a unor noduli cu volum mărit, duri, uneori dureroși.
    • durerea prezentă la nivelul sânilor este un simptom rar la debut, doar 8% dintre cazuri.

    „În majoritatea cazurilor nu există simptome clinice și, prin urmare, detectarea precoce prin intermediul mamografiei și ecografiei sunt necesare.”

    Prof. univ. dr. Florian Fitzal, medic primar chirurgie generală

    În cât timp evoluează cancerul la sân

    Studiile arată că, deși cancerul de sân apare mai frecvent acum decât în trecut, nu crește mai repede decât se întâmpla cu zeci de ani înainte.

    În medie, cancerele de sân se dublează la fiecare 180 de zile sau aproximativ la fiecare 6 luni. Cu toate acestea, rata de creștere a oricărui tip de cancer specific va depinde de mulți factori, printre care:

    • Subtip. Cancerele de sân sunt clasificate în mai multe subtipuri. Unele subtipuri avansează mai repede decât altele. De exemplu, cancerele de sân triple negative cresc mai repede decât cele pozitive pentru receptorii hormonali;
    • Stadiu. Stadiile cancerului de sân sunt notate de la 0 la IV. Stadiul IV înseamnă că boala s-a răspândit de la sân către alte alte organe mai îndepărate, cum ar fi creierul. Cancerele care au pătruns prin canale sau lobuli în țesutul mamar sau s-au răspândit au mai multe șanse să continue să crească și să se răspândească mai repede decât cele care sunt încă limitate la locul în care au debutat;
    • Grad. De asemenea, cancerul poate fi notat de la 1 la 3, în funcție de gradul său. Acesta se bazează pe cât de normal arată celulele canceroase la microscop. Celulele care par mai normale sunt de obicei mai puțin agresive sau mai puțin susceptibile să avanseze rapid. Celulele canceroase cu aspect anormal au mai multe șanse să crească mai repede și să se răspândească.
    • Varsta. Majoritatea cancerelor de sân apar la femeile care au 50+ ani. Când boala apare la o vârstă mai fragedă, este mai probabil să fie agresivă și cu creștere rapidă;
    • Genetica. Unele persoanne se nasc cu anumite modificări genetice care permit cancerului să fie mai agresiv și să crească mai rapid. Modificările genelor numite BRCA1 și BRCA2 sunt de obicei legate de cancerul de sân agresiv. Medicul poate recomanda teste genetice pentru a verifica aceste modificări.

    Ghid pentru cancer de diagnostic și tratament

    Teste imagistice diferite în funcție de vârstă

    Pentru a descoperi cancerul înainte de apariția simptomelor, sunt necesare anumite teste medicale periodice. Ecografia este indicată începând cu vârsta de 18 ani, anual. La 40 de ani se face prima mamografie și dacă totul este în regulă, se repetă peste doi ani. Rezonanța Magnetică (RM) este indicată atunci când prin cele două metode amintite nu se pune un diagnostic clar sau când există mai multe tumori. 

    Motivul pentru care până la 40 de ani se investighează sânii cu ajutorul ecografiei și abia apoi e indicată mamografia este că structura sânilor se modifică, în timp. La vârste tinere când stimulul hormonal este foarte puternic, în sân predomină țesutul. Pe măsură ce ne apropiem de menopauză, țesutul regresează ca densitate și rămâne mai multă grăsime.

    Cu cât este mai mult țesut, cu atât informația oferită de mamografie este mai redusă, pentru că pe mamografie țesutul apare alb, cu cât ai mai mult țesut, cu atât e mai greu să depistezi un cancer care e tot alb.

    Află cum poți face gratuit o mamografie. „Depistează microcalcificările, uneori singurul semn al cancerului”

    Testarea genetică BRCA1/2 pentru cancerul la sân

    În cazul femeilor care au rude de gradul 1 sau 2 care au avut cancer mamar, riscul de a dezvolta boala este de până la 40 de ori mai mare decât a populației generale, așa că investigațiile medicale ar trebui făcute mai frecvent. În plus, mamografiei și ecografiei se pot adăuga testele genetice pentru identificarea mutațiilor cu risc.

    „Cu indicațiile și informațiile corecte oferite femeilor, testele genetice sunt extrem de utile. Riscul de apariție a cancerului de sân cu mutație BRCA este de aproximativ 75% între 25 și 60 de ani, comparativ cu 12% pentru restul populației.”

