Cum să calmezi durerea în gât: tratamente eficiente și greșeli de evitat

Acest articol este realizat cu sprijinul Societății Române de Rinologie

Durerea în gât este unul dintre cele mai frecvente simptome în sezonul de răceli și gripe, dar adesea generează confuzie în ceea ce privește cauzele și tratamentul corect. Diferențierea între o durere de gât virală și una bacteriană este esențială pentru a evita administrarea inutilă de antibiotice, care contribuie la creșterea rezistenței antimicrobiene, o problemă globală de sănătate.

Durerea în gât poate fi provocată de o gamă variată de infecții, fie virale, fie bacteriene. Bolile virale precum răceala comună, gripa, mononucleoza sau COVID-19 sunt responsabile pentru majoritatea episoadelor de dureri în gât, reprezentând aproximativ 90% dintre cazuri. Acestea sunt adesea însoțite de simptome precum tuse, rinoree și disconfort general.

În schimb, durerile în gât bacteriene, deși mai puțin frecvente (doar 10%), sunt de obicei cauzate de streptococul de grup A (Streptococcus pyogenes), responsabil pentru faringita streptococică. Aceste infecții au simptome mai severe, cum ar fi febră, dificultăți la înghițire, puroi pe amigdale și ganglioni limfatici umflați.

Cum identificăm corect cauza durerii în gât?

Deși există câteva indicii care pot ajuta la identificarea cauzei durerii în gât, diagnosticul final trebuie să fie pus de un medic. Durerea virală debutează gradual și este însoțită frecvent de tuse și alte simptome de răceală. Pe de altă parte, durerea bacteriană are un debut brusc, iar simptomele includ febră și absența tusei.

Tabelul de mai jos rezumă diferențele dintre cele două tipuri de infecții:

Simptome	Virală	Bacteriană
Debutul simptomelor	Gradual	Abrupt
Dificultăți la înghițire	Uneori	Deseori
Amigdale roșii și umflate	Uneori	Deseori
Tuse	Deseori	Ușoară sau deloc
Puroi pe amigdale	Uneori	Deseori
Febră	Ușoară sau deloc	Deseori

De ce este important să evităm abuzul de antibiotice?

Studiile recente arată că abuzul de antibiotice este o problemă majoră în România. Conform unui raport publicat în Jurnalul Român de Rinologie, 40% dintre adulții intervievați au luat antibiotice pentru o infecție respiratorie, deși 90% dintre acestea sunt de natură virală. Utilizarea incorectă a antibioticelor contribuie la dezvoltarea rezistenței antimicrobiene, ceea ce face ca infecțiile să devină din ce în ce mai greu de tratat.

Rezistența antimicrobiană este o problemă globală serioasă, estimându-se că, până în 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese anual. Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că fără o utilizare responsabilă a antibioticelor, ne putem confrunta cu o criză medicală fără precedent.

Cum tratăm corect durerea în gât?

Pentru durerile în gât de cauză virală, tratamentul este simptomatic și include:

• pastile de supt cu efect antiinflamator sau calmant;
• medicamente antipiretice pentru febră sau analgezice pentru disconfort;
• Hhidratare adecvată și odihnă.

În cazul în care medicul confirmă o infecție bacteriană, antibioticele pot fi prescrise, dar acestea trebuie însoțite de tratament simptomatic. Este esențial ca pacienții să urmeze recomandările medicului și să nu își administreze singuri antibiotice.

Mituri despre durerea în gât

Campania „Știi pe bune – Cum tratezi corect durerea în gât”, derulată de Societatea Română de Rinologie, a demontat câteva mituri populare:

Antibioticele nu tratează virusurile. Doar infecțiile bacteriene, cum este amigdalita streptococică, necesită antibiotice.

Antibioticele nu tratează virusurile deoarece mecanismul lor de acțiune este conceput să țintească bacteriile, care sunt organisme vii, diferite din punct de vedere biologic de virusuri.

