Ghid practic în caz de gripă: unde mergi și cum te tratezi

Ghid practic pentru tratarea gripei la adulți și copii: unde mergi dacă ai simptome, când iei Tamiflu și cât de utilă mai e vaccinarea

Valul de gripă va scădea în intensitate abia după 1 februarie, iar îmbolnăvirile vor continua și în luna martie, estimează medicii consultați de SmartLiving. Iată ce ai de făcut dacă tu sau copilul aveți simptome de infecție respiratorie: unde mergi la consultație, când este indicat Tamiflu și ce echivalent găsești în farmacii.

Vârful valului de gripă care a cuprins România va fi atins în ultimele săptămâni ale lunii ianuarie și abia după 1 februarie ne putem aștepta la o scădere a infectărilor, a spus pentru SmartLiving dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, din București. 

„Foarte probabil, vom avea cazuri de gripă și în martie, dar nu vor mai fi la fel de multe ca acum. Aceste săptămâni sunt cele mai grele, pentru ca apoi să urmeze un trend descendent“, estimează specialistul infecționist. 

În comparație cu aceeași perioadă a sezoanelor de gripă anterioare pandemiei de COVID-19, cazurile de gripă raportate sunt mai numeroase în această perioadă. Lipsa de circulație a virusurilor în ultimii 3 ani, altele decât SARS-CoV-2, este principala cauză.

Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, din București

Gripă, COVID-19, flurona, virus sincițial și alte infecții respiratorii

Simultan cu virusurile gripale, există în circulație aproape toate tipurile de virusuri care produc infecții: SARS-CoV-2, virusul sincițial respirator (VSR), adenovirusuri și rinovirusuri care produc răcelile comune. 

Citește aici cum facem diferența între gripă și răceală. Simptomele cheie pentru fiecare.

„În această perioadă, la Institutul «Matei Balș» din București, diagnosticăm mai multe cazuri de gripă decât COVID-19, dar există o subdiagnosticare a COVID-19. Ultimele variante ale virusului SARS-CoV-2 dau simptome mai ușoare, de răceală, iar oamenii nu se mai prezintă la spital pentru testare și tratament”, explică medicul infecționist. 

Ca frecvență, aș spune că pe primul loc sunt virozele, altele decât gripa și COVID-19: virusul sincițial respirator, adenovirusuri, rinovirusuri și altele. Apoi, este gripa, iar SARS-CoV-2 într-o măsură mai mică.

Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, din București

În ceea ce privește flurona, infecția simultană cu gripă și COVID-19, aceste cazuri sunt foarte rare deocamdată, spune medicul infecționist, dar ne putem aștepta să devină ceva mai numeroase în perioada următoare. „Pacienții care ajung la spital cu simptome de infecție respiratorie sunt testați la dublu, atât pentru gripă, cât și pentru COVID-19”, potrivit medicului Adrian Marinescu.

Cât despre infecțiile virale triple cu gripă, COVID-19 și o altă infecție respiratorie (precum cea cu virusul sincițial respirator), acestea pot fi deosebit de periculoase la copii și la persoane care suferă de boli cronice. 

Sunt virusurile gripale mai agresive în acest sezon?

În această perioadă, gripa ridică mai multe probleme decât COVID-19 sau alte viroze respiratorii, spune dr. Adrian Marinescu. Virusurile gripale nu sunt altfel, nu sunt mai agresive decât le știam, dar circulația lor foarte redusă, aproape inexistentă în cei aproape trei ani de pandemie, a făcut ca populația să fie mai vulnerabilă la îmbolnăvire. „Oamenii se pot infecta într-o mai mare măsură și fac mai des forme de gripă care dau complicații. Organismul nostru nu mai este pregătit, fiindcă nu am mai avut atât de mult contact cu virusuri în ultimii trei ani, altele decât SARS-CoV-2”, explică specialistul. 

Copiii sunt cei mai afectați de gripă și de alte infecții respiratorii. Nu este vorba neapărat despre o agresivitate mai mare a virusurilor gripale, ci de un răspuns imunitar mai slab, susține medicul infecționist. „Ei interacționează în colectivități și au un risc mai mare de infectare. Mai ales copiii mici, cu vârsta sub 5 ani, se îmbolnăvesc mai ușor pentru că au o imunitate mai slabă și pentru că nu au mai interacționat cu virusuri”, potrivit dr. Adrian Marinescu. 

Un astfel de caz este cel al lui Sebastian N., un băiat de 3 ani, din București. După trei zile de febră înaltă (peste 39 de grade Celsius, măsurat intrarectal), care ceda totuși la schema de antitermice stabilită de medicul de familie, respirația lui a început să se modifice, așa că mama lui Sebastian, Andreea, a decis să meargă cu el la camera de gardă a Spitalului de Urgență pentru Copii „Marie Curie“. După patru ore de așteptare, în contextul aglomerației din camera de gardă, un consult al medicului pediatru, un test rapid de gripă și COVID, după analize de sânge (hemogramă și proteina C reactivă) și o radiografie pulmonară, diagnosticul a fost: pneumonie interstițială virală pe fondul gripei de tip A.

Gripa tip A provoacă simptome mai grave?

Cele mai multe cazuri de gripă raportate în România au fost cauzate de subtipuri al virusului gripal de tip A, potrivit informărilor Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Această informație este importantă pentru monitorizarea epidemiologică, spune medicul infecționist. 

„E important să știi ce variante virale circulă, fiindcă în funcție de ele se pot face prognoze și se pot stabili măsuri pentru perioada următoare. Gripa de tip A provoacă mai multe îmbolnăviri decât cea de tip B, deci ne gândim la probabilitatea de alertă epidemică (n.r. – așa cum este declarată acum situația din România) sau chiar de epidemie. Epidemiile de gripă sunt cauzate de varianta de virus gripal A”, explică dr. Adrian Marinescu.

În general, în toate sezoanele gripale, 75% dintre cazurile raportate sunt cauzate de virusul tip A, iar restul, de gripa B. În trecut, se credea cu virusul gripal A produce forme mai severe de boală decât cel de tip B, dar studiile mai recente, cum este acesta publicat în 2015 în revista medicală Clinical Infectious Diseases, au arătat că simptomele celor două virusuri au același grad de severitate, iar numărul deceselor pe care le provoacă sunt similare. 

Unele subtipuri ale virusului A provoacă forme mai severe de gripă. În trecut, subtipul A (H3N2) a dus la un număr mai mare de spitalizări și decese în rândul copiilor și vârstnicilor peste 65 de ani.

Cât despre tratament, acesta este același, indiferent de virusul gripal care produce îmbolnăvirea. Nu există medicamente care să poată distruge virusurile gripale, dar sunt disponibile antivirale care scad durata bolii și intensitatea simptomelor. 

E prea târziu să mai facem vaccinul antigripal?

Vaccinarea împotriva gripei este recomandată în continuare, chiar dacă ne aflăm în plin sezon gripal. „Fără discuție că ne putem vaccina și acum, dar să o facem cât mai repede, ca să ajungem mai rapid la efectul scontat”, spune medicul Adrian Marinescu. 

Sezonul gripal, așa cum evolua înainte de pandemie, se poate prelungi până spre luna aprilie sau mai, așa încât vaccinarea nu ar fi inutilă. Formarea de anticorpi împotriva virusurilor gripale începe chiar din momentul vaccinării, dar efectul protector maxim este atins după 10-14 zile de la administrarea serului, potrivit specialistului. 

Încă există rațiuni suficiente pentru a ne vaccina în continuare, spune și medicul Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF. „Nu mă aștept să încheiem sezonul de gripă în următoarele două săptămâni. Istoria recentă a epidemiilor de gripă ne-a arătat că, în unele sezoane, după primul val de infectări, care este de obicei cu virusul A, subtipurile H1 sau H3, apare un alt val în lunile februarie-martie sau chiar mai târziu cu gripă de tip B sau invers. În acest moment, dominant este AH1, după cum arată probele analizate”, spune dr. Dumitra. 

Vaccinarea este cea mai sigură metodă de prevenție a gripei, atât în cazul adulților, cât și al copiilor. Citește aici ghidul de vaccinare antigripală la copii: ce vaccin alegem, de unde și cât sunt de eficiente.

Unde mai găsim acum vaccinul antigripal?

Campania de vaccinare gratuită derulată de Ministerul Sănătății (MS) prin medicii de familie este în continuare activă, dar au fost consumate deja aproape toate cele 1,5 milioane de doze distribuite. „Cel mai indicat este să întrebați medicul dumneavoastră de familie dacă mai puteți primi vaccin”, recomandă dr. Gindrovel Dumitra. 

Se pot imuniza gratuit la medicul de familie doar câteva categorii de persoane: vârstnicii de peste 65 de ani, persoanele cu boli cronice indiferent de vârstă (în special cu boli respiratorii, cardiovasculare și metabolice), gravidele, copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 59 de luni, copiii și bătrânii instituţionalizaţi și personalul medical.

Pentru celelalte categorii de populație sau pentru cei care nu mai găsesc vaccinul antigripal la medicul de familie, o alternativă este imunizarea în farmaciile autorizate recent de Ministerul Sănătăţii în cadrul unui program-pilot. Vaccinul nu este oferit însă gratuit. Trebuie să cumperi serul în prealabil și să te programezi apoi la vaccinare în farmacia dorită. În farmacii, există încă suficiente vaccinuri. Administrarea lor se poate face și la medicii de familie.

Lista farmaciilor în care te poți vaccina antigripal este publicată pe site-ul Ministerului Sănătății și poate fi descărcată de aici. Deocamdată, sunt incluse în program farmacii din București și din 15 județe, dar lista este în continuă completare.

Ce ai de făcut dacă ești adult și ai simptome de infecție respiratorie?

Camerele de gardă ale spitalelor sunt supraaglomerate în această perioadă, în condițiile în care mulți români obișnuiesc să meargă direct la spital când au simptome de infecții respiratorii. În caz de îmbolnăvire, pacienții ar trebui să urmeze un traseu medical pe care l-a explicat pentru SmartLiving medicul Gindrovel Dumitra. Conduita recomandată este următoarea:

  • Primul pas în caz de simptome respiratorii este să iei legătura cu medicul de familie și să programeze o consultație. La prezentarea la consultație, este important să respecți ora programării, astfel încât să nu intri în contact cu alte persoane, să porți mască și să ai la tine un dezinfectant, precizează dr. Dumitra. O mare parte dintre pacienții care merg periodic la medicul de familie suferă de boli cronice și au un risc crescut de complicații în caz de gripă;
  • În urma consultației, medicul va decide dacă este necesară efectuarea unui test rapid de gripă sau de COVID-19 și ce conduită terapeutică se impune, de la caz la caz. Testele rapide pentru COVID-19 sunt decontate, dar cele de gripă nu sunt gratuite la medicii de familie și nu toți le au în cabinet. Eventual, ele pot fi cumpărate la farmacie și efectuate apoi de medic, în cadrul consultației. „Nu recomand testarea de gripă și/sau COVID-19 acasă, pentru că pot exista rezultate fals negative dacă tehnica recoltării nu e corectă. E de preferat ca testările să fie făcute la medic”, spune dr. Gindrovel Dumitra;
  • Dacă se constată o formă ușoară sau moderată de infecție respiratorie, alta decât COVID-19, medicul de familie va prescrie un tratament simptomatic (paracetamol, ibuprofen, antitusiv dacă există tuse seacă) și va recomanda izolarea la domiciliu. Dacă ești activ profesional, vei primi concediu medical în cadrul aceleiași vizite. Durata lui poate fi de 4 zile, iar ulterior, dacă va fi nevoie, poate fi prelungit până la 7 zile; 
  • Dacă simptomele sunt severe, medicul de familie poate recomanda internarea în spital. „Există anumite criterii clinice de gravitate pe care noi le urmărim, cum ar fi dificultatea la respirație, desaturarea, modificarea unei constante clinice care în mod obișnuit nu ar trebui să se întâmple. În astfel de situații, recomandăm spitalizarea. Acestea reprezintă urgențe, iar internarea se face direct, fără a mai trece prin centre de evaluare”, explică dr. Gindrovel Dumitra. 
  • Dacă medicul de familie confirmă prezența infecției COVID-19 la un pacient, indiferent de gravitatea simptomelor, acesta va recomanda o consultație în cadrul unui centru de evaluare COVID pentru investigații suplimentare: radiografie pulmonară și analize de sânge. „Trebuie să ne asigurăm că, sub masca unei simptomatologii suportabile, nu se ascunde, de fapt, o evoluție mai severă”, explică medicul de familie. 

Ce ai de făcut când copilul are simptome de gripă?

Ministerul Sănătății a publicat recent pe pagina de Facebook o serie de recomandări pentru părinți, în contextul valului de gripă și alte viroze respiratorii din ultima perioadă. Iată care este traseul medical recomandat de oficialii din sănătate în cazul în care copilul are simptomele unei infecții respiratorii:

  • Adresează-te medicului de familie în cabinet sau la centrul de permanență. Acesta va consulta și evalua clinic copilul și va prescrie tratamentul corespunzător;
  • În cazul în care simptomele copilului durează mai mult de 3 zile sau starea lui se agravează, mergi la un centru de evaluare pediatrică. Copilul va fi evaluat clinic, imagistic și biologic de medicii specialiști de aici;
  • Copiii cu simptomatologie severă sau cei cu factori de risc vor fi direcționați de medicul de familie sau din centrul de evaluare către camerele de gardă/unitățile de primiri urgențe;
  • Copiii nu trebuie duși în colectivitate timp de aproximativ 7 zile de la debutul simptomelor (sau la decizia medicului, în funcție de evoluția gripei).

Centrele de permanență sunt unități medicale diferite de centrele de evaluare pediatrică. Primele sunt deservite de medici de familie, funcționează în afara programului normal de lucru al cabinetelor medicale individuale și asigură consultații atât pentru copii, cât și pentru adulți. Ele asigură continuitatea asistenței medicale primare.

Lista acestor centre de permanență este disponibilă pe site-ul fiecărei Case Judeţene de Asigurări de Sănătate. 

Centrele de evaluare pediatrică au fost înființate de Ministerul Sănătății în decembrie 2022 și asigură asistență medicală copiilor (nu și adulților) cu viroze respiratorii, pentru a ușura accesul la servicii medicale și pentru a reduce aglomerația din unitățile de primiri urgențe ale spitalelor de pediatrie. 

În aceste centre, copiii cu simptome de viroze respiratorii (răceli, gripă, COVID-19, virus sincițial respirator și orice altă viroză) sunt evaluați clinic, imagistic și biologic de medici specialiști. Cei mici au spații special destinate în aceste centre, cu circuite separate. La ora actuală, există 65 de astfel de centre de evaluare la nivel național.

Lista centrelor de evaluare pediatrică pentru viroze respiratorii din întreaga țară poate fi consultată aici.

Care sunt simptomele de gripă, VSR, răceli comune și COVID la copii

Circulația simultană a mai multor virusuri respiratorii din această perioadă poate pune părinții în dificultate. Diferențierea infecțiilor respiratorii este dificilă, în condițiile în care acestea au multe simptome comune, cum sunt febra, nasul înfundat și starea generală proastă.

Oficialii Ministerului Sănătății au publicat o serie de ilustrații care prezintă semnele și simptomele infecțiilor respiratorii la sugari și copii.

Cum se tratează gripa la copii?

În gripă, conduita terapeutică în caz de infecții respiratorii este stabilită inițial de medicul de familie, în urma unei consultații care, foarte important, se face încă de la primele semne de boală apărute la copil. 

Recomandările oficialilor Ministerului Sănătății sunt următoarele:

  • Hidratați corespunzător copilul (cu ceai, apă sau sucuri naturale);
  • Febra de peste 38,5 grade Celsius se tratează cu paracetamol sau ibuprofen la indicațiile medicului, în funcție de vârsta copilului;
  • Îndepărtați secreția nazală pentru a ușura respirația;
  • Tratamentul antiviral cu oseltamivir se poate administra numai la indicația medicului, cu prescripție și atinge eficiența maximă dacă este administrat în primele 48 de ore de la apariția simptomelor;
  • Gripa nu se tratează cu antibiotice. Ele se pot administra doar când există o suprainfecție bacteriană dovedită și doar la indicația medicului.

Care sunt semnalele de alarmă?

Gripa poate avea diferite grade de severitate la cei mici, de la forme ușoare la forme severe. Mai predispuși la complicații sunt sugarii și copiii cu vârsta până în 5 ani, dar și copiii de orice vârstă care suferă de boli cronice cardiovasculare, renale, diabet zaharat, renale, neurologice, obezitate, afecțiuni oncologice și imunodeficiențe. Cele mai frecvente complicații ale gripei sunt pneumoniile, bronșita, otita, sinuzita, encefalita (inflamație a creierului), insuficiența respiratorie și decompensarea bolilor cronice.

Când gripa are o evoluție severă, următoarele simptome sunt alarmante și impun prezentarea de urgență la spital:

  • Dificultate la respirație;
  • Respirație rapidă, șuierătoare;
  • Persistența febrei mai mult de 5 zile sau reapariția febrei și tusei de intensitate mai mare după o perioadă inițială de evoluție favorabilă;
  • Stare generală modificată;
  • Somnolență;
  • Convulsii febrile;
  • Vărsături repetate, scaune diareice care pot să determine deshidratare (nu urinează mai mult de 8 ore, buzele  sunt uscate, ochii sunt încercănați);
  • Dureri musculare mari (copilul refuză să meargă);
  • Dificultăți în administrarea medicației.

Când se recomandă Tamiflu pentru gripă?

Oseltamivir este singurul antiviral disponibil în România ca tratament împotriva gripei, fiind mai cunoscută denumirea comercială Tamiflu. Tratamentul antiviral este recomandat în formele medii și severe de gripă, precum și persoanelor cu risc de a dezvolta forme severe de gripă, indiferent de severitatea simptomelor. 

Categoriile de persoane care pot dezvolta complicații din cauza gripei sunt:

  • persoanele cu vârsta peste 65 de ani;
  • copiii cu vârste sub 5 ani;
  • persoanele cu un sistem imunitar slăbit din cauza HIV, tratamentelor cu steroizi sau chimioterapiei;
  • persoanele obeze;
  • persoanele cu afecțiuni cronice pulmonare, cardiace sau renale;
  • persoane cu tulburări metabolice, cum ar fi diabetul.

Tamiflu (oseltamivir) acționează asupra virusului gripal, blocând un tip de enzime de la suprafața acestuia, numite neuraminidaze. Prin acest mecanism de acțiune, se oprește răspândirea virusului în organism. Oseltamivirul acționează atât asupra virusurilor gripale de tip A, cât și asupra celor de tip B.

Antiviralul este eficient dacă se administrează cât mai repede de la debutul bolii, în 24-48 de ore. Administrarea rapidă reduce riscul de spitalizare și scurtează perioada de evoluție a gripei. Efectele sunt minime dacă îl luăm mai târziu în evoluția bolii.

Mai puțin cunoscut este faptul că acest medicament poate fi administrat și pentru prevenția gripei. El poate reduce riscul de îmbolnăvire al persoanelor care au intrat în contact cu bolnavi. 

Mai multe informații despre cum acționează Tamiflu (oseltamivir) găsești în acest document al Agenției Europene pentru Medicamente. 

Antiviralul se eliberează din farmacii doar cu prescripție medicală, care poate fi primită atât de la medici infecționiști, cât și de la medicul de familie. El nu beneficiază de compensare. 

Tamiflu nu este lipsit de reacții adverse. Printre cele mai frecvente la adulți și adolescenți sunt greața și durerea de cap. La copii, reacțiile adverse cele mai întâlnite sunt vărsăturile, tusea și congestia nazală (nas înfundat), potrivit Agenției Europene a Medicamentului. În cazuri rare, antiviralul poate cauza și aritmie cardiacă sau convulsii.

Ce echivalent la Tamiflu există în farmacii?

Criza de medicamente pentru infecții respiratorii din farmacii a afectat și stocurile de Tamiflu. El se găsește foarte greu, iar spitalele nu îl asigură pacienților consultați în ambulator. „Ca spital, nu ai cum să asiguri medicamentul pentru toți pacienții. Noi îl oferim pacienților internați, iar cei care vin în ambulator primesc o prescripție medicală pentru el. Este necesară rezolvarea cât mai rapidă a problemei cu stocurile”, spune dr. Adrian Marinescu. 

Tamiflu este disponibil în farmaciile din România și sub alte denumiri comerciale. Există alte două medicamente cu aceeași substanță activă, oseltamivir, și cu același efect antiviral în gripă: Segosana și Ebilfumin (denumiri comerciale).  

„Această informație este mai puțin cunoscută de pacienți și, tocmai de aceea, pe rețetă scriem substanța activă a unui medicament, nu denumiri comerciale. Dacă farmacistul ne spune că nu are Tamiflu, trebuie să întrebăm dacă au înlocuitori, dar să fim atenți ca substanța activă să fie oseltamivir”, recomandă dr. Dumitra. Așadar, putem găsi aceste alternative la Tamiflu în unele farmacii. 

În anii anteriori, pe lângă oseltamivir, în România exista încă un antiviral recomandat în caz de gripă, cu același mecanism de acțiune și efecte similare oseltamivirului. Substanța activă se numește zanamivir, iar denumirea comercială a medicamentului este Relenza. În acest an, el nu se mai găsește în farmacii. 

În alte țări din afara spațiului UE, sunt disponibile și alte tipuri de antivirale pe care medicii le prescriu pacienților cu gripă, precum peramivir (cu denumirile comerciale Rapivab sau Alpivab) și baloxavir marboxil (Xofluza, autorizat doar în SUA și Japonia și administrat în doză unică pe cale orală).

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
Căutare