    Prof. univ. dr. Florian Fitzal, medic primar chirurgie generală

    Fenomenul Angelina Jolie și chirurgia profilactică a cancerului mamar

    Testele genetice pentru depistarea mutațiilor care cresc riscul de cancer mamar au devenit populare începând cu 2013, când Angelina Jolie a recunoscut public că a solicitat o dublă mastectomie, pe baza testării pozitive a mutației genei BRCA1. Cu toate acestea, medicii sunt rezervați în a recomanda chirurgia profilactică a cancerului mamar.

    „În Austria, spre exemplu, este interzis prin lege să se recomande chirurgia profilactică, aceasta fiind întotdeauna decizia femeii. Cu toate acestea, reducerea riscului de la 75% la 10% este mare cu mastectomie profilactică și majoritatea femeilor cu mutație BRCA, descoperită înainte de vârsta de 50 de ani, aleg această opțiune. Ooforectomia profilactică (n.r. îndepărtarea ambelor ovare) poate fi însă mai importantă începând cu vârsta de 40 de ani, deoarece și riscul de cancer ovarian este crescut din cauza acestei mutații și nu poate fi detectat la fel de ușor precum cancerul de sân.”

    Prof. univ. dr. Florian Fitzal, medic primar chirurgie generală

    Cancer de sân: tratament inovator

    Există mai multe opțiuni pentru tratarea cancerului mamar, însă metoda potrivită de tratament ar trebui aleasă, cu ajutorul medicului curant, în funcție de tipul și evoluția bolii.

    „Există metode de tratament locale (chirurgie și radioterapie), precum și tratamente sistemice (tratament endocrin și chimioterapie). Noutățile în tratamentul cancerului mamar, se referă la noi produse și metode pentru reconstrucția imediată a sânului, dacă este necesară mastectomia, precum și medicamente noi pentru cancer la sân cu metastaze, cum ar fi inhibarea PDK și inhibitorii PDL1 și PIK3Ca.

    Mai mult decât atât, cel mai nou tratament pentru cancerul de sân este TDM1 – un medicament foarte agresiv, care se folosește în cazurile cu sau fără metastaze. Acest medicament (TDM1) eliberează chimioterapie numai în celula cancerului de sân reducând astfel efectele secundare.”

    Prof. univ. dr. Florian Fitzal, medic primar chirurgie generală

    Pentru a afla mai multe informații despre decontarea investigațiilor și tratamentelor pentru cancer în România, vă recomandăm să accesați programul național de oncologie, derulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Există, de asemenea și un subprogram de reconstrucției mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare.

    Statisticile din Europa privind cancerul de sân

    Cancerul de sân apare atunci când celulele de la nivelul sânului încep să crească necontrolat. Acestea formează, de obicei, o tumoră care poate fi simțită ca un nodul (dar nu neapărat) sau se poate identifica prin raze x. Tumora este malignă, adică diagnosticată drept cancer, dacă poate invada țesuturile din vecinătate sau alte zone ale corpului. Cancerul de sân apare aproape exclusiv la femei, dar și bărbații pot face cancer de sân, iar la ei acest tip de cancer este extrem de agresiv, conform Societății Americane de Cancer.

    Cât este de frecvent cancerul de sân?  

    Acesta este cel mai frecvent dintre toate tipurile de cancere la femei și este principala cauza de deces prin cancer la femeile europene. Se estimează că una din nouă femei din Europa va face cancer de sân la un moment dat în viață, dar aceste estimări variază de la o țară la altă. În țările Uniunii Europene, în jur de 332.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân în anul 2008. 

    Este depistat mai des la femei în vârstă, însă un caz din patru apare la femei sub 50 de ani. Mai puțin de 5% din toate cancerele de san sunt diagnosticate la femei sub 35 de ani. 

    În majoritatea țărilor occidentale, în ultimii ani, din ce în ce mai puține femei au murit din cauza cancerului de sân (mai ales persoane tinere), datorită îmbunătățirii tratamentului și a detectării timpurii a bolii. 

    Cancerul de san apare și la bărbați, însă este rar, reprezentând mai puțin de 1% din totalul cancerelor de san. În fiecare an, un bărbat din 100.000 este depistat cu acest tip de cancer.

    Cauzele posibile

    În prezent, nu este clar de ce apare cancerul de sân. Au fost identificați anumiți factori de risc. Unele femei cu acești factori de risc nu vor avea niciodată cancer de san, iar unele femei care nu au acești factori de risc vor dezvoltă cancer de san. 

    Povestea unui familii în care diagnosticul de cancer la sân e foarte frecvent o găsiți AICI

    Verificarea sânilor în vederea depistării cancerului poate fi făcută de orice femeie conform imaginii de mai sus. SURSA: Breast Cancer

    Majoritatea cancerelor la sân au nevoie de estrogen pentru a se dezvoltă. Fără estrogen, ele se opresc din creștere sau cresc mai încet. De aceea, cu puține excepții, factorii de risc pentru cancerul de san sunt legați de estrogen. 