Antibioticele fie omoară bacteriile, fie opresc multiplicarea acestora prin afectarea pereților celulari, a proteinelor sau a mecanismelor esențiale pentru viața bacteriilor. Virusurile, pe de altă parte, nu sunt organisme vii în sensul clasic. Ele sunt particule care nu pot supraviețui sau reproduce independent, necesitând celulele gazdă umane pentru a se multiplica. Acest lucru face ca virusurile să nu fie afectate de antibiotice, deoarece acestea nu pot ținti mecanisme care lipsesc în virusuri, precum pereții celulari sau sinteza proteinelor proprii.

Infecțiile bacteriene, cum ar fi amigdalita streptococică, sunt cauzate de bacterii care provoacă inflamație și alte simptome prin multiplicare directă sau prin eliberarea de toxine. Antibioticele sunt capabile să stopeze aceste procese, ceea ce duce la vindecarea infecției.

Infecțiile virale, cum ar fi răceala sau gripa, necesită o altă abordare terapeutică, care se concentrează pe susținerea sistemului imunitar și atenuarea simptomelor. În unele cazuri, antiviralele pot fi utilizate pentru a reduce durata sau severitatea unei infecții virale, dar acestea sunt medicamente specifice pentru virusuri, nu antibiotice.

Durerile în gât dispar de la sine. Majoritatea durerilor virale se vindecă în decurs de o săptămână cu tratament simptomatic.

Durerile în gât cauzate de infecții virale (de exemplu, răceală, gripă) tind să dispară de la sine pe măsură ce sistemul imunitar combate infecția. În mod obișnuit, simptomele virale, inclusiv durerea în gât, se reduc în intensitate în decurs de 5-7 zile.

Tratamentul simptomatic, cum ar fi utilizarea analgezicelor (paracetamol, ibuprofen), pastilelor de supt, ceaiurilor calde sau gargară cu apă sărată, este eficient în ameliorarea disconfortului, dar nu grăbește vindecarea. Aceste măsuri contribuie la confortul pacientului în perioada de recuperare.

Deși durerile virale dispar, este important ca pacienții să consulte un medic dacă simptomele durează mai mult de 7 zile, se agravează sau sunt însoțite de febră mare, dificultăți la înghițire sau respirație. Acestea pot fi semne ale unei infecții bacteriene care necesită tratament specific, cum ar fi antibioticele.

Pastilele de supt sunt suficiente pentru durerile ușoare. Acestea ajută la calmarea disconfortului și susțin procesul natural de vindecare.

Pastilele de supt sunt concepute pentru a oferi un efect calmant local asupra mucoasei gâtului. Ele stimulează secreția de salivă, ceea ce ajută la hidratarea și protejarea mucoasei iritate. Unele pastile conțin ingrediente active cu proprietăți antiinflamatoare, analgezice sau antiseptice care pot reduce temporar disconfortul.

În cazul durerilor în gât de intensitate mică sau moderată, cum sunt cele cauzate de uscăciunea aerului, iritații minore sau fazele inițiale ale unei răceli, pastilele de supt sunt, în general, suficiente pentru ameliorarea simptomelor. Ele nu tratează cauza durerii, dar susțin procesul natural de vindecare al organismului.

În contextul infecțiilor virale, pastilele de supt contribuie la ameliorarea simptomelor, dar vindecarea efectivă este realizată de sistemul imunitar. Ingredientele antiseptice din unele pastile pot limita multiplicarea agenților patogeni la nivel local, sprijinind astfel procesul de recuperare.

În plin sezon de răceli și gripe, educația privind recunoașterea corectă a simptomelor și tratamentul adecvat al durerii în gât este crucială pentru sănătatea noastră colectivă. Printr-un consum responsabil de antibiotice și o înțelegere mai profundă a diferențelor între infecțiile virale și bacteriene, putem contribui la reducerea rezistenței antimicrobiene și la protejarea sănătății noastre pe termen lung.