Mai avem motive de optimism în pandemie? 5 vești bune despre coronavirus

    Finalul pandemiei de coronavirus pare tot mai îndepărtat acum și ne este tot mai greu să găsim motive de optimism. Veștile bune de care avem nevoie cu toții răzbat mai greu în această criză globală, dar ele există și ne pot ajuta să depășim mai ușor perioada dificilă în care ne aflăm. 

    Pandemia de coronavirus este „cea mai gravă urgență medicală” pe care Organizația Mondială a Sănătății a declarat-o vreodată, spunea într-o conferință de presă directorul general al organizației, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Numărul de infectări cu noul coronavirus crește într-un ritm galopant pe Glob, iar România sperie continentul european cu explozia cazurilor de COVID-19. 

    Pandemia pare că a scăpat de sub control, sistemele de sănătate riscă să fie copleșite cât de curând de numărul mare de bolnavi, anxietatea oamenilor crește și protestele iau amploare în lumea întreagă. În acest peisaj sumbru, pare că nu mai putem avea motive de optimism. 

    Pentru prima dată în istoria omenirii, aproape toți cercetătorii din lume au o singură preocupare: studiază virusul care a dat peste cap întreaga planetă. Rezultatele încep deja să se vadă: ne cunoaștem mai bine adversarul, am aflat mai clar cum se transmite, vom avea un vaccin mai repede decât speram și veștile bune despre coronavirus nu se opresc aici. Iată 5 motive de optimism în pandemie explicate pe larg:

    1. Optimism în pandemie. Știm mai multe despre noul virus

    În aceste luni, oameni de știință din întreaga lume au studiat intens virusul care a dat planeta peste cap. Față de primele luni ale anului, acum ne este mult mai clar cu cine ne luptăm. Avem mai multe informații despre cum se transmite noul coronavirus, lucru care ne ajută să luăm măsuri de protecție corecte și eficiente. Dacă în trecut, specialiștii dădeau semnale contradictorii populației, acum au ajuns la un consens în câteva privințe. Iată care sunt certitudinile pe care le avem până acum despre noul coronavirus:

    Noul coronavirus nu este sezonier

    Dacă nu ne era deja clar după numărul tot mai mare de bolnavi din aceste luni de vară, Organizația Mondială a Sănătății a venit recent cu precizarea că virusul SARS-CoV-2 nu este sezonier. Deși este tot un virus respirator, el se comportă diferit de toate celelalte, inclusiv de virusurile gripale, spun experții citați de Reuters. Temperaturile ridicate de vară nu îi scad din virulență și rata de transmitere poate rămâne constantă pe tot parcursul anului. Nu este cazul să mai vorbim despre mai multe valuri de infectări, ci despre unul singur, cu variații.

    Nu pare o veste bună, fiindcă speram cu toții ca lunile de vară să ne ofere un răgaz până la al doilea val de infectări preconizat în toamnă. Partea bună este că acum știm la ce să ne așteptăm în perioada următoare și că trebuie să fim la fel de precauți ca iarna și primăvara dacă vrem să ne reducem riscul de infectare. 

    Virusul se transmite prin aer

    La începutul pandemiei, experții în sănătate publică spuneau că particulele de salivă sau de secreții respiratorii răspândite de bolnavi prin tuse, strănut, vorbit sau cântat sunt cele care contaminează oamenii sănătoși. La presiunea a peste 200 de cercetători din 32 de țări, Organizația Mondială a Sănătății și-a revizuit, la începutul lunii iulie, informațiile cu privire la modul de răspândire al virusului.

    Acum, experții din sănătate au dovezi că noul coronavirus persistă în aerul din încăperi și că poate infecta oamenii în acest mod. Noile studii arată că virusul rămâne un timp îndelungat și în particulele de aer de dimensiuni foarte mici, nu doar în cele mari expulzate prin tuse și strănut. „Experții din domeniul meu au avertizat asupra acestui lucru cu multe luni în urmă, dar, totuși, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Organizația Mondială a Sănătății au refuzat constant să recunoască”, nota profesorul Joseph G. Allen, de la Universitatea Harvard, într-un editorial pentru The Washington Post

    De ce ar fi aceasta o veste bună? Transmiterea prin aer ne confirmă că spațiile închise pot deveni focare de infecție dacă sunt aglomerate și/sau prost ventilate. Prin sistemele de ventilație, virusul poate fi dus mai departe, în alte încăperi ale clădirii. Având această certitudine, vom ști de acum ce măsuri să luăm ca să ne protejăm: trebuie să purtăm mască la birou și în orice alte spații închise pe care le împărțim cu mai multe persoane. Iar în lupta cu acest nou virus ar trebui să avem o nouă „armă”: clădiri cu sisteme de ventilație eficiente, care au o capacitate de filtrare foarte bună, precum și folosirea unor aparate de ventilație portabile. 