    Conform experților ESMO – European Society for Medical Oncology , principalii factori de risc pentru cancer de sân la femei sunt:

    Factori nemodificabili

    Vârstă. Pe măsură ce femeile înaintează în vârstă, crește riscul de cancer mamar. 

    Genele. Mutațiile anumitor gene moștenite de la mama sau de la tată cresc riscul cancerului de san. Cunoștințele actuale sugerează că aceste gene anormale sunt responsabile de mai puțin de 10% din cancerele mamare. 

    Istoricul familial legat de acest tip de cancer. Dacă aveți în familie o rudă de gradul întâi (mama, sora, fiica, frate sau tată) care a avut cancer de sân, mai ales dacă avea vârstă sub 45 de ani la momentul diagnosticului, aveți un risc mai mare să suferiți de cancer de sân la rândul dvs. Când mai multe persoane din aceeași familie au fost afectate de cancer mamar și/sau ovarian în tinerețe, trebuie suspectată o predispoziție genetică. BRCA1 și BRCA2 sunt cele două gene principale implicate în formele familiale de cancer mamar. Riscul unei persoane cu mutația genei BRCA1 de a face cancer de sân este de 80-85%, cu un risc de 60% ca acesta să fie bilateral. Riscul de mortalitate și de apariție ulterioară a cancerului de sân poate fi redus prin operație profilactică. Evaluarea genetică atentă și consilierea psihologică sunt obligatorii înaintea unei astfel de operații. 

    Istoricul personal de cancer de sân. Persoanele care au avut deja cancer la sân au un risc crescut de a suferi de cancer din nou, în altă regiune a sânului sau la celălalt sân. 

    Expunerea de-a lungul vieții la estrogen și progesteron: Femeile a căror perioada menstruală a început înainte de vârstă de 12 ani și s-a încheiat după vârstă de 55 de ani au un risc mai mare de a suferi de cancer de sân; Femeile care nu au avut copii sau care au născut primul copil după vârstă de 30 de ani au, de asemenea, un risc mai mare de a face cancer mamar. 

    Istoricul de boli benigne ale sânului. Riscul de cancer de sân este foarte mare pentru femeile cu hiperplazie lobulară atipică sau hiperplazie ductala atipică. 

    Factorii geografici și sociali. Femeile care trăiesc în țări occidentale și cele cu un nivel mai ridicat de educație prezintă un risc mai mare de a face cancer la sân. 

    Povestea unui bărbat diagnosticat cu cancer de sân o găsiți AICI, iar povestea unor femei care au învins cancerul de sân o puteți citi AICI.

    Factori legați de stilul de viață

    Folosirea contraceptivelor orale, mai ales înainte de prima sarcina, crește riscul de a face cancer la sân. Dacă o femeie nu a mai luat pilule contraceptive timp de 10 ani, riscul de a face cancer de sân de la acest tip de medicamente nu mai există. 

    Folosirea terapiei de substituție hormonală după menopauză mărește riscul de a face cancer de san. Riscul este mai mare atunci când terapia combină estrogen și progesteron, folosirea terapiei exclusive cu estrogen fiind mai puțin periculoasă. În cazul utilizatoarelor care au întrerupt terapia de substituție cu hormoni cu cel puțin cinci ani în urmă, riscul nu este mai mare decât pentru o persoană care nu a făcut niciodată terapie hormonala de substituție. 

    Radioterapia sânului în copilărie sau adolescență. Persoanele care au fost tratate cu radioterapie în copilărie sau adolescență (de obicei pentru limfoame) au un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân la maturitate. 

    Supraponderalitatea și obezitatea. Aceste două stări cresc riscul de cancer la sân, mai ales după menopauză, din cauza producției de estrogeni în țesuturile adipoase (principala sursă de estrogeni după menopauză). 

    Consumul de alcool și fumatul. Cele două fenomene cresc riscul de apariție a cancerului de sân, dar nu se cunosc exact mecanismele responsabile de această situație. 

    S-a suspectat și asocierea altor factori cu un risc crescut de cancer de sân, dar probele sunt neconcludente. Din nefericire, factorii cu cea mai mare influență asupra riscului de a dezvoltă cancer de san, precum vârstă, genele, istoricul personal și familial de cancer de sân și istoricul de hiperplazie atipică nu pot fi modificați.

    Citiți și poveștile unor femei vindecate de cancer la sân AICI și AICI.

    Mai multe despre prevenirea cancerelor, inclusiv a celui de sân, urmăriți în acest videoclip:

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare