Cum tratezi corect o gripă la adulți și copii: ghid practic. Unde mergi dacă ai simptome, când iei Tamiflu și cât de utilă e vaccinarea

Circulația intensă a virusurilor gripale este așteptată, de obicei, începând cu luna noiembrie, potrivit specialiștilor. Iată ce ai de făcut dacă tu sau cineva din familia ta dezvoltă simptome de infecție respiratorie: unde mergi la consultație, când este indicat Tamiflu și ce echivalent găsești în farmacii.

„Din luna decembrie vom discuta despre o circulație intensă a virusurilor gripale, iar dacă ne uităm la ce a fost în sezoanele trecute, cel mai probabil, anul viitor, la început de an, vom avea un maximum al numărului de cazuri de gripă”, estimează dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, din București, citat de Hotnews.ro.

Gripă, COVID-19, flurona, virus sincițial și alte infecții respiratorii

De obicei, simultan cu virusurile gripale, circulă aproape toate tipurile de virusuri care produc infecții: SARS-CoV-2, virusul sincițial respirator (VSR), adenovirusuri și rinovirusuri care produc răcelile comune. 

Citește aici cum facem diferența între gripă și răceală. Simptomele-cheie pentru fiecare.

În ceea ce privește flurona, infecția simultană cu gripă și COVID-19, ne putem aștepta să devină ceva mai numeroase în perioada următoare. „Pacienții care ajung la spital cu simptome de infecție respiratorie sunt testați la dublu, atât pentru gripă, cât și pentru COVID-19”, potrivit medicului Adrian Marinescu, intervievat de SmartLiving.ro.

Cât despre infecțiile virale triple cu gripă, COVID-19 și o altă infecție respiratorie (precum cea cu virusul sincițial respirator), acestea pot fi deosebit de periculoase la copii și la persoane care suferă de boli cronice. 

Copiii au un risc mai mare de infectare

Copiii sunt cei mai afectați de gripă și de alte infecții respiratorii. Nu este vorba neapărat despre o agresivitate mai mare a virusurilor gripale, ci de un răspuns imunitar mai slab, susține medicul infecționist. „Ei interacționează în colectivități și au un risc mai mare de infectare. Mai ales copiii mici, cu vârsta sub 5 ani, se îmbolnăvesc mai ușor pentru că au o imunitate mai slabă și pentru că nu au mai interacționat cu virusuri”, potrivit dr. Adrian Marinescu. 

Un astfel de caz este cel al lui Sebastian N., un băiat de 3 ani, din București. După trei zile de febră înaltă (peste 39 de grade Celsius, măsurat intrarectal), care ceda totuși la schema de antitermice stabilită de medicul de familie, respirația lui a început să se modifice, așa că mama lui Sebastian, Andreea, a decis să meargă cu el la camera de gardă a Spitalului de Urgență pentru Copii „Marie Curie“. După patru ore de așteptare, în contextul aglomerației din camera de gardă, un consult al medicului pediatru, un test rapid de gripă și COVID, după analize de sânge (hemogramă și proteina C reactivă) și o radiografie pulmonară, diagnosticul a fost: pneumonie interstițială virală pe fondul gripei de tip A.

Gripa tip A provoacă simptome mai grave?

Cele mai multe cazuri de gripă raportate în România în sezonul trecut au fost cauzate de subtipuri al virusului gripal de tip A, potrivit informărilor Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Această informație este importantă pentru monitorizarea epidemiologică, spune medicul infecționist. 

„E important să știi ce variante virale circulă, fiindcă în funcție de ele se pot face prognoze și se pot stabili măsuri pentru perioada următoare. Gripa de tip A provoacă mai multe îmbolnăviri decât cea de tip B, deci ne gândim la probabilitatea de alertă epidemică sau chiar de epidemie. Epidemiile de gripă sunt cauzate de varianta de virus gripal A”, explică dr. Adrian Marinescu.

În general, în toate sezoanele gripale, 75% dintre cazurile raportate sunt cauzate de virusul tip A, iar restul, de gripa B. În trecut, se credea cu virusul gripal A produce forme mai severe de boală decât cel de tip B, dar studiile mai recente, cum este acesta, publicat în 2015 în revista medicală Clinical Infectious Diseases, au arătat că simptomele celor două virusuri au același grad de severitate, iar numărul deceselor pe care le provoacă sunt similare. 

Unele subtipuri ale virusului A provoacă forme mai severe de gripă. În trecut, subtipul A (H3N2) a dus la un număr mai mare de spitalizări și decese în rândul copiilor și vârstnicilor peste 65 de ani.

Cât despre tratament, acesta este același, indiferent de virusul gripal care produce îmbolnăvirea. Nu există medicamente care să poată distruge virusurile gripale, dar sunt disponibile antivirale care scad durata bolii și intensitatea simptomelor. 

Când e recomandat vaccinul gripal?

Campania de vaccinare antigripală ar fi trebuit să înceapă din luna octombrie, pentru că imunitatea maximă după vaccin se înregistrează la 10-14 zile de la administrare.

Regimul de compensare a vaccinului împotriva gripei s-a schimbat începând de anul acesta, potrivit Hotnews.ro.

Principala noutate este că vaccinul este în premieră 50% compensat și pentru persoanele cu vârste între 45 și 65 de ani care nu suferă de nicio boală cronică și care, până acum, plăteau integral prețul vaccinului, dacă doreau să se vaccineze.

De asemenea, vaccinul poate fi administrat în premieră direct în farmacie – există o listă de peste 400 de farmacii unde se poate face vaccinul, iar numărul farmaciilor va crește pe măsură ce mai mulți farmaciști vor fi instruiți să administreze vaccinul, dă asigurări ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Așadar, primesc gratuit vaccinul gripal copiii cu vârste între 6 luni și 19 ani, femeile gravide, persoanele între 19 și 65 de ani cu boli cronice, persoanele de peste 65 de ani și personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar. Beneficiază de o reducere de 50% persoanele cu vârste între 45 și 65 de ani fără boli cronice.

„Fără discuție că trebuie să ne vaccinăm cât mai repede, ca să ajungem mai rapid la efectul scontat”, spune medicul Adrian Marinescu. 

Vaccinarea este cea mai sigură metodă de prevenție a gripei, atât în cazul adulților, cât și al copiilor. Citește aici ghidul de vaccinare antigripală la copii: ce vaccin alegem, de unde și cât sunt de eficiente.

Ce ai de făcut dacă ești adult și ai simptome de infecție respiratorie?

Camerele de gardă ale spitalelor vor redeveni supraaglomerate în perioada următoare, în condițiile în care mulți români obișnuiesc să meargă direct la spital când au simptome de infecții respiratorii. În caz de îmbolnăvire, pacienții ar trebui să urmeze un traseu medical pe care l-a explicat pentru SmartLiving.ro medicul Gindrovel Dumitra. Conduita recomandată este următoarea:

• Primul pas în caz de simptome respiratorii este să iei legătura cu medicul de familie și să programezi o consultație. La prezentarea la consultație, este important să respecți ora programării, astfel încât să nu intri în contact cu alte persoane, să porți mască și să ai la tine un dezinfectant, precizează dr. Dumitra. O mare parte dintre pacienții care merg periodic la medicul de familie suferă de boli cronice și au un risc crescut de complicații în caz de gripă.
• În urma consultației, medicul va decide dacă este necesară efectuarea unui test rapid de gripă sau de COVID-19 și ce conduită terapeutică se impune, de la caz la caz. Testele rapide pentru COVID-19 sunt decontate, dar cele de gripă nu sunt gratuite la medicii de familie și nu toți le au în cabinet. Eventual, ele pot fi cumpărate la farmacie și efectuate apoi de medic, în cadrul consultației. „Nu recomand testarea de gripă și/sau COVID-19 acasă, pentru că pot exista rezultate fals negative dacă tehnica recoltării nu e corectă. E de preferat ca testările să fie făcute la medic”, spune dr. Gindrovel Dumitra.
• Dacă se constată o formă ușoară sau moderată de infecție respiratorie, alta decât COVID-19, medicul de familie va prescrie un tratament simptomatic (paracetamol, ibuprofen, antitusiv dacă există tuse seacă) și va recomanda izolarea la domiciliu. Dacă ești activ profesional, vei primi concediu medical în cadrul aceleiași vizite. Durata lui poate fi de 4 zile, iar ulterior, dacă va fi nevoie, poate fi prelungit până la 7 zile.
• Dacă simptomele sunt severe, medicul de familie poate recomanda internarea în spital. „Există anumite criterii clinice de gravitate pe care noi le urmărim, cum ar fi dificultatea la respirație, desaturarea, modificarea unei constante clinice care în mod obișnuit nu ar trebui să se întâmple. În astfel de situații, recomandăm spitalizarea. Acestea reprezintă urgențe, iar internarea se face direct, fără a mai trece prin centre de evaluare”, explică dr. Gindrovel Dumitra. 
• Dacă medicul de familie confirmă prezența infecției COVID-19 la un pacient, indiferent de gravitatea simptomelor, acesta va recomanda o consultație în cadrul unui centru de evaluare COVID pentru investigații suplimentare: radiografie pulmonară și analize de sânge. „Trebuie să ne asigurăm că, sub masca unei simptomatologii suportabile, nu se ascunde, de fapt, o evoluție mai severă”, explică medicul de familie. 

Ce ai de făcut când copilul are simptome de gripă?

Ministerul Sănătății a publicat pe pagina de Facebook o serie de recomandări pentru părinți. Iată care este traseul medical recomandat de oficialii din sănătate în cazul în care copilul are simptomele unei infecții respiratorii:

• Adresează-te medicului de familie în cabinet sau la centrul de permanență. Acesta va consulta și evalua clinic copilul și va prescrie tratamentul corespunzător.
• În cazul în care simptomele copilului durează mai mult de 3 zile sau starea lui se agravează, mergi la un centru de evaluare pediatrică. Copilul va fi evaluat clinic, imagistic și biologic de medicii specialiști de aici.
• Copiii cu simptomatologie severă sau cei cu factori de risc vor fi direcționați de medicul de familie sau din centrul de evaluare către camerele de gardă/unitățile de primiri urgențe.
• Copiii nu trebuie duși în colectivitate timp de aproximativ 7 zile de la debutul simptomelor (sau la decizia medicului, în funcție de evoluția gripei).

Centrele de permanență sunt unități medicale diferite de centrele de evaluare pediatrică. Primele sunt deservite de medici de familie, funcționează în afara programului normal de lucru al cabinetelor medicale individuale și asigură consultații atât pentru copii, cât și pentru adulți. Ele asigură continuitatea asistenței medicale primare.

Lista acestor centre de permanență este disponibilă pe site-ul fiecărei Case Judeţene de Asigurări de Sănătate. 

Centrele de evaluare pediatrică au fost înființate de Ministerul Sănătății în decembrie 2022 și asigură asistență medicală copiilor (nu și adulților) cu viroze respiratorii, pentru a ușura accesul la servicii medicale și pentru a reduce aglomerația din unitățile de primiri urgențe ale spitalelor de pediatrie. 

În aceste centre, copiii cu simptome de viroze respiratorii (răceli, gripă, COVID-19, virus sincițial respirator și orice altă viroză) sunt evaluați clinic, imagistic și biologic de medici specialiști. Cei mici au spații special destinate în aceste centre, cu circuite separate. La ora actuală, există 65 de astfel de centre de evaluare la nivel național.

Lista centrelor de evaluare pediatrică pentru viroze respiratorii din întreaga țară poate fi consultată aici.

Care sunt simptomele de gripă, VSR, răceli comune și COVID la copii

Circulația simultană a mai multor virusuri respiratorii poate pune părinții în dificultate. Diferențierea infecțiilor respiratorii este dificilă, în condițiile în care acestea au multe simptome comune, cum sunt febra, nasul înfundat și starea generală proastă.

Oficialii Ministerului Sănătății au publicat o serie de ilustrații care prezintă semnele și simptomele infecțiilor respiratorii la sugari și copii.

Cum se tratează gripa la copii?

În gripă, conduita terapeutică în caz de infecții respiratorii este stabilită inițial de medicul de familie, în urma unei consultații care, foarte important, se face încă de la primele semne de boală apărute la copil. 

Recomandările oficialilor Ministerului Sănătății sunt următoarele:

• Hidratați corespunzător copilul (cu ceai, apă sau sucuri naturale);
• Febra de peste 38,5 grade Celsius se tratează cu paracetamol sau ibuprofen la indicațiile medicului, în funcție de vârsta copilului;
• Îndepărtați secreția nazală pentru a ușura respirația;
• Tratamentul antiviral cu oseltamivir se poate administra numai la indicația medicului, cu prescripție și atinge eficiența maximă dacă este administrat în primele 48 de ore de la apariția simptomelor;
• Gripa nu se tratează cu antibiotice. Ele se pot administra doar când există o suprainfecție bacteriană dovedită și doar la indicația medicului.

Care sunt semnalele de alarmă?

Gripa poate avea diferite grade de severitate la cei mici, de la forme ușoare la forme severe. Mai predispuși la complicații sunt sugarii și copiii cu vârsta până în 5 ani, dar și copiii de orice vârstă care suferă de boli cronice cardiovasculare, renale, diabet zaharat, renale, neurologice, obezitate, afecțiuni oncologice și imunodeficiențe. Cele mai frecvente complicații ale gripei sunt pneumoniile, bronșita, otita, sinuzita, encefalita (inflamație a creierului), insuficiența respiratorie și decompensarea bolilor cronice.

Când gripa are o evoluție severă, următoarele simptome sunt alarmante și impun prezentarea de urgență la spital:

• Dificultate la respirație;
• Respirație rapidă, șuierătoare;
• Persistența febrei mai mult de 5 zile sau reapariția febrei și tusei de intensitate mai mare după o perioadă inițială de evoluție favorabilă;
• Stare generală modificată;
• Somnolență;
• Convulsii febrile;
• Vărsături repetate, scaune diareice care pot să determine deshidratare (nu urinează mai mult de 8 ore, buzele  sunt uscate, ochii sunt încercănați);
• Dureri musculare mari (copilul refuză să meargă);
• Dificultăți în administrarea medicației.

Când se recomandă Tamiflu pentru gripă?

Oseltamivir este singurul antiviral disponibil în România ca tratament împotriva gripei, fiind mai cunoscută denumirea comercială Tamiflu. Tratamentul antiviral este recomandat în formele medii și severe de gripă, precum și persoanelor cu risc de a dezvolta forme severe de gripă, indiferent de severitatea simptomelor. 

Categoriile de persoane care pot dezvolta complicații din cauza gripei sunt:

• persoanele cu vârsta peste 65 de ani;
• copiii cu vârste sub 5 ani;
• persoanele cu un sistem imunitar slăbit din cauza HIV, tratamentelor cu steroizi sau chimioterapiei;
• persoanele obeze;
• persoanele cu afecțiuni cronice pulmonare, cardiace sau renale;
• persoane cu tulburări metabolice, cum ar fi diabetul.

