Proteine în sânge? Pot arăta dacă ai probleme cu ficatul sau rinichii

    Proteine în sânge. Proteinele sunt esențiale pentru fiecare parte a corpului uman. Oasele, mușchii, pielea și aproape fiecare organ vital sau țesut conțin proteine. În sânge se găsesc două tipuri de proteine, iar nivelurile prea crescute sau prea scăzute semnalează probleme de sănătate cu ficatul, rinichii sau cu intestinele.

    Albumina și globulina sunt două tipuri de proteine ​​care se găsesc, în mod normal, în organism. Testul proteic total măsoară cantitatea totală de albumină și globulină din organism și este o analiză de rutină. Însă, poate fi utilizat și dacă vă confruntați cu pierderi în greutate neașteptate, oboseală sau simptomele unei afecțiuni renale sau hepatice.

    Ce sunt proteinele?

    Proteinele sunt molecule de dimensiuni mari esențiale pentru buna funcționare a tuturor celulelor și țesuturilor. Proteinele sunt necesare pentru creșterea, dezvoltarea și sănătatea organismului. Sângele conține albumine și globuline. Primele joacă un rol important în fluidificarea sângelului, iar celelalte sunt necesare sistemului imunitar.

    Potrivit dr. Alina Voicu – medic primar laborator la Regina Maria, globulinele sunt împărțite în:

    • Alfa1-globulinele ( alfa1-antitripsina, protrombina, alfa1-antichimotripsina, transcortin și inhibitorii de proteaze);
    • Alfa1-globulinele (antitrombina III, plasminogenul, ceruloplasmina, haptoglobina, macroglobulinele, colinesteraza și transportorii vitaminelor D și A);
    • Beta-globulinele (reprezentate de fibrinogen, proteina C reactivă, transferina, transcobalamina);
    • Gama-globulinele.

    Proteine în sânge: când este recomandată testarea

    Măsurarea nivelului total de proteine serice reprezintă o parte importantă din tabloul medical general. Poate fi recomandată și în situațiile de mai jos:

    • pierdere în greutate inexplicabilă,
    • oboseală,
    • edem (inflamația cauzată retenția de lichide),
    • simptome ale bolilor renale sau hepatice.

    Analiza proteinelor serice ​​măsoară cantitatea totală de proteine ​​prezente în sânge și raportul dintre cantitatea de albumină și cea de globulină, cunoscut sub denumirea de „raport A / G”.

    Nu e nevoie de nicio pregătire specială înainte de efectuarea testului. Medicul vă va anunța dacă trebuie să evitați mâncarea sau băuturile înainte de test.

    Multe medicamente pot influența rezultatele testului de proteine serice totale. Iată câteva exemple:

    • steroizi,
    • androgeni,
    • corticosteroizi,
    • dextran,
    • hormon de creștere,
    • insulină,
    • fenazopiridină,
    • progesteron,
    • ioni de amoniu,
    • estrogen,
    • contraceptive.

    Proteine în sânge. Cum interpretezi rezultatele

    ”Intervalul de referință pentru proteinele serice totale diferă în funcție de metoda și de reactivul utilizat. Astfel, valorile de normalitate sunt stabilite pe grupe de vârstă, de la nou-născutul prematur până la adult. În laboratoarele noastre, pentru un adult, valorile de referință sunt cuprinse între 6.4-8.3 g/dl,” precizează dr. Alina Voicu.

    Dacă nivelul proteinelor este anormal, trebuie efectuate teste suplimentare pentru a identifica ce proteină specifică este scăzută sau crescută înainte de a putea fi stabilit un diagnostic.

    Proteine ​​totale crescute pot indica:

    • inflamații sau infecții, cum ar fi hepatita virală B sau C sau HIV;
    • tulburări ale măduvei osoase, cum ar fi mielomul multiplu sau boala Waldenstrom.

    „Scăderi ale nivelului de proteine serice pot apărea în:  înfometare, absorbție deficitară, în anumite patologii renale (glomerulonefrita, sindroame nefrotice), în diverse patologii digestive ( boala Crohn), în cazul arsurilor severe, în hipotiroidism,” completează medicul de laborator.  

    Proteine în sânge: hipoproteinemia

    Hipoproteinemia este o afecțiune caracterizată prin niveluri foarte scăzute de proteine ​​în sânge.

    Organismul are nevoie de proteine ​​pentru a funcționa și a supraviețui și trebuie să le obțină prin alimentație. Este important de reținut că organismul nu poate stoca proteine, ​​pe termen lung, pentru o utilizare viitoare, astfel încât e nevoie ca alimentația zilnică să conțină suficiente proteine.

    Hipoproteinemia este neobișnuită în țările dezvoltate, unde majoritatea oamenilor au o dietă echilibrată. Cu toate acestea, persoanele care au anumite probleme de sănătate sau diete lipsite de proteine ​​pot dezvolta afecțiunea.

    Simptomele unui nivel scăzut de proteine

    Simptomele hipoproteinemiei variază de la ușoare până la severe și includ:

    • oboseală și slăbiciune,
    • infecții virale sau bacteriene recurente,
    • subtierea și ruperea firelor de păr,
    • căderea părului,
    • unghiile fragile și pielea uscată,
    • schimbări de dispoziție și iritabilitate,
    • pofte pentru alimente bogate în proteine.

    Aceste simptome pot fi, de asemenea, semne ale altor probleme de sănătate, cum ar fi anemia prin deficit de fier sau probleme ale sistemului imunitar. Depistarea  hipoproteinemiei este posibilă numai prin intermediul analizelor medicale.

    Cauzele nivelului scăzut de proteine

    Problemele de sănătate care afectează digestia sau absorbția și utilizarea proteinelor din alimente sunt adesea cauza hipoproteinemiei.

    Limitarea aportului alimentar sau urmarea unor diete extrem de restrictive pot duce, de asemenea, la o lipsă de proteine ​​în organism.

    Malnutriție și subnutriție

    Hipoproteinemia poate avea legătură directă cu alimentația, mai ales dacă o persoană nu consumă suficiente calorii sau evită anumite grupe de alimente.

    Hipoproteinemia legată de dietă poate apărea în următoarele cazuri:

    • În timpul sarcinii, femeile au nevoie de proteine ​​mult mai multe decât în ​​mod normal pentru dezvoltarea fătului. Cele care nu reușesc să mănânce suficiente alimente bogate în proteine ​​din cauza grețurilor extreme și a vărsăturilor, au un risc ridicat de hipoproteinemie;
    • La persoanele care au tulburări alimentare, cum ar fi anorexia și bulimia;
    • La persoanele care urmează o dietă restrictivă, cum ar fi cea care elimină aproape toate sursele de proteine ​​vegetale și animale.

    Tulburări hepatice

    Ficatul joacă un rol cheie în procesarea proteinelor din organism. Dacă ficatul nu funcționează așa cum ar trebui, este posibil ca organismul să nu poată obține suficiente proteine pentru a-și îndeplini funcțiile vitale. Această problemă poate apărea la persoanele cu hepatită sau ciroză.

    Probleme la rinichi

    Rinichii ajută la filtrarea sângelui și atunci când funcționează optim, permit proteinelor să rămână în fluxul sanguin. Dacă rinichii sunt afectați pot lăsa să se scurgă proteine ​​în urină.

    Persoanele cu hipertensiune arterială, diabet și anumite boli renale sunt mai predispuse să se confrunte cu această problemă.

    Boala celiacă

    Boala celiacă este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă celulele sănătoase ale intestinului subțire.

    Această reacție are loc atunci când se consumă alimente care conțin gluten, o proteină care se găsește în grâu, secară și orz.

    Deteriorarea autoimună a intestinului subțire poate duce la reducerea absorbției multor nutrienți, inclusiv a proteinelor.

    Boli inflamatorii intestinale

    Deteriorarea intestinului subțire poate duce la carențe de nutrienți, inclusiv hipoproteinemie.

    Proteine în sânge. Raportul A/G

    În mod normal, raportul A/G (albumină/globulină) este puțin mai mare de 1. Dacă raportul este prea mic sau prea mare, trebuie efectuate teste suplimentare pentru a determina cauza și diagnosticul. Dacă raportul este scăzut, poate sugera:

    • boala autoimună,
    • mielom multiplu,
    • ciroză,
    • boală de rinichi.

    Un raport A / G ridicat poate indica deficiențe genetice sau leucemie.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook