Cum facem diferența între gripă și răceală. Simptomele cheie pentru fiecare

Cum facem diferența între gripă și răceală? E simplu dacă ne luăm după severitatea primelor simptome. Gripa debutează ”zgomots” cu febră mare și dureri în tot corpul, pe când răceala poate fi recunoscută după un semn cheie: nasul înfundat. Există, totuși, o asemănare importantă între cele două afecțiuni –niciuna nu se tratează cu antibiotic.  

Gripa și răceala sunt ambele infecții respiratorii, însă sunt cauzate de virusuri diferite. Cele două afecțiuni au multe simptome asemănătoare, doar că o banală răceală, nu produce, în general, complicații grave, pe când gripa poate cauza probleme grave de sănătate.

Vaccinarea antigripală e utilă oricui

„Gripa este o infecție virală a tractului respirator, extrem de contagioasă și cu risc semnificativ de complicații (pneumonii, bronșite, decompensarea bolilor cronice, uneori otite, sau sinuzite). Ea este produsă de virusurile gripale, diferite de la un an la altul,” precizează dr. Rodica Tănăsescu, vicepreședintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B).

Soluția corectă de prevenire a gripei este vaccinarea, care trebuie efectuată anual, preferabil în perioada octombrie-decembrie, potrivit medicului care ne sfătuiește să punem în aplicare toate măsurile de prevenție: igiena atentă, evitarea aglomerațiilor și a persoanelor care par să aibă gripă. 

Vaccinarea este utilă oricui, dar strict necesară pentru persoanele la risc (vârstnici, persoane cu boli cronice, copii, gravide, personal medical, persoane aflate în instituții precum cămine de bătrâni sau orfelinate etc.).

Trebuie luat, totuși, în considerare că între momentul vaccinării și formarea anticorpilor necesari trec aproximativ 14 zile.

Cum facem diferența între gripă și răceală

„Răceala este mai puțin gravă, de obicei nu dă complicații. Sunt predispuse, mai ales, persoane care lucrează cu publicul, în aglomerații,” adaugă dr. Rodica Tănăsescu.

Potrivit specialistului, simptomele care diferențiază gripa de răceală sunt următoarele:

GRIPA	RĂCEALA
debutul este mai agresiv, brusc, sever	debut mai puțin brusc
febra mai mare	febră mai puțin înaltă
tuse chinuitoare	manifestări mai blânde
cefalee, dureri musculare	manifestări mai puțin grave
stare generală alterată, slăbiciune, oboseală	congestia nazala poate fi mai importantă în cazul răcelii,
durează mai mult, de obicei 7-14 zile, uneori mai mult	durează mai puțin (3-10 zile)

Răceala este o infecție a tractului respirator superior cauzată de un virus. Potrivit Asociației Americane de Pneumologie, mai mult de 200 de virusuri diferite pot cauza apariția răcelii. Însă, conform Clinicii Mayo, rinovirusul este cel mai adesea principalul vinovat, pentru că e un virus extrem de contagios.

Deși o răceală poate apărea în orice moment al anului, este mai probabil să răcești în lunile de iarnă.

Cum se transmite răceala

Răcelile se răspândesc foarte ușor atunci când cineva bolnav strănută sau tușește, împroșcând în aer picături pline de virus.

Vă puteți îmbolnăvi, de exemplu, dacă puneți mâna pe o suprafață (cum ar fi butonul de la lift sau mânerul ușii) care a fost atinsă recent de o persoană infectată și apoi duceți mâna la nas, gură sau ochi. Perioada în care o persoană e cea mai contagioasă este în primele două-patru zile, după ce s-a expus la virusul răcelii.

„Răceala nu produce de obicei complicații importante, dar gripa poate fi responsabilă de un număr important de complicații si decese, mai ales prin agravarea bolilor preexistente (boli cardiace, astm, BPOC, diabet, boli autoimune etc),” completează medicul Rodica Tănăsescu.

Cum facem diferența între gripă și răceală. Tratament

Răceală este o infecție virală așa că antibioticele nu sunt eficiente în tratarea ei.

Medicamentele care pot fi cumpărate fără rețetă așa cum sunt antihistaminicele, decongestionantele, analgezicele și antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), pot ameliora congestia nasului, durerile și alte simptome ale răcelii.

„Nu uităm de administrarea de lichide abundente (apă, ceai, supe). Ceaiurile sunt utile, la fel și supa (este lichid, are săruri minerale, proteine),” adaugă dr. Tănăsescu.

Ce remedii naturiste funcționează cu adevărat

Unele persoane apelează și la remedii naturiste, dr și la vitamine precum zincul, vitamina C sau echinaceea, pentru a preveni sau ameliora răceala. Totuși, cercetările privind eficiența acestora au rezultate diferite.  

Un studiu din 2015 a scos la iveală că suplimentele de zinc în doze mari (80 miligrame) ar putea reduce durata răcelilor dacă sunt administrate în primele 24 de ore de la apariția simptomelor.

Vitamina C nu pare să prevină răcelile, dar dacă luați în mod consecvent, e posibil să amelioreze simptomele, potrivit unui studiu din 2013.

Echinacea nu și-a demonstrat eficacitatea în prevenirea sau tratarea răcelii.

Cât despre vitamina D, dovezile sunt clare. Un studiu din 2017 a arătat că vitamina D ne protejează atât împotriva răcelii cât și a gripei.

Când e cazul să mergeți la medic

Dacă simptomele persistă sau se agravează, prezentarea la medic este obligatorie.

O răceală trece, de regulă, în 7-10 zile. Mergeți la medic dacă:

• febra nu s-a ameliorat în aproximativ o săptămână,
• începi să ai febră mai mare,
• febra nu scade.

E posibil să aveți o alergie sau o infecție bacteriană care necesită tratament cu antibiotice, cum ar fi sinuzita sau un streptococ. O tuse iritativă ar putea fi și un semn de astm sau bronșită.

Cum facem diferența între gripă și răceală

În cele mai multe cazuri, hidratarea eficientă și odihna sunt cele mai bune metode de a trata gripa. Medicamentele decongestionante și calmantele, cum ar fi ibuprofenul și paracetamolul, pot ameliora simptomele unei gripe.

În unele cazuri, medicul poate prescrie și medicamente antivirale – oseltamivir (Tamiflu), zanamivir (Relenza) sau peramivir (Rapivab) – pentru a trata gripa.

Aceste medicamente pot scurta durata gripei și pot preveni complicații precum pneumonia. Însă, este posibil să-și piardă eficacitatea dacă nu sunt administrate în primele 48 de ore de la apariția simptomelor.

Grupe la risc

Dacă vă aflați în grupele de risc, adresați-vă medicului încă de la apariția primelor simptome. Riscul crescut de complicații severe este întâlnit la:

• persoane cu vârsta peste 65 de ani,
• gravide,
• lăuze,
• copiii sub 2 ani,
• copiii sub 18 ani care iau aspirină.
• cei cu sistem imunitar slăbit din cauza HIV, tratament cu steroizi sau chimioterapie,
• obezi,
• persoane cu afecțiuni cronice pulmonare sau cardiace,
• persoane cu tulburări metabolice, cum ar fi diabetul, anemia sau bolile de rinichi.

Contactați imediat medicul dacă simptomele nu se îmbunătățesc sau dacă acestea devin severe.

Adresați-vă medicului dacă aveți semne de pneumonie, precum:

• probleme de respirație,
• dureri în gât severe,
• tuse productivă,
• febră mare și persistentă,
• dureri în piept.