Tamiflu (oseltamivir) acționează asupra virusului gripal, blocând un tip de enzime de la suprafața acestuia, numite neuraminidaze. Prin acest mecanism de acțiune, se oprește răspândirea virusului în organism. Oseltamivirul acționează atât asupra virusurilor gripale de tip A, cât și asupra celor de tip B.

Antiviralul este eficient dacă se administrează cât mai repede de la debutul bolii, în 24-48 de ore. Administrarea rapidă reduce riscul de spitalizare și scurtează perioada de evoluție a gripei. Efectele sunt minime dacă îl luăm mai târziu în evoluția bolii.

Mai puțin cunoscut este faptul că acest medicament poate fi administrat și pentru prevenția gripei. El poate reduce riscul de îmbolnăvire al persoanelor care au intrat în contact cu bolnavi. 

Mai multe informații despre cum acționează Tamiflu (oseltamivir) găsești în acest document al Agenției Europene pentru Medicamente. 

Antiviralul se eliberează din farmacii doar cu prescripție medicală, care poate fi primită atât de la medici infecționiști, cât și de la medicul de familie. El nu beneficiază de compensare. 

Tamiflu nu este lipsit de reacții adverse. Printre cele mai frecvente la adulți și adolescenți sunt greața și durerea de cap. La copii, reacțiile adverse cele mai întâlnite sunt vărsăturile, tusea și congestia nazală (nas înfundat), potrivit Agenției Europene a Medicamentului. În cazuri rare, antiviralul poate cauza și aritmie cardiacă sau convulsii.

Ce echivalent la Tamiflu există în farmacii?

De multe ori, Tamiflu se găsește foarte greu, iar spitalele nu îl asigură pacienților consultați în ambulator. „Ca spital, nu ai cum să asiguri medicamentul pentru toți pacienții. Noi îl oferim pacienților internați, iar cei care vin în ambulator primesc o prescripție medicală pentru el”, spune dr. Adrian Marinescu. 

Tamiflu este disponibil în farmaciile din România și sub alte denumiri comerciale. Există alte două medicamente cu aceeași substanță activă, oseltamivir, și cu același efect antiviral în gripă: Segosana și Ebilfumin (denumiri comerciale).  

„Această informație este mai puțin cunoscută de pacienți și, tocmai de aceea, pe rețetă scriem substanța activă a unui medicament, nu denumiri comerciale. Dacă farmacistul ne spune că nu are Tamiflu, trebuie să întrebăm dacă au înlocuitori, dar să fim atenți ca substanța activă să fie oseltamivir”, recomandă dr. Dumitra. Așadar, putem găsi aceste alternative la Tamiflu în unele farmacii. 

În anii anteriori, pe lângă oseltamivir, în România exista încă un antiviral recomandat în caz de gripă, cu același mecanism de acțiune și efecte similare oseltamivirului. Substanța activă se numește zanamivir, iar denumirea comercială a medicamentului este Relenza. În acest an, el nu se mai găsește în farmacii. 

În alte țări din afara spațiului UE, sunt disponibile și alte tipuri de antivirale pe care medicii le prescriu pacienților cu gripă, precum peramivir (cu denumirile comerciale Rapivab sau Alpivab) și baloxavir marboxil (Xofluza, autorizat doar în SUA și Japonia și administrat în doză unică pe cale orală).

Cum îți stimulezi imunitatea?

„Bătrânul” Polidin și noul Orostim. Ce efecte are suplimentul pentru imunitate de la Institutul Cantacuzino

Zincul are roluri vitale pentru imunitate. În ce alimente se găsește și ce doze se recomandă

Întărirea imunității la adulți prin exerciții. „Cel mai bun sport pentru imunitate este înotul”

Tratament pentru imunitate. Cât de bune sunt vitaminele, remediile din plante și acupunctura. Explică medicul specialist în imunologie

Semne că ai putea avea o imunitate scăzută. Imunolog: „Dacă o răceală se prelungește mai mult de o săptămână, există o problemă“