    Da, măștile ne protejează

    A durat câteva luni până când oamenii de știință au ajuns la un consens: masca de protecție reduce răspândirea noului coronavirus. Purtarea măștii în spații închise a devenit obligatorie în toate țările lumii, ba chiar sunt state care o impun și în spațiile deschise. 

    Unele măști protejează mai mult decât altele, dar nu mai există niciun dubiu acum că trebuie să ne acoperim nasul și gura dacă vrem să ne protejăm pe noi și pe cei din jur. Despre gradul de protecție pe care îl oferă diversele modele de măști de pe piață, despre cum se poartă corect și cum le putem confecționa acasă, simplu și rapid, citiți în acest articol publicat de Smart Living.

    2. O parte din populație are deja imunitate

    Sunt tot mai multe dovezi științifice care arată că o parte a populației are o imunitate la noul virus fără să fi fost expusă la el. Expunerea anterioară la alte coronavirusuri – cele care provoacă răceli cu simptome ușoare – ar oferi o protecție imunologică sporită față de noul virus SARS-CoV-2, arată o analiză publicată în revista Nature. Această imunitate dobândită în trecut poartă numele de imunitate încrucișată. Ea ar putea explica numărul mare de persoane asimptomatice sau cu forme ușoare de COVID-19. 

    Profesorul Tatsuhiko Kodama, de la Universitatea Tokyo, crede că imunitatea încrucișată este motivul pentru care Japonia şi alte ţări din sud-estul Asiei au avut o mortalitate mai redusă în timpul pandemiei. În ultimii ani, în această regiune au existat epidemii succesive de viroze cu tulpini înrudite cu noul coronavirus, inclusiv epidemiile de SARS (din 2003) și de MERS (din 2012). Aceste populații „au globule albe care pot neutraliza virusuri precum SARS-CoV-2”, a explicat profesorul japonez, citat de Deutsche Welle, completând că aceste celule nu oferă imunitate totală împotriva COVID-19, dar ajută organismul să țină sub control infecția și să nu ajungem la formele critice de boală. 

    Globulele albe la care face referire Tatsuhiko Kodama sunt celulele (limfocitele) T, care pot recunoaște celulele infectate de virus, pentru ca apoi să le distrugă. Între 20% și 50% dintre oamenii care nu au fost expuși niciodată la virusul SARS-CoV-2 au în organism aceste celule T cu memorie imunitară care funcționează ca un mecanism de apărare împotriva noului virus.

    Testele serologice au arătat că peste 90% din populație a intrat în contact cu cel puțin trei dintre coronavirusurile care produc răceli obișnuite. Totuși, doar o parte dintre persoanele expuse la ele în trecut dobândesc o concentrație de celule T suficient de mare încât să aibă un răspuns imunitar puternic la contactul cu virusul SARS-CoV-2.

    Testele de anticorpi ale celor care au o astfel de imunitate dau rezultate negative, fiindcă celulele T se depistează printr-un alt tip de analiză, specializată. Prin urmare, imunitatea la COVID-19 în rândul populației ar putea fi mai mare decât cea pe care o arată studiile epidemiologice, fiindcă ele se bazează doar pe testarea anticorpilor anti-SARS-CoV-2. În aceste condiții, imunitatea colectivă are șanse mari să fie atinsă mai devreme de 2 ani, cum au calculat specialiștii epidemiologi. Cu aceste date noi, pandemia ar lua sfârșit mai repede. 

    Celulele T cu memorie imunitară de la alte coronavirusuri ar putea influența și eficiența vaccinării împotriva infecției COVID-19 în viitor. La persoanele care au aceste celule T în organism, vaccinul ar putea avea un răspuns imunitar mai rapid sau mai bun decât la persoanele care nu au acest sistem de apărare, susține analiza din revista Nature.

    3. Optimism în pandemie. Vom avea teste rapide și ieftine

    Testul RT-PCR folosit acum pentru diagnosticul infecției COVID-19 este costisitor și rezultatele pot să întârzie două-trei zile, dar avem speranța că, foarte curând, ne vom putea testa confortabil și fără efort acasă, cu un cost de cel mult 5 dolari. Mai multe companii, printre care E25Bio, Sherlock Biosciences și Mammoth Biosciences, sunt în ultimele etape de dezvoltare a unor teste rapide de salivă similare celor de sarcină, scrie cotidianul The New York Times

    Kitul de testare conține un recipient cu o soluție salină în care se pune salivă și o bandă de hârtie care își schimbă culoarea dacă saliva în care este introdusă conține virusul. În funcție de producător, rezultatul este vizibil în 5-15 minute. Dacă testul iese pozitiv, el trebuie confirmat cu un RT-PCR.

    Cum arată testul de salivă creat de compania americană de biotehnologii E25Bio
    Foto: e25bio.com

    Testele de salivă nu pot avea o acuratețe la fel de mare precum cele PCR, care identifică secvențele genetice ale virusului în proba recoltată. Cu toate acestea, ele se pot efectua mai ușor și mai rapid, iar acestea sunt două avantaje foarte importante în contextul de acum. Într-un studiu publicat de revista de specialitate Journal of Clinical Medicine, din cele 39 de persoane confirmate cu COVID-19 prin testul PCR, doar 87% au avut rezultat pozitiv și la testul de salivă. Motivul pentru care acest tip de testare a „ratat” 13% dintre cazurile pozitive este că virusul are o concentrație mai mică în salivă decât în secrețiile recoltate din nas. 

    La începutul lunii mai, SUA au autorizat un test de salivă, dar el nu este deloc ieftin și nici rapid. Testul este creat de Universitatea Rutgers și comercializat online de mai multe companii la prețul de 129 de dolari. Kitul de testare – un recipient în care se colectează saliva – se comandă acasă, iar apoi se trimite laboratorului din New Jersey pentru analiză. Rezultatul este disponibil în cel mult 72 de ore. Sensibilitatea testului ar fi de 99,99%, iar specificitatea de 100%, potrivit producătorilor. Marea Britanie, la rândul ei, a lansat în iunie un proiect-pilot prin care verifică acuratețea unor teste similare, cu rezultate în 48 de ore. Dacă se vor dovedi eficiente, ele vor apărea foarte curând pe piață. 

    La un test rapid de salivă lucrează și o echipă de cercetători români de la Institutul Național pentru Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie. „Este ca un test de sarcină, ca să aveţi o imagine mai clară. Este o metodă gen PCR şi încercăm să folosim ca metodă saliva”, a spus dr. Ciprian Iliescu, şeful echipei românești de cercetare, citat de Mediafax. Testul va costa doar 4 euro, dar va fi disponibil, cel mai devreme, peste un an. 

    Toate aceste teste simple, ieftine și care nu implică deplasarea la spital și aglomerarea sistemelor medicale ar putea fi soluția pentru a extinde testarea populației și a limita astfel răspândirea virusului. Ele au avantajul că pot fi produse rapid și distribuite în masă.

    4. Optimism în pandemie. Vom avea tratamente țintite mai devreme decât credeam

    Până la ora actuală, pentru infecția COVID-19 nu există un tratament specific. Antiviralele lopinavir/ritonavir autorizate în tratamentul HIV, clorochina și hidroxiclorochina care au indicație în malarie, interferonul beta administrat bolnavilor cu scleroză multiplă și anticorpii monoclonali sunt potențiale tratamente pentru COVID-19. Ele se administrează deja bolnavilor din spitalele COVID-19, dar toate se află în diverse stadii de testare clinică potrivit Agenției Europene pentru Medicamente (EMA)

    Singurul medicament autorizat până acum de Comisia Europeană ca tratament pentru COVID-19 în statele Uniunii Europene este antiviralul Remdesivir. Creat inițial pentru tratarea bolii Ebola, Remdesivir a fost evaluat într-un interval de timp excepțional de scurt de EMA. „Faptul că am autorizat un prim medicament pentru a trata COVID-19 reprezintă un mare pas înainte în lupta împotriva acestui virus. Acordăm această autorizație la mai puțin de o lună de la depunerea cererii, dovadă clară a hotărârii UE de a răspunde rapid de fiecare dată când tratamente noi devin disponibile”, declara la începutul lunii iulie Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, pe pagina Comisiei Europene

    Speranța cea mai mare vine însă de la tratamentul cu anticorpi monoclonali, care ar putea fi disponibili înaintea vaccinului împotriva virusului SARS-CoV-2. După ce au analizat mai multe tipuri de anticorpi de la bolnavi infectați, cercetători de la mai multe universități europene au observat că unii dintre ei pot combate eficient virusul. Pornind de la această descoperire, oamenii de știință au creat clone ale acestor „superanticorpi”, cum au fost numiți. 

    Când sunt administrați bolnavilor cu COVID-19, anticorpii monoclonali identifică și se fixează apoi pe proteina S, un tip de proteine care formează învelișul extern al noului coronavirus (S de la spike, în engleză, țepii care dau aspectul caracteristic virusului). Odată ce se atașează pe proteina S a virusului, anticorpii artificiali semnalează celulelor sistemului imunitar că aceea este o structură străină care trebuie neutralizată. Cu ajutorul lor, sistemului imunitar îi este mai ușor să găsească și să distrugă virusul. 

    Anticorpii monoclonali fac parte din categoria medicamentelor sau terapiilor biologice, folosite deja în tratamentul limfoamelor maligne non-Hodgkin, al sclerozei multiple, psoriazisului și artritei reumatoide. 

    Acești anticorpi monoclonali nu au doar rol terapeutic. Ei ar putea fi administrați și cu scopul de a preveni îmbolnăvirea, fiind foarte utili în focarele de COVID-19. Anticorpii artificiali oferă o imunitate pasivă, iar protecția nu este permanentă. Ea este estimată la cel mult două-trei luni, dar noul tratament ne-ar putea oferi timp până la apariția vaccinului anti-COVID-19. Datele observate până acum de cercetători au fost publicate în revista Nature, iar studiile clinice vor demara în perioada următoare.

    5. Mai multe vaccinuri vor fi gata până la sfârșitul anului

    La începutul pandemiei, experții în sănătate estimau că un vaccin anti-COVID-19 va fi imposibil de creat mai devreme de anul viitor – aceasta în cazul fericit în care vaccinurile candidate nu vor eșua pe parcursul procesului de testare. Competiția pentru crearea unui vaccin salvator a fost uriașă în aceste luni, iar cursa contra cronometru a centrelor de cercetare dă rezultate: imunizarea împotriva infecției COVID-19 pare să fie mai aproape decât speram. 

    Bătălia este uriașă pentru crearea unui vaccin salvator împotriva noului coronavirus. Pe lista actualizată în iulie de Organizația Mondială a Sănătății sunt 25 de candidați aflați în etapa studiilor clinice și alți 139 în stadii inițiale de dezvoltare (evaluări pre-clinice). Dintre toți, 6 sunt în faza a treia de testare clinică, cea mai avansată: Universitatea Oxford/AstraZeneca (Marea Britanie), Moderna/NIAID – Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase (SUA), vaccinul produs de Pfizer, împreună cu BioNTech și Fosun Pharma (SUA) și două vaccinuri din China, create de Sinovac și Wuhan Institute of Biological Products/Sinopharm.

    Vaccinul la care lucrează britanicii de la Universitatea Oxford, cu susținerea companiei farmaceutice anglo-suedeze AstraZeneca, ar putea fi gata în luna octombrie, scrie revista Science. Marea Britanie a comandat deja 100 de milioane de doze din acest vaccin, dar și din altele, aflate în diferite etape de testare.

    Testele clinice de până acum au arătat că vaccinul creat de Oxford produce un răspuns imunitar în organism, potrivit BBC. Totuși, el nu este lipsit de efecte adverse. În jur de 17% dintre participanții la studiu au făcut febră și 60% dintre ei au avut dureri de cap după administrarea vaccinului. Datele finale sunt așteptate la începutul lunii august. 

    Și vaccinul dezvoltat de compania americană Moderna este foarte aproape de aprobare, rezultatele ultimei testări fiind așteptate tot în octombrie. Moderna a anunțat că ar putea să livreze chiar din acest an 500 de milioane de doze și până la un miliard de doze pe an, începând din 2021. Pfizer și BioNTech au anunțat că finalizează testele clinice în octombrie, iar dacă vaccinul lor se va dovedi eficient, pot să livreze 100 de milioane de doze până la sfârșitul acestui an și circa 1,3 miliarde de doze până la finalul lui 2021, scrie CNN

    În competiția pentru obținerea primului vaccin anti-COVID-19 este și compania chineză Sinovac. Serul pe care l-a dezvoltat se află în faza a treia a testelor clinice, iar luna anunțată pentru finalizarea lor este tot octombrie.

    Vestea bună este că toate aceste vaccinuri ar putea intra pe piață chiar de la începutul lui 2021, dar rămâne de văzut după ce criterii vor fi distribuite unei populații de 7,8 miliarde. Un vaccin creat în doar 12 luni de la apariția unui agent patogen nou va fi cel mai rapid vaccin creat vreodată